1,788 matches
-
versiuni românești ale romanului „Război și pace” (traducătorii fiind Al. Philippide și I. Frunzettiă, Aspecte din arta de traducător a lui Mihail Sadoveanu (traduceri din Maupassant și Turghenievă, „Cântec despre oastea lui Igor” în traducerea lui Mihai Beniuc, publicate în „Analele Universității Al.I.Cuza”. Autoarea a tradus ea însăși mult. Au rămas de la ea în manuscris fragmente traduse din Rusalka, Ruslan și Ludmila, Boris Godunov, Scene din vremuri cavalerești de Pușkin, versuri de Lermontov, din care a tălmăcit și Cântecul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1991. Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, traducere de Ion Dur și Mircea Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1994. Aron, Raymond, Introducere în filosofia istoriei, traducere de Horia Gănescu, Editura Humanitas, București, 1997. Bîlbă, Corneliu, "Binele și sensul. Eric Weil și problema dreptății", Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Seria Științe Politice, vol. 9, 2015. Buchanan, James, Limitele libertății. Între anarhie și leviathan, traducere de Liviu Papuc, Institutul European, București, 1997. Dahrendorf, Ralf, Essays în the Theory of Society, Stanford University
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mod necesar și un nou început". Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Editura Humanitas, București, 1994, p. 620. 14 René Guénon, Criza lumii moderne, Editura Humanitas, București, 1993, p. 125. 15 Corneliu Bîlbă, "Binele și sensul. Eric Weil și problema dreptății", în Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Seria Științe Politice, vol. 9, 2015, p. 7. 16 Trădarea intelectualilor, despre care vorbește Julien Benda, constă chiar în faptul că ei au abandonat valorile ideale, universale și dezinteresate pe care aveau
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
îngrijit de N. Romanenco și P. Balmuș, cu o prefață de Silviu Berejan, Editura Cartea Moldoveneasca, Chișinău, 1974. 4 Pentru mai multe detalii, vezi Cristinel Munteanu (în colaborare cu Ioan S. Cârâc), Istoria filozofiei limbajului că hermeneutica șui generis, în "Analele Universității "Dunărea de Jos" din Galați", Fascicula XXIV, Anul IV, Nr. 2 (6), Lexic comun/Lexic specializat [Actele conferinței internaționale Lexic comun/Lexic specializat, ediția a IV-a, Galați, 15-16 septembrie 2011], Editura Europlus, Galați, 2011, pp. 51-60, si Cristinel
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
epoca Junimii: context german, În Anuar de lingvistică și istorie literară, Iași, XXXIII, 1992-1993, B, p. 35-39. 8 A.D. Xenopol, Scrieri, p. 377. 9 I. E. Torouțiu, Studii și documente literare, II, București, 1933, p. 82. 10 Ibidem, p. 84. 11 Analele Academiei Române. Dezbateri, s. II, t. 36, 1913-1914, p. 188. 12 Apud Al. Zub, A.D. Xenopol, biobibliografie, București, 1973, coperta. 13 Pentru toată opera, vezi Al. Zub, op. cit., passim. 14 A.D. Xenopol, Scrieri, p. 386. 15 Apud Al. Zub, op. cit., p.
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
Xenopol, Napoli etc., 1995. 20 A.D. Xenopol, Cuvântarea inaugurală a rectoratului, În Arhiva, Iași, IX, 1898, 11-12, p. 607-618. Un fragment (Să nu stăm nepăsători) În Magazin istoric, XXXVII, 10, oct. 2003, p. 4. 21 N. Iorga, [A.D. Xenopol], În Analele Academiei Române. Dezbateri, t. XL, 1919-1920, p. 46-47. 22 Apud Al. Zub, op. cit., p. 58. 23 Ibidem, coperta. </reflist>
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. El stăruia atunci, printre altele, asupra conceptelor de "mentalități", "antropologie istorică" și "istorie culturală": "În primul rând, istoria mentalităților, practicată de fondatorii Analelor, Lucien Febvre și Marc Bloch, instituționalizata apoi în anii 1960 de Georges Duby și Robert Mandrou, s-a construit în opoziție cu istoria intelectuală. Ideilor, care rezultă din elaborarea conștientă a unui spirit singular, li se opune mentalitatea, întotdeauna colectivă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
p. 355. 48 Vistian Goia, Prefață, în G.I. Ionnescu-Gion, Portrete și evocări istorice, ediție îngrijita, prefață, note, glosar și bibliografie de Vistian Goia, Editura Minerva, București, 1986, pp. V-XXX / pp. VI-VII. 49 Ibid., pp. VIII. 50 S. Semilian (Analele Brăilei, XI, 1, 1939; Istoricul presei brăilene dela 1830 până la 1926, pp. 60-61), Constantin C. Giurescu, Op. cît., p. 241; Maria Teodorovici, Suliotis, Christodul J., în "Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900", Editura Academiei RSR, București, 1979, pp. 821-822
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
istoric și internațional, structura socială și etnică a Bucovinei, sate și orașe (monografii), personalități cultural științifice (monografii). Lipsa susținerii din partea filialei academice de la Iași a determinat ca domeniile enciclopediei să fie incluse, într-o primă fază, ca teme în periodicul Analele Bucovinei. Din 1996 s-a început publicarea lucrărilor de cultură și istorie a Bucovinei în colecția Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii, cu peste 30 de lucrări de referință apărute până în 2010, abordând direcții de cercetare de la toponimie și geografie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
