2,598 matches
-
inadecvat, prin reacții de apărare a eului, care vor frâna dezvoltarea sa ulterioară). Un rol esențial în instalarea tensiunii emoționale în frustrație îl joacă anticiparea pericolului implicat în situația, frustrantă. Este important ea atât evaluarea propriu-zisă a amenințării, cât și anticiparea pericolului să se efectueze în termeni realiști, obiectivi. Sistemul personalității, prin componenta sa motivațională, prin sistemul său de idei și de convingeri, la care se adaugă și experiența subiectului în situații frustrante, condiționează un anumit nivel anticipativ al fricii, al
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
stresului. Există numeroase situații de viață care pledează pentru necesitatea considerării unui „stres psihologic”, când țesuturile nu sunt direct asaltate, dar pe prim plan apar o serie de procese de nivel psihic superior, cum ar fi de exemplu cel al „anticipării” pericolului, sau cel al „evaluării” (interpretării), prin care se stabilește stimului gradul de nocivitate/de periculozitate. Cu toate că multe efecte fiziologice ale acestor procese sunt similare acelora care survin ca răspuns la stimulii nocivi fizici, „stresul psihologic” desemnează o realitate mult
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Unor subiecți, care urmau un tratament stomatologic, li s-au făcut injecții, fiind lăsați apoi, în alte cazuri, să aștepte injecția fără ca țesutul să fie atins. Shannon și Isabell au putut constata, prin măsurarea hidrocortizonului din sânge, că din pura anticipare a durerii, provoacă anterior de injecție, au rezultat reacții specifice „stresului fiziologic” (așa cum acestea apar, de obicei, sub influenta stimulilor nocivi ai injecției). Importanta anticipării în producerea reacțiilor fiziologice ale stresului a fost relevată experimental și de către Asher Koriat, Rachel
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
atins. Shannon și Isabell au putut constata, prin măsurarea hidrocortizonului din sânge, că din pura anticipare a durerii, provoacă anterior de injecție, au rezultat reacții specifice „stresului fiziologic” (așa cum acestea apar, de obicei, sub influenta stimulilor nocivi ai injecției). Importanta anticipării în producerea reacțiilor fiziologice ale stresului a fost relevată experimental și de către Asher Koriat, Rachel Malkman, James R. Averil, R.S. Lazarus, care și-au propus să determine „cât” stres este produs atunci când un stimul dureros apare fără a exista posibilitatea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care un om își va pierde un deget în cuțitul unei mașini, și al treilea în care o scândră dintr-un fierăstrău circular lovește un trecător oarecare. În prima versiune, spectatorul are la dispoziție 20-30 HYPERLINK "sec.de"sec. de anticipare, în a doua scenele de anticipare se reduc la câteva secunde, iar în a treia versiune anticiparea lipsește. Cercetătorii respectivi au putut constata că multe dintre reacțiile fiziologice ale stresului (ex. activitate inimii, a glandelor sudoripare etc.) au apărut mai
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
un deget în cuțitul unei mașini, și al treilea în care o scândră dintr-un fierăstrău circular lovește un trecător oarecare. În prima versiune, spectatorul are la dispoziție 20-30 HYPERLINK "sec.de"sec. de anticipare, în a doua scenele de anticipare se reduc la câteva secunde, iar în a treia versiune anticiparea lipsește. Cercetătorii respectivi au putut constata că multe dintre reacțiile fiziologice ale stresului (ex. activitate inimii, a glandelor sudoripare etc.) au apărut mai mult în timpul anticipării secvenței accidentului, decât
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o scândră dintr-un fierăstrău circular lovește un trecător oarecare. În prima versiune, spectatorul are la dispoziție 20-30 HYPERLINK "sec.de"sec. de anticipare, în a doua scenele de anticipare se reduc la câteva secunde, iar în a treia versiune anticiparea lipsește. Cercetătorii respectivi au putut constata că multe dintre reacțiile fiziologice ale stresului (ex. activitate inimii, a glandelor sudoripare etc.) au apărut mai mult în timpul anticipării secvenței accidentului, decât în timpul scenei înseși; de asemeni, s-a observat că reacțiile respective
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
doua scenele de anticipare se reduc la câteva secunde, iar în a treia versiune anticiparea lipsește. Cercetătorii respectivi au putut constata că multe dintre reacțiile fiziologice ale stresului (ex. activitate inimii, a glandelor sudoripare etc.) au apărut mai mult în timpul anticipării secvenței accidentului, decât în timpul scenei înseși; de asemeni, s-a observat că reacțiile respective au fost cu mult mai mari în situația de anticipare lungă, în comparație cu cea de anticipare scurtă. În sfârșit, o discuție avizată asupra termenului de „stres” impune
