2,199 matches
-
despre simbolism. După cum știm, în Mutația valorilor estetice criticul afirmă că "în evoluția poeziei contemporane, mișcarea simbolistă răspunde precis tendinței de a reda inefabilul și de a înlocui deci construcția discursivă, logică, raționalismul și didacticismul poetic, de sugestie care, dincolo de anecdotă și expunere logică, sugerează stări sufletești profunde, neorganice, muzicale"92. De asemeni, spune Lovinescu, "având un fond muzical, simbolismul exclude cugetarea organizată, fără a exclude însă și profunzimea sentimentelor. [...] El vrea să ne dea esența lucrurilor, tiparele generale din care
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
suprapuneri exacte între impresii și actele de rațiune critică"213. În Bălăuca nu apreciază, apoi, decât scenele de plan secundar, mai dinamice din punct de vedere epic214. Și lui M. Sebastian, care scrisese pozitiv despre Mite, îi plac doar "unele anecdote", "străine de adevărul sufletesc al eroului", pentru că "tot ce este vioi și articulat în roman se află la periferia subiectului propriu-zis". Verdictul e, de data aceasta, necruțător: "Lovinescu nu e un romancier de vocație. Romanul pentru domnia sa este un act
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
of short stories, they shall serve as a recycling narrative matter, able to sustain the bigger enterprise of novel writing. For instance, what had served initially as a subject for an autonomous play, it is used subsequently as a pure 'anecdote', in a long-spun chain of similar anecdotes. Repetition lies in the core of E. Lovinescu's poetics, as one of its main values. What provides a reason for it? Wherefrom comes its legitimacy? A simple appeal to psychoanalysis should shed
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
d'envergure variable. Les situations dramatiques, une fois développés dans les formes brèves de la prose, constituent une matière narrative réutilisable et fondent dans les romans : ce qui était initialement le sujet d'une pièce autonome devient par la suite une " anecdote " enchâssée dans un ensemble plus grand. La répétition est au cœur de la poétique de E. Lovinescu comme une de ses valeurs centrales. Qu'est-ce qui la justifie ? D'où puise-t-elle sa légitimité ? Un recours à la psychanalyse éclaircit au moins
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Povestirile lui Alice Munro. De la Dance of the Happy Shades la Open Secrets, Dragoș Zetu 1 E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ediție îngrijită de Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1998, p. 158. 2 Idem, p. 7. 3 Idem, pp. 10-11: "[...] anecdota măruntă poate fi ridicată la o semnificație apreciabilă prin valoarea sa psihologică: și, purificată de toate reziduurile prin impersonalizare, poate fi înălțată la demnitatea faptelor zămislite sub semnul neclintit al esteticului". 4 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pentru că se baza pe un principiu considerat discutabil, acela conform căruia "în relatări ce n-au nimic cu istoria nu adevărul faptelor contează, ci exclusiv semnificația lor psihologică". Dorind să justifice deformarea caricaturală a unor portrete, cum și recursul la anecdotă ca procedeu de caracterizare, Lovinescu afirma că "importanța lor (a Memoriilor) nefiind de ordine istorică, ci de ordine psihologică, stricta exactitate trece pe al doilea plan" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, note
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și adăugită, Editura Minerva, București, 1982, pp. 806-807). Pentru Călinescu, romanele lovinesciene nu au decât un interes pur documentar: "Afară de dexteritatea de a scrie fraze elegante, scriitorul n-are nici darul marii atmosfere, nici pe acela al creațiunii de oameni. Anecdota ocupă primul loc. Diana se dezvoltă aproape numai pe cazul iritant al eroului care primește sistematic scrisori anonime". 52 Eugen Ionescu, "E. Lovinescu, Diana (roman)", în Facla, an XVII, nr. 1804, 1 febr. 1937 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rasei lor") creează un contrast parodic, amintind de o scurtă povestioară a lui Kleist ce rescrie, în cheie anecdotico-umoristică, finalul din Werther e vorba despre "Noul Werther (mai fericit)", în volumul Heinrich von Kleist, Logodna din Santo Domingo. Povestiri și anecdote, traduceri de Alice Voinescu și H.R. Radian, Editura Univers, București, 1989, pp. 284-285. 153 Apud D. Caracostea, Creativitatea eminesciană, ed. cit., p. 62. 154 D. Caracostea, op. cit., p. 33. E vorba de o "experiență fundamentală a lui Eminescu, nu numai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ed. cit., pp. 268-272). Criticul invocă, pentru a explica modul în care expresia generează o realitate sufletească specifică, următoarea amintire personală: "[...] mi-aduc aminte a fi citit pe una din băncile Volksgartenului o nuvelă a unui scriitor vienez, a cărei anecdotă am uitat-o, dar a cărei temă muzicală mi-a înlocuit prima obsesiune printr-o alta, prezentă și azi. O femeie de lume, onestă până atunci, se lasă ademenită într-o aventură de dragoste, care, deși pe căile de persuasiune
