1,979 matches
-
dintre aceste două puncte de vedere, ele se aseamănă prin faptul că explică lipsa războaielor dintre state la nivelul atitudinii actorilor: sentimentul comunității nu este o condiție necesară pentru a studia relații internaționale nonviolente. Pe fondul acesta al posibilității ca anarhia să nu presupună cu necesitate războiul se poate construi o ipoteză care pune sub semnul întrebării existența singurei comunități de securitate clare considerate până în prezent, cea a democrațiilor stabile, economic dezvoltate, din perioada postbelică. O analiză cât de sumară asupra
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste ale competiției interstatale pentru asigurarea propriei securități prin înarmare, formarea de alianțe și, în ultimă instanță, război sunt formulate prin analiza factorilor sistemici, precum condiția de anarhie și distribuția puterii în sistemul de state, indiferent de natura democratică sau totalitară a acestor state. Pentru școala realistă, caracteristicile interne ale statelor, cum ar fi natura regimului politic, sunt, dacă nu complet irelevante pentru pace, cel puțin secundare pentru
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
războiului. Dacă într-adevăr natura regimului politic intern are consecințe în direcția reducerii (democrație) sau accentuării (autoritarism, dacă nu totalitarism) propensiunii către inițierea războiului, atunci este foarte posibil ca una dintre principalele cauze ale războiului incertitudinea derivând din situația de anarhie să fie șubrezită. Cu alte cuvinte, perspectiva păcii democratice este de așteptat să dezactiveze una dintre principalele cauze ale războiului. Pe de altă parte însă, așa cum remarca același Robert Jervis, în măsura în care această pace depinde de factori precum gradul de democratizare
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
de interdependență între state diminuând astfel (dacă nu eliminând) necesitatea apelării la forța militară. Moștenirea tradiției liberale se face resimțită și prin promovarea domniei legii și a statului de drept (tradiția Rechstaat) ca formulă de depășire a stării naturale de anarhie. În ciuda criticii principiului balanței de putere de către Richard Cobden sau a discreditării ideii de diplomație secretă între marile puteri de către Bright (elemente care indică prezența in nuce a unei noi teorii), acești gânditori liberali nu pot fi priviți ca teoreticieni
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
în ceea ce privește natura umană, moștenire a mișcării iluministe, din care derivă; b. credința în armonizarea naturală a intereselor (indivizilor, precum și ale statelor), corespunzând doctrinei liberale a secolului al XIX-lea, din care derivă negarea inevitabilității războiului sau a consecințelor belicoase ale anarhiei principala țintă a atacurilor lui E.H. Carr; c. principiile liberale de filosofie a istoriei și anume viziunea lineară, direcțională și teleologică ce conduce la credința în ideea de progres vehiculată de internaționaliștii liberali interbelici, în opoziție cu perspectiva ciclică a
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
de Carr) la opera reprezentanților britanici. În acest fel se pierde din vedere aportul pluraliștilor americani, mai ales argumentele acestora împotriva separării între principiile de organizare ale sferei interne și cele ale sferei externe, precum și fascinanta legătură între suveranitate și anarhie. Această pierdere a ușurat misiunea asumată de Carr în a denunța naivitatea idealismului utopic. Pentru recuperarea acestei secvențe, vezi scrierile lui Brian C. Schmidt. În această fascinantă literatură în dezvoltare, autorii se situează pe un continuum între poziția de negare
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
ipoteze de lucru lansate în ultimii ani o reprezintă teza lui Thies privind relația dintre idealism și realism. Astfel, în inventarea școlii idealiste, avocați ai tradiției realiste ignoră o importantă componentă a gândirii liberale interbelice în domeniul Relațiilor Internaționale problematica anarhiei și a relației sale cu conceptul de suveranitate numai pentru a deforma prin simplificare cealaltă componentă, problematica federalismului. Simultan, din această perspectivă, proiectul realist pare construit într-o manieră antitetică, prin amplificarea dimensiunii anarhiei și suprimarea dimensiunii federale (Thies, 2002
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
interbelice în domeniul Relațiilor Internaționale problematica anarhiei și a relației sale cu conceptul de suveranitate numai pentru a deforma prin simplificare cealaltă componentă, problematica federalismului. Simultan, din această perspectivă, proiectul realist pare construit într-o manieră antitetică, prin amplificarea dimensiunii anarhiei și suprimarea dimensiunii federale (Thies, 2002, p. 169)1. În sfârșit, al treilea element al strategiei de legitimare a școlii realiste constă în respingerea conceptelor liberale în urma unei false analize, Carr proiectând în mod superficial conceptele liberalilor din secolul al
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
