2,436 matches
-
să nu îl vadă, este preotul. Bărbatul începe să își spună păcatele. De ce a ales Biserica acest ritual neobișnuit? Pentru că știe ea ceva: ritualul îi încurajează pe oameni să vorbească sincer. Paravanul le protejează anonimatul. Dați la o parte acest anonimat și persoana va deveni mai puțin deschisă și onestă. De exemplu, puneți pe cineva într-un focus grup și în ce se transformă? Într-o persoană pe care ceilalți o vor plăcea, respecta sau de care se vor teme, oricare
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
obține un rezultat similar. Decât să vorbească sincer, va încerca să facă impresie - așa cum au făcut și mii de votanți în 1980. Dorind să pară generoși, aceștia au declarat reporterilor că vor vota cu Carter. Apoi s-au ascuns în anonimatul cabinelor de vot și au votat cu Reagan. Asigurați-vă că subiecții nu îl pot vedea pe cel care îi intervievează (și asigurați-vă că numele lor nu vor fi cunoscute). Ca și preoții, anchetatorii anonimi obțin rezultate mai aproape de
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
roșul - și un element palpabil - fierbinte la atingere - care îi lipsesc lui „tropical”. Cu cât un cuvânt atinge mai multe simțuri ale oamenilor, cu atât este mai ușor de reținut. Găsiți un nume neobișnuit. Denumirile mai puțin banale ies din anonimat și curând vor face numele dumneavoastră cunoscut oamenilor. Π Numele neobișnuite vă fac să fiți ușor de remarcat. Blue Martini, Loudcloud și alte chestii ciudatetc "Blue Martini, Loudcloud și alte chestii ciudate" Atât timp cât există câteva cuvinte care au multă valoare
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
mari, ele cuprind următoarele aspecte: conținut organizare, stimulare intelectuală, prezentare, evaluare, interacțiunea profesor / student. Orice evaluare formativă trebuie să respecte două principii. 1. Confidențialitatea informațiilor obținute. Conform acestui principiu, rezultatele evaluării sunt comunicate direct și În exclusivitate profesorului vizat. 2. Anonimatul pentru studenți, care asigură un grad ridicat de sinceritate la completarea chestionarului. O problemă delicată o constituie difuzarea rezultatelor. Se impun cel puțin două formule. Pe de o parte, studenții care au participat la evaluare au dreptul la o informare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
unui demers electoral care să garanteze câștigarea alegerilor. Și va câștiga acel care va minți mai nerușinat. Pe scurt: muncă destul de grea pentru „scenariști”, a căror imagine personală este pentru moment dezavantajată, ei lucrând (pardon: creând) de cele mai multe ori în anonimat, departe de lumina reflectoarelor. Consolarea le vine probabil din credința că munca pe care o fac are totuși tangențe cu ficțiunea și creația. O altă echipă de scriitori, mai potolită, mai așezată profesional, pare să fie la prima vedere (și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
părut neserios (textul elaborat de Samson Noah cade în același registru), ceva situat între fronda benignă și gluma prietenească, când cel care întreabă nu așteaptă răspunsul, ci este preocupat îndeosebi de stilistica propriului demers. Domnii I.N. și Samson Noah, în anonimatul lor orgolios, cu atâtea virtualități nevalorificate (apreciate ca atare în familie și între prieteni), din când în când simt nevoia (bănuim că și bucuria) unor formulări care să le întrețină contactul cu lumea creatorilor, dar și iluzia că ar putea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
adică neinterpretat prin lectură) rămâne o simplă materie amorfă, neorganizată, haotică și, de cele mai multe ori, obscură. Pactul secretului atât de des invocat nu e decât o vorbă fără acoperire: jurnalul Începe să existe doar atunci când a depășit granița constrângătoare a anonimatului și intră În circuitul public. Oricât de mult ar vrea autorul să păstreze secretul notației din pagina de jurnal, aceasta va mina din interior orice clauză care Încearcă să-l mențină departe de posibilii destinatari. Există o tentație a auto-comunicării
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
jurnalul intim e singurătatea eului aflat fără apărare În fața lumii. Apare e un fel de a zice: primele scrieri sunt și primele infirmări ale dogmei. În Franța, În secolul al cincisprezecelea, pe lângă nesfârșitele oscilări la nivelul formei (jurnalul-cronică, jurnalul-carnet etc.), anonimatul e una din legile de bază. Jurnalul Burghezului din Paris, În prima jumătate a acelui veac, confirmă noua regulă. Vor ieși din ea, ajutați de indecizia hypomnematelor, autori de mâna a doua: interpuși, observatori, subalterni. Secretarul cancelarului Duprat ține un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