2004. Satco, Emil, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Biblioteca Bucovinei, Suceava, 1997. Țăranu, Petru, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Editura Țara Fagilor, Suceava, 1998. Zaciu, Mircea, Dicționarul scriitorilor români, vol. 1-4, Editura Fundației Culturale Române: Albatros, București, 1995-2002. Publicații periodice Analele Bucovinei, 2000. Clopotul, 1933-1937. Craiu Nou, 1919. Făt-Frumos, 1926-1939. Gazeta Dorohoiului, 1926-1929. Glasul Bucovinei, 1925-1932. Junimea literară, 1923-1939. Mișcarea, 1931. Mișcarea literară, 1933. Neamul Românesc, 1908, 1920. Noua gazetă de Vest, 1938. Noua revistă română, 1909, 1910. Provincia literară, 1933
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Reviste de provincie", în Provincia literară, I, nr. 4-5, 1933. 40 Josiah Royce, Race Questions, Provincialism and Other American Problems, Macmillan Company, New York, 1908, pp. 57-58. 41 Carol Drimer, "Weimarul culturii românești", în Știrea, VII, nr. 266, 1935. 42 În Analele Bucovinei, VII, nr. 2, 2000, p. 541. 43 În Revista Moldovei, IV, nr. 3-4-5, 1924, p. 49. 44 Mihail Manoilescu, Tragica predestinare a geniului moldovenesc, Editura Moldova, Iași, 1993, p. 136. 45 Verax, "Intelectualul regățean și intelectualul noilor provincii", în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
au băgat coada în text pentru că manuscrisul este din secolul Xl, mai sus am arătat că același autor îi considera schismatici mozaici) neam dedat unei superstiții noi și vinovate”. Iar Tacit(55-120) care a trăit evenimentele pe viu, spune în Anale: Pentru a ascunde murmurele de nemulțumire legate de incendierea Romei, Nero a desemnat ca acuzați indivizi urîți pentru ticăloșiile lor, pe care mulțimea îi numea creștini. Acest nume venea de la Chrestos care, sub Tiberiu, fusese supus supliciilor de că-tre procuratorul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
OM, sublimul bunătății umane din teozofia mioritică. Tacit în scrierea De moribus germanorum, povestește o legendă cu elemente asemănătoare și spune despre neamurile germanilor că: ,, sărbătoresc prin cîntece vechi pe Tuisto ca unul care în tradiția orală, dar și în anale trece drept făuritor de neam - prin legea genealogiei el este crescut de zeul Pământ și Fiul Omului care sînt făuritori ai originii neamului”. Goții care au locuit împreună cu strămoșii noștri cîteva sute de ani și-au format mare parte a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
este, pe alt plan, însăși disensiunea operei lui." După excursul biografic și după analiza operei, istoricul literar conchide cu fermitate: "Alexandru Macedonski este așadar un mare poet antologic și un tot atât de mare precursor." O sumedenie de reviste conmilitone de până la " ("Analele literare", "Revista olteană", "România literară", "Revista poporului", "Actualitatea", "Duminica", "Generația viitoare", "Foaia pentru toți", "Povestea vorbei", "Vieața nouă", "Carmen", "Biblioteca familiei"Ă sunt simple efemeride "conmilitone", căci "roind și pierind în preajma stupului macedonskian, au avut o anumită relație cu matca
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
preluarea puterii politice, încât linia de acțiune a partidului trebuia să urmeze strict pe cea a fratelui mai mare de la Moscova. Instituțiile și publicațiile înființate în primii ani ai regimului comunist au întruchipat aceeași obediență și admirație pentru poporul rus: Analele RomânoSovietice, editura Cartea Rusă, Institutul de Studii RomânoSovietice din București, Muzeul de Istoie Ruso-Român (toate înființate în 1946-1948) sunt expresii ale acestei obediențe. În 1948, imediat după proclamarea Republicii Populare România, cei mai mulți istorici „burghezi” au fost îndepărtați din pozițiile lor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
comerciale româno-engleze în contextul politicii orientale a Marii Britanii (1803-1878), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986 - care se consacră, după cum o spune și titlul, dimensiunii economice - sau, dintro perspectivă politică, pe cele semnate de I. C. Filitti, Corespondența consulilor englezi în Principate (1828-1936), în Analele Academiei Române, M.S.I., Seria a II-a, tom XXXVIII, București, 1916. Nu putem să nu menționăm numeroasele cercetări în arhive. La elaborarea acestei lucrări am utilizat fondul de microfilme Anglia de la Arhivele Statului București, Public Record Office, Foreign Office. A fost
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