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
1935. 194 G. Călinescu, "E. Lovinescu, Mite, roman", în Adevărul literar și artistic, an XIV, nr. 740, 10 febr. 1935 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 367). 195 Idem, p. 366: "Bizuit mai ales pe anecdotă autentică, pe discuțiuni și teorii, d-sa, și asta nu fiindcă este critic, e lipsit de pătrundere psihologică în imagini (nu și de aceea morală în maxime), și, cu toate că are stil și îndemânare plastică, nu poate înlănțui imaginația și sufletul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se relansase după primul război mondial datorită modernismului!). Pentru unii, convertirea la național-comunism era singura șansă de a reveni în viața publică. Întrebarea mea ar fi: putea fi relansată tradiția națională fără național-comunism? V. N.: Răspund aici întâi cu o anecdotă. Nichita Stănescu mi-a spus mie personal următoarele, și chiar a insistat: "Ascultă, oameni ca tine, ca Matei Călinescu, ca Petru Popescu, plecați, nu mai stați aici. Voi trebuie să plecați. Eu nu pot. Dacă sunt plecat trei săptămâni din
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de expatriați fie oameni politici, fie de afaceri etc. au fost integrați de-a dreptul în guvern, la niveluri foarte înalte; și au fost acceptați. S. A.: Da, până la nivel de prim-ministru și președinte. La fel, în lumea culturală. O anecdotă grăitoare: Andrzej Walicki, marele istoric polonez stabilit în America, mia povestit prin 1994 că institutul de la Academia poloneză de științe în care lucrase i-a păstrat postul și după ce "fugise"; Walicki figura în statele de plată ale institutului cu 1
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
dau seama de această contradicție și își spun: Nu se poate avea încredere în nimeni, noi facem ce putem și cum ne taie capul". Urmarea e că o bună parte a electoratului devine foarte cinică. Din nou vin cu o anecdotă. Îmi povestea un fost disident care s-a întors pentru scurtă vreme în locurile disidenței sale și vorbea cu o femeie de serviciu care i se plângea: "Ei, domnule profesor, era greu mai demult cu un partid, dar vă dați
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă afectivă accentuată; actul de co municare cotidiană reliefează gradul de instrucție, cultura, mediul socioprofesional, trăsături ale personalității locutorilor etc.; - ilustrarea calităților generale ale stilului se realizează în grad diferit, în funcție de factorii situației
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
clătiți-l în așa măsură încât să surprindă prin prospețimea sa."260 De observat maniera metaforică și ludică de a vehicula principii literare ceea ce contribuie la senzația de libertate pe care o lasă discursul. Textul devine o însumare de gânduri, anecdote, idei, care ascund de fapt opinii critice, ferindu-se însă de solemnitatea și gravitatea tratatelor. În ciuda acestei personalizări, care face din Apelul la ordine mai mult o radiografie a dimensiunii interioare a autorului decât un sistem riguros coagulat de principii
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Singur printre poeți (abia apărut în volum) "va izbuti în poezia serioasă". I Seriozitatea soresciană se vede dincolo de "narativ" în consecventa dinamitare a truismelor și drumurilor bătute; absurdul e un instrument de corecție, un antidot țintind discreditarea idilicului și făcutului. Anecdota savuroasă, poanta deșteaptă, sclipitoare, surâsul năzdrăvan, interludiile fantasmagorice, acestea reunite au câte ceva de divan oriental, de spațiu în care istorisirii i se asociază subiacent, sistematic, înțelepciunea: adică dreapta cumpănă între lucruri! La poetul de relații plurivoce spontane, discursul giocoso se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lângă întristați și umili Ceea ce în unul din primele volume pillatiene fusese duioasa poveste despre un Pictor ignotus "necunoscutul meșter" italian din "veacul lui Cellini", la Nicolae Dabija e Zugravul anonim, poem dedicat "ctitorilor de frumuseți nepieritoare" în spațiu moldav. Anecdota se estompează, semnificațiile trec în reverie, aceasta asimilată misterului, mitului creației; toate datele poemului converg finalmente într-o idee-boltă: anume că orice creație semnificativă în slujba unei cauze fundamentale, e într-o măsură askesis, jertfă de sine: La Căușani, la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a o gândi sunt absolut ireductibile și produc două curente impermeabile, cel al învingătorilor și cel al învinșilor, primul negându-i celuilalt până și dreptul de a se prevala de numele și calitatea de filosof. Confruntarea e veche, iar o anecdotă o rezumă superb: ea ne este povestită de Aristoxenos în Memorii istorice, de unde aflăm că Platon avea de gând să adune la un loc toate operele lui Democrit pentru a le da foc! Un filosof autor al unui autodafé îndreptat