școlare obligatorii, presupunând memorizare și declamare expresivă, cântări și eventuale amenajări scenice (teatru, dans). Prestația publică a elevilor permitea o demonstrație convingătoare a utilității instituției, evidențiind meritele personale ale celor implicați. Era și o ieșire îngăduită din programul zilnic, din anonimat și din monotonie. Celebrarea rămânea, în bună măsură, un exercițiu de autoritate și de conformare la anumite roluri sociale; iar componenta ludică, încredințată inocenței copiilor, atenua eventualele excese de ordin ierarhic, susceptibile să dăuneze solidarității de grup205. Probabil că acest
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
concluzia: "societatea românească prezenta toate simptomele decadenței". Un studiu separat, despre "Opozanți și disidenți", relua reperele cronologice anterioare, cu detalii despre grevele minerilor din Valea Jiului (1977) și despre demonstrațiile de la Brașov (1987). Alte forme de protest au fost lăsate în anonimat. Cu minima explicație că ar fi vorba despre "doi disidenți celebri, în decembrie 1989", expunerea se încheia prin abandonarea textului și refugiul în imagine: fotografia lui Mircea Dinescu alături de Doina Cornea. Povestea lor lipsea cu desăvârșire, provocând nedumerirea firească a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se retrăgea din scenă și, ca un soi de ventriloc, îi dădea voie acelei personalități să vorbească în numele său în cazul lui Hadrian, să-și povestească propria viața la persoana întâi. Cum de s-a cufundat atât de rapid în anonimat? După moartea sa au apărut o mulțime de lucrări despre realizările sale, în special despre alegerea ei neașteptată în Academia Franceză, culminând în 1991 cu o masivă biografie care adună toate faptele cunoscute, an de an, cu excepția celor ce vor
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
proză sau în versuri vor fi dat deja tonul. Pentru că parodicul, alături de celelalte forme ale ridiculizării practicate pe scară mai redusă sau mai largă, s-a născut în literatura populară, unde imitația vieții s-a făcut sub plăcerea conspirativă a anonimatului și a îngăduit orice libertăți: "Toate aceste parodii ale genurilor și ale stilurilor ("limbajelor") intră în universul vast și variat al formelor verbale care ridiculizează discursul direct sobru, indiferent de varietatea genurilor. Acest univers este foarte bogat, mult mai bogat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
după ce operele parodice în proză sau în versuri vor fi dat deja tonul. Pentru că parodicul, alături de celelalte forme ale ridiculizării practicate pe scară largă, a luat naștere în literatura populară, unde imitația vieții s-a făcut sub plăcerea conspirativă a anonimatului și a îngăduit orice libertăți. "Toate aceste parodii ale genurilor și ale stilurilor ("limbajelor") intră în universul vast și variat al formelor verbale care ridiculizează discursul direct sobru, indiferent de varietatea genurilor. Acest univers este foarte bogat, mult mai bogat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
gesturi poate împinge literatura! Parodia va deveni, o dată cu semnalul de fidelitate și supunere lăsat posterității de Pierre Menard, un exercițiu intelectual specific secolului XX. 3.3. Parodia literară și asumarea modernității În 1704, apare, sub masca facil de decodat a anonimatului, una dintre cele mai percutante parabole din câte s-au scris vreodată care surprinde esența parodiei, preferând gravității teoretice calea jocului imagistic și lingvistic cu substrat satiric: Istoria amănunțită și adevărată a bătăliei dintre cărțile antice și cele moderne petrecută
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de literatură, pe care el o numește "literatura rusă viitoare", îi aparțin deopotrivă operele pe care autori necunoscuți le scriu încă în lagăre, precum și creațiile literare postmoderniste din subteranele Rusiei "libere", interzise, nepublicate sau circulând în samizdat și chiar în anonimat. Creații de care este interesat și de care se simte apropiat nu numai pentru că ele țintesc un adevăr mai presus de realitate care este și al lui, dar și pentru că regăsește în ele impulsul propriu de a construi, pe factualitatea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pe care atrocitățile istoriei i-au împiedicat să depună mărturie. Literatura concentraționară aduce laolaltă experiența colectivă (istorică) și experiența personală a autorului, iar dintre acestea primează latura colectivă. Tocmai dimensiunea colectivă a eului, care, în lagăr, este ultima etapă înainte de anonimat, conferă specificitate acestui gen de operă. Așadar, literatura concentraționară nu se circumscrie nici memoriilor, nici autobiografiei, nici jurnalului intim, nici unei forme de istorie a propriei personalități (toate acestea izvorând din experiența personală). Stranietatea absolută a experienței simultan individuale și colective
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
urgență. "Mă apucă groaza când mă gândesc ce scriitor aș fi devenit eu (și aș fi devenit) dacă n-aș fi fost arestat"99 mărturisește Soljenițîn, recunoscând rolul formator al perioadei de detenție. Regimul de viață și de creație în anonimat devenise sufocant în lipsa unei reacții din partea cititorilor. Pentru A. Soljenițîn, "ieșirea din ascunzătoare" înseamnă decizia de a da spre publicare nuvela O zi din viața lui Ivan Denisovici, care apare în 1962, în revista "Novîi mir". Debutul a fost favorizat