liberali, ca un efort de instituționalizare a principiului balanței de putere, nu este echivalent cu a răspunde și, cu atât mai mult, a nega principala critică realistă referitoare la posibilitatea unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată în care trebuie consemnate argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
nega principala critică realistă referitoare la posibilitatea unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată în care trebuie consemnate argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul propunerii unei Forțe Polițienești Internaționale evidențiază varietatea conceptuală a internaționalismului liberal în perioada interbelică: dacă unii dintre susținătorii acestei forțe se limitează strict
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
de Charles Kegley Jr. și Eugene Wittkopf. Program de cercetare construit pe convingerea că aplicarea raționalismului și a universalismului etic în domeniul Relațiilor Internaționale poate conduce la crearea unei lumi mai cooperante, caracterizată prin ordine și principii etice, în care anarhia internațională și războiul pot fi controlate prin intermediul organizațiilor internaționale și alte reforme instituționale ce asigură domnia legii. Se poate spune că mare parte dintre propunerile liberalilor interbelici au fost făcute înainte ca vremea lor să fi sosit. În același timp
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
ariile tematice ale politicii internaționale. Preferințele sale în ceea ce privește rezultatele interacțiunilor internaționale pot varia în timp, însă ele pot fi în orice moment ierarhizate de o manieră consistentă, în fiecare dintre aceste arii. În viziunea neoliberalilor, sistemul internațional este anarhic, prin anarhie înțelegându-se absența unui guvernământ la nivel mondial. Acest mediu, caracterizat de autoajutorare, structurează preferințele și comportamentele statelor. Anarhia nu exclude însă existența unor niveluri ridicate de interdependență, cel puțin între anumite state. Într-un astfel de mediu, statele pot
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
în orice moment ierarhizate de o manieră consistentă, în fiecare dintre aceste arii. În viziunea neoliberalilor, sistemul internațional este anarhic, prin anarhie înțelegându-se absența unui guvernământ la nivel mondial. Acest mediu, caracterizat de autoajutorare, structurează preferințele și comportamentele statelor. Anarhia nu exclude însă existența unor niveluri ridicate de interdependență, cel puțin între anumite state. Într-un astfel de mediu, statele pot coopera atunci când sesizează un interes comun. În cadrul unui aranjament de cooperare, statul este un maximizator de utilitate, fiind interesat
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
ale dezbaterii neorealism neoliberalism Literatura consacrată dezbaterii neorealism neoliberalism a evidențiat mai multe teme de controversă, între care există, evident, multiple conexiuni. În cele ce urmează, vor fi abordate patru teme ce pot oferi o perspectivă utilă asupra dezbaterii: problema anarhiei internaționale; câștiguri relative versus câștiguri absolute; cooperarea internațională; și, în fine, instituțiile internaționale. Anarhia internațională Atât neorealiștii, cât și neoliberalii definesc anarhia ca fiind absența unui guvernământ central, însă diverg în privința constrângerilor pe care aceasta le exercită asupra comportamentului statelor
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
de controversă, între care există, evident, multiple conexiuni. În cele ce urmează, vor fi abordate patru teme ce pot oferi o perspectivă utilă asupra dezbaterii: problema anarhiei internaționale; câștiguri relative versus câștiguri absolute; cooperarea internațională; și, în fine, instituțiile internaționale. Anarhia internațională Atât neorealiștii, cât și neoliberalii definesc anarhia ca fiind absența unui guvernământ central, însă diverg în privința constrângerilor pe care aceasta le exercită asupra comportamentului statelor. Neorealiștii afirmă că statul va căuta să supraviețuiască, iar mediul anarhic îl va face
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
În cele ce urmează, vor fi abordate patru teme ce pot oferi o perspectivă utilă asupra dezbaterii: problema anarhiei internaționale; câștiguri relative versus câștiguri absolute; cooperarea internațională; și, în fine, instituțiile internaționale. Anarhia internațională Atât neorealiștii, cât și neoliberalii definesc anarhia ca fiind absența unui guvernământ central, însă diverg în privința constrângerilor pe care aceasta le exercită asupra comportamentului statelor. Neorealiștii afirmă că statul va căuta să supraviețuiască, iar mediul anarhic îl va face să se preocupe de putere și securitate și
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
situația unor interese comune. Pe de altă parte, fără a contesta că obiectivul central al statului este supraviețuirea sau că relațiile internaționale implică un grad considerabil de conflict, neoliberalii se concentrează asupra modului în care statele cooperează în condiții de anarhie, încercând să-și promoveze interesele în diverse arii tematice. Ei atrag atenția asupra interdependenței statelor și a societăților, arătând că aceasta sporește nevoia de cooperare la nivel guvernamental. Însă, într-un mediu anarhic, în care nu există nici o autoritate care
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