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
la adevăruri admirabile interzise muritorilor de rând. Și apoi, pentru a percepe încheierea unei vieți de fecioară nasul este de ajuns, pentru că atomii solicită atât simțul olfactiv, cât și vederea - formele și înlănțuirile decid. Se mai spune și că (iar anecdota contează pentru stabilirea filiațiilor filosofice, mai precis între materialismul atomist și sofistica ateniană) Democrit a remarcat, într-un port la Mediterana, inteligența, aura ori sagacitatea unui hamal deosebit de înzestrat. L-a cumpărat, iar apoi l-a promovat secretar. Mai târziu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lui să se pună în acord cu cerul. De un apetit modest, dar de o înțelepciune imensă, el își dă ultima suflare nu fără a-și fi precizat cea din urmă dorință: cadavrul să-i fie conservat în miere... 5 Anecdote atomice. Doxografia antică e plină de anecdote. Diogene Laertios - care trebuie citit neapărat! - ne furnizează cu miile, păcat că profesioniștii filosofiei nu le prea gustă savoarea. Greșesc în această privință, ca de fiecare dată când se lipsesc de plăcerea de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cerul. De un apetit modest, dar de o înțelepciune imensă, el își dă ultima suflare nu fără a-și fi precizat cea din urmă dorință: cadavrul să-i fie conservat în miere... 5 Anecdote atomice. Doxografia antică e plină de anecdote. Diogene Laertios - care trebuie citit neapărat! - ne furnizează cu miile, păcat că profesioniștii filosofiei nu le prea gustă savoarea. Greșesc în această privință, ca de fiecare dată când se lipsesc de plăcerea de a fi inteligenți, sau chiar de inteligența
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
citit neapărat! - ne furnizează cu miile, păcat că profesioniștii filosofiei nu le prea gustă savoarea. Greșesc în această privință, ca de fiecare dată când se lipsesc de plăcerea de a fi inteligenți, sau chiar de inteligența unei plăceri. Pentru că adeseori anecdota condensează sensul unei întregi filosofii. Istorioara nu-i un scop în sine, ținând de bârfă, de „spuma zilelor” ori de suprafața lucrurilor: ea arată ce e profunzimea și-l conduce direct la epicentru pe oricine pleacă urechea la aceste saga
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în cvasitotalitatea lor, nu pun nimic mai presus de libertatea lor, și nenumărate fapte diverse atribuite unora sau altora reamintesc pe scurt marile idei sau tezele esențiale ale unui filosof. Hegel greșea atunci când reducea filosofia cinică la o sumă de anecdote lipsite de interes și de sens. Pentru că, la Diogene, ca și la Democrit, nimeni nu consumă carne crudă, nu trage pârțuri și nici nu se masturbează în piața publică fără ca toate acestea să însemne mai mult decât canibalismul, petomania ori
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
el sintetizează, prin figuri ușor de memorat, deci de experimentat și apoi de transmis, un conținut filosofic. Aceste butade mnemotehnice, aceste fotografii grecești, aceste cromolitografii ale Antichității expun principiile materialismului abderitan și îl fac vizibil. În acest sens, ele sunt anecdote atomiste. Problema constă nu atât în autenticitatea lor anecdotică, cât în adevărul lor filosofic. Ce importanță are dacă Democrit întâlnește efectiv pe stradă o fată căreia îi dă o lecție de filosofie atomistă? Important este că ar fi putut s-
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
paradoxală. Bineînțeles, el poate și să acționeze asupra dorințelor sale, să propună o dietetică a acestora, adăugându-i, la o adică, și o aritmetică a plăcerilor care i-ar permite să acceadă la o seninătate identificabilă cu binele suveran. Dar anecdota poate servi și la demonstrarea altei teze: te distanțezi de un anumit lucru abținându-te să nu privești, silindu-te să nu vezi; identifici realul drept ceea ce este: o pură și simplă conjuncție de simulacre căreia poți să i te
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]