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Acest lucru se realizează prin indicii de prim nivel: are vârsta de 35 de ani, este bolnav de cancer și se află pentru tratament în clinica oncologică, a fost deținut în lagăr, dar în prezentul narațiunii are statut de deportat. Anonimatul naratorului-erou nu este un impediment în identificarea acestuia cu autorul, pentru că, așa cum afirmă Ph. Gasparini, "... dacă cititorul consideră că naratorul povestește esențialmente propria istorisire, într-o manieră autodiegetică, cel mai mic indiciu de identitate a acestui narator cu autorul va
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
naratorul povestește esențialmente propria istorisire, într-o manieră autodiegetică, cel mai mic indiciu de identitate a acestui narator cu autorul va fi de ajuns pentru a stabili ecuația autobiografică autor = narator = protagonist"279. (trad. a.) Se consideră, în general, că anonimatul naratorului-erou dovedește o strategie ficțională, dar Philippe Gasparini avansează ideea că anonimatul naratorului s-ar putea înscrie, la fel de bine, într-o strategie autoreferențială. Prin faptul că nu dă nume naratorului, Soljenițîn lasă cititorului libertatea unei interpretări autobiografice, validată de suficiente
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
indiciu de identitate a acestui narator cu autorul va fi de ajuns pentru a stabili ecuația autobiografică autor = narator = protagonist"279. (trad. a.) Se consideră, în general, că anonimatul naratorului-erou dovedește o strategie ficțională, dar Philippe Gasparini avansează ideea că anonimatul naratorului s-ar putea înscrie, la fel de bine, într-o strategie autoreferențială. Prin faptul că nu dă nume naratorului, Soljenițîn lasă cititorului libertatea unei interpretări autobiografice, validată de suficiente indicii. Prezent ca personaj în povestire, dar nu ca protagonist, este naratorul-martor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la adresa lui sugerează faptul că atitudinea respectivă, de grijă exagerată, este străină de Efrem. El călătorise mult, prin toată țara, iar față de oameni avusese întotdeauna o atitudine directă, fără ascunzișuri, opusă celei a denunțătorului Rusanov, laș în preocuparea lui pentru păstrarea anonimatului. Această atitudine a lui Efrem nu face din el neapărat un om superior, dar "păcatele" lui sunt de altă natură decât cele ale lui Rusanov. În Pavilionul canceroșilor, se distinge și percepția tânărului de șaptesprezece ani, Dioma, în relație cu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
păgână prin implicarea unei noi concepții despre viață, inserată în optica comunitară creștină. În Ad Donatum, 7, autorul ne vorbește despre disprețul vieții exemplificat de spectacolul gladiatorului. Mulțimea care asistă își asumă o conotație de paliditate care scoate în evidență anonimatul și depersonalizarea indivizilor care, pierzându-și capacitatea de reflexie și orice sentiment, își manifestă doar instinctul bestial. Din această climat de crud antagonism dispare valoarea persoanei umane, iar Ciprian aduce în discuție aspectul etico-social al ludus gladiatorius în care se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
forma ei radicală, cea a micilor contra-societăți, ca grupările hippie, comunitățile rurale autarhice sau comunitățile care trăiesc în orașe, care, chiar dacă sunt diferite, pun în față "contravalori" destul de asemănătoare: simplitatea, întoarcerea la natură, sărbătoarea... Ele protejează în același timp împotriva anonimatului și a masificării. Poate cel mai durabil mesaj al acestei mișcări este respectul pentru natură. Această valoare, îmbrățișată cu fervoare de ecologiștii care tocmai începeau să apară, se răspândește cu atât mai repede cu cât suntem într-o epocă în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
deseori cu un fel de gelozie, dar și cu admirație. În același timp, această glorie, efemeră până la urmă, este cu atât mai goală, cu cât nu este acoperită printr-un echivalent valoric al operei. Pentru artist, uitarea și topirea în anonimat sunt devoratoare. În timpul existenței lor biologice, gloria multor artiști urmează trasee meteorice. Strălucirea este scurtă. Ea însumează mari speranțe și promisiuni pentru privitorii contemporani ai artei lor. Se naște în preajma acestor gânduri întrebarea: când putem vorbi despre un artist că
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
un șef de atelier față de lucrătorii-săi.... Opinia lumii asupra întrebării dacă Napoleon merită în fond titlul de mare om este încă împărțită și va fi poate mereu așa. Va fi imposibil să contești marile calități ale celui care, ieșit din anonimat, a putut în câțiva ani să devină cel mai puternic și cel mai de temut printre contemporani.
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]