există nici o autoritate care să impună respectarea angajamentelor, cooperarea este dificilă, mai ales din cauza incertitudinii privind acțiunile partenerilor. Cu toate acestea, neoliberalii arată că statele aflate în interacțiune pot adopta strategii care să sporească șansele cooperării internaționale, atenuând astfel efectele anarhiei. Argumentele neoliberale sunt sintetizate și enunțate de Keohane încă din 1984, anul apariției volumului After Hegemony; ele aveau să fie reluate, sub diverse forme, de neoliberali și respinse de realiști. Importantă, în acest context, este replica lui Grieco, prin care
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
anul apariției volumului After Hegemony; ele aveau să fie reluate, sub diverse forme, de neoliberali și respinse de realiști. Importantă, în acest context, este replica lui Grieco, prin care se va deschide frontul câștiguri absolute versus câștiguri relative: pentru realiști, anarhia absența guvernământului central nu înseamnă doar inexistența unei agenții care să impună respectarea angajamentelor, ci, în primul rând, absența unei autorități supreme care să-i împiedice pe alții să folosească violența sau amenințarea cu violența, pentru a distruge sau subjuga
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
ca, în fața incertitudinilor politicii mondiale, statele să dea dovadă de o pronunțată aversiune față de risc, iar preocupările pentru câștigurile relative să apară nu doar în chestiunile legate de securitate, ci mult mai frecvent decât sugerează Powell. În al doilea rând, anarhia internațională determină statele să se preocupe nu doar de supraviețuire și securitate, ci și de autonomie și independență, ele devenind astfel și mai sensibile față de câștigurile relative. O altă critică la adresa ipotezei neorealiste privind centralitatea câștigurilor relative îi aparține lui
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
chiar și într-un aranjament multilateral (cum este cazul sistemului internațional multipolar), statele sunt preocupate de decalajele în câștiguri, ceea ce împiedică uneori cooperarea. Trebuie menționat faptul că neoliberalii contestă enunțul neorealist potrivit căruia preocuparea statului față de câștigurile relative derivă din anarhia internațională enunț care, așa cum s-a menționat anterior, stă la baza controversei. Astfel, dintr-o perspectivă neoliberală, Powell concluzionează că gradul de preocupare pe care îl manifestă un stat față de câștigurile relative este condițional și variază în funcție de mediul strategic în
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
știința politică, neoliberalii analizează instituțiile nu doar ca variabile dependente (de exemplu, explicându-le formarea sau declinul), ci le privesc și ca variabile independente, preocupându-se de efectele lor în raporturile internaționale. Teza lor centrală este aceea că instituțiile atenuează anarhia internațională și facilitează cooperarea, făcând posibilă funcționarea mai eficientă a principiului reciprocității, prin asigurarea unei cantități mai mari de informații despre preferințele, intențiile și comportamentul altor state. Instituțiile internaționale, afirmă neoliberalii, pot schimba preferințele actorilor asupra strategiilor, facilitând astfel cooperarea
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
sens obiectiv, măsoară absența amenințărilor la adresa valorilor dobândite, iar într-un sens subiectiv, absența temerii că asemenea valori vor fi atacate. În privința valorilor de apărat, perspectivele de inspirație realistă presupun că obiectivul fundamental al oricărui stat este propria supraviețuire. În anarhie, supraviețuitea este scopul cel mai înalt. Statele pot căuta să-și îndeplinească alte obiective precum liniștea, beneficiul sau puterea doar dacă supraviețuirea este asigurată. O asemenea formulare cuprinde practic întreaga gândire tradițională asupra securității. Securitatea este definită în primul rând
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
evoluează. Mediul internațional fiind unul competitiv, securitatea fiecărui stat este relaționată și dependentă de securitatea celorlalți participanți. Într-un mediu anarhic, securitatea nu va putea fi astfel niciodată absolută, ci doar relativă, afirmă Barry Buzan. Dilema securității Caracteristicile mediului, precum anarhia ori competitivitatea, fac din asigurarea securității o prioritate absolută pentru orice stat, ce trebuie să caute să-și maximizeze șansele de a face față cu succes unei eventuale amenințări. Statele își vor pregăti instrumentul militar pentru protejarea propriilor interese. Pregătirile
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
anumite reguli. În sens larg, ele sunt depozitarele succinte ale așteptărilor unei colectivități date (comunități intersubiective) referitoare la identitatea, rolul și conduita agenților și structurilor. Una dintre cele mai importante implicații ale acestor teze este cea dezvăluită de Wendt în legătură cu anarhia și principiul autoajutorării (self help). Anarhia, ca structură, și politica de putere, bazată pe autoajutorare ca proces, nu există independent de practicile care le creează și le dau conținut. Structura nu există fără proces, iar procesul nu există fără reiterările
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]