mă interesează un singur lucru: să fiu ca înainte. Nu vreau să mă singularizez! Nu vreau să mi se întâmple mie lucruri extraordinare! Să se întâmple asta celor care le vor și le caută"194. Cazul unic "nu numai în analele medicinei... ci chiar pentru capacitatea de înțelegere a științei moderne", pe care Eliade îl va relua în Tinerețe fără de tinerețe... se explică aici prin faptul că personajul principal posedă o glandă dispărută în pleistocen "pe care mamiferele doar ar fi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Itinerarii logico-filosofice (1996), Ștefan Lupașcu: un gînditor pentru mileniul trei (2001), Existență, cunoaștere, comunicare (2002), Studii de istorie a filosofiei românești (2007), De Dignitate Philosophiae (2009). De asemenea, a publicat mai multe studii și articole în reviste de specialitate precum: Analele științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Anuarul Fundației Academice "Petre Andrei", Noesis, Symposion. A făcut parte din grupul de coordonare și elaborare a volumului Istoricul Bibliotecii Filialei Iași a Academiei Române (2006). Valică Mihuleac, (c) 2011, Institutul European Iași
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lumea ca reprezentare a celuilalt, Editura Institutul European, Iași, 1994. Afloroaei, Ștefan, Metafizica noastră de toate zilele. Despre dispoziția speculativă a gândirii și prezența ei firească astăzi, Editura Humanitas, București, 2008. Afloroaei, Ștefan, "Mircea Eliade. Disponibilitatea pentru interpretări alternative", în Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XLIX, 2002. Afloroaei, Ștefan, "Posfață" la Dionisie Areopagitul, Despre numele divine. Teologia mistică, Editura Institutul European, Iași, 1993. AL-George, Sergiu, Arhaic și universal, Editura Eminescu, București, 1981. Andone, Irina, Farmec
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Florica, Diaconu, Marin, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. Dima, Teodor, ""Revelare" și "irațional" în "cunoașterea luciferică"", în Revista de filosofie, nr. 2, București, 1989. Dima, Teodor, "Comentarii la "Cunoașterea luciferică"" (I), în Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XXXVIII, nr. 1-2, 1992. Dima, Teodor, "Comentarii la "Cunoașterea luciferică"" (III), în Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XL-XLII, 1994-1996. Dima, Teodor, "Émile Meyerson și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
luciferică"", în Revista de filosofie, nr. 2, București, 1989. Dima, Teodor, "Comentarii la "Cunoașterea luciferică"" (I), în Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XXXVIII, nr. 1-2, 1992. Dima, Teodor, "Comentarii la "Cunoașterea luciferică"" (III), în Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XL-XLII, 1994-1996. Dima, Teodor, "Émile Meyerson și raționalizarea existenței", în Teodor Dima, Ioan S. Cârâc, Rodica Leițoiu, Întemeieri raționale în filosofia științei, Editura Junimea, Iași, 1983. Dima, Teodor, "Eonul dogmatic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în cea de azi, Editura Polirom, Iași, 2005. Flonta, Mircea, "Metafizică a cunoașterii și sistem metafizic la Lucian Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Flonta, Mircea, "Modelele științei și evoluția problematicii teoriei cunoașterii", în Analele Universității București, 1971. Florenski, Pavel , Stâlpul și temelia Adevărului, Editura Polirom, Iași, 1999. Florian, Mircea, Dialectica. Sistem și metodă, de la Platon la Hegel, Editura Casa Școalelor, București, 1947. Florian, Mircea, Îndrumare în filosofie, Editura Științifică, București, 1992. Florian, Mircea, Metafizică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica În pregătire: Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne 1 Sergiu Al-George, Arhaic și universal, Editura Eminescu, București, 1981, capitolul 3. 2 Teodor Dima, "Comentarii la "Cunoașterea luciferică"" (I), în Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XXXVIII, nr. 1-2, 1992, p. 17. 3 Ioana Lipovanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, Editura Herald, București, 2001, p. 15. 4 Alexandru Petrescu, Lucian Blaga: o nouă paradigmă în filosofia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op. cit., pp. 421-430. 110 Problema a fost amplu discutată în epocă, angajând autori din diferite curente de gândire, precum Dilthey sau Spengler, Bergson, Emil Meyerson, Nicolai Hartmann (Cf. Teodor Dima, "Comentarii la "Cunoașterea luciferică"" (III), în Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, Filosofie, tom XL-XLII, 1994-1996). 111 Lucian Blaga, op. cit., p. 424. 112 Ibidem, p. 425. 113 Ibidem, p. 429. 114 Ibidem, p. 428. 115 Ibidem, p. 425. 116 Lucian Blaga, "Censura transcendentă", în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
absolut necesară, nici în lume, nici în afara lumii, ca fiind cauza ei". 276 Lucian Blaga, " Despre conștiința filosofică", în op. cit, p. 75. 277 În legătură cu această chestiune se poate vedea Mircea Flonta, "Modelele științei și evoluția problematicii teoriei cunoașterii", în Analele Universității București, 1971. 278 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 271. 279 În legătură cu acest lucru, în filosofia românească se poate vedea Gheorghe Enescu, "Analiza logică a antinomiilor kantiene", în Paradoxuri, sofisme, aporii, Editura Tehnică, București, 2003. 280 Lucian Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]