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reacțiile fiziologice ale stresului (ex. activitate inimii, a glandelor sudoripare etc.) au apărut mai mult în timpul anticipării secvenței accidentului, decât în timpul scenei înseși; de asemeni, s-a observat că reacțiile respective au fost cu mult mai mari în situația de anticipare lungă, în comparație cu cea de anticipare scurtă. În sfârșit, o discuție avizată asupra termenului de „stres” impune câteva referințe și în legătură cu următoarele două componente psihologice ale „stresului psihologic”: conceptul de „pericol” (amenițare), care poate fi definit ca un proces de anticipare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
activitate inimii, a glandelor sudoripare etc.) au apărut mai mult în timpul anticipării secvenței accidentului, decât în timpul scenei înseși; de asemeni, s-a observat că reacțiile respective au fost cu mult mai mari în situația de anticipare lungă, în comparație cu cea de anticipare scurtă. În sfârșit, o discuție avizată asupra termenului de „stres” impune câteva referințe și în legătură cu următoarele două componente psihologice ale „stresului psihologic”: conceptul de „pericol” (amenițare), care poate fi definit ca un proces de anticipare a „răului”(a acelor consecințe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
anticipare lungă, în comparație cu cea de anticipare scurtă. În sfârșit, o discuție avizată asupra termenului de „stres” impune câteva referințe și în legătură cu următoarele două componente psihologice ale „stresului psihologic”: conceptul de „pericol” (amenițare), care poate fi definit ca un proces de anticipare a „răului”(a acelor consecințe nedorite pentru individ), și conceptul de „neliniște” comun de altfel și fenomenelor de „frustrație” ei „conflict”, și care desemnează reacția afectivă a subiectului. Acomodarea, la „pericol” presupune încercarea de a-l elimina; cu cât mai
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Acomodarea, la „pericol” presupune încercarea de a-l elimina; cu cât mai grav este răul anticipa cu atât mai mare va fi efortul de a face față situației și mai inten să emotial (neliniștea) subiectului. Conceptul de „pericol”, ca o anticipare a „răului” viitor, implică, o evaluare din partea subiectului a ceea ce situația prezentă prevestește. Procesul psihologic al „evaluării” este influențat de caracteristicile situației de stres și de paticularitațile psihologice ale personalității subiectului stresat. Individul trebuie, desigur, să învețe semnificația situației de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Între aceste două, realități psihologice noi considerăm că, exită, totuși, raporturi de intercondiționare, de influențare reciprocă: fenomenul frustrației, ca fenomen care angajează aproape întreaga personalitate, se desfășoară întotdeauna pe fondul unei anumite „disponibilități” sau „stări de pregătire” și presupune posibilitatea anticipării, pe parcursul desfășurării frustrării, a consecințelor viitoare nefavorabile (pe care „răul”, deja produs, le poate cuprinde). Psihiatri D.A. Hamburg, Beatrix Hamburg și S. Goza au ilustrat, deja, într-un mod convingător acest punct de vedere. Studiind diferențele individuale în reacțiile unor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihice” sub acțiunea, unei blocuri include doar câteva forme primitive și simple de emoții care se desfășoară ca sete impulsive, în cazul omului - ca urmare a realizării procesului de evaluare, de apreciere de regulă realistă a obstacolului frustrant și de anticipare a pericolului amenințării - frustrația este trăită în special ca o stare internă de „conștiintă” deosebit de complexă, exprimată printr-o mare varietate de forme și nuanțe ale proceselor afective (printre ele predominând sentimentele complexe, care includ elemente de ordin intelectual și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nesupunere și negativism, până la reacții de violență, cu caracter delictual. Prin funcția sa informațională, o „stare afectivă” determină, se știe, direcția activității, orientarea conduitei (deci un anumit mod de acțiune), și contribuie la reglarea „cantitativă” a conduitei, prin „semnalizarea” și „anticiparea intelectuală” a gradului de energie/de efort, solicitat în actul de satisfacere și echilibrare a individului. Este cunoscut, în acest sens, punctul de vedere al lui J. Piaget, conform căruia, pe de o parte, „sentimentele reglează energiile interioare necesare acțiunii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
oferită de un altul, hrană care înseamnă acceptare, prețuire, cooperare, solidarizare, înseamnă substanță care alimentează sentimentul stabilității și echilibrului, este puntea spre conștiința de «noi». Numai pe baza unei reexaminări lucide a propriilor reacții, a schimbării de optică, și a anticipării efectelor actelor noastre asupra comportamentului celorlalți, putem schimba așadar vechile noastre deprinderi și modifica adecvat propria conduită (în acord cu o realitate analizată rațional și nu cu una deformată de prejudecăți și „complexe”). „Fenomenul frustrației” nu trebuie conceput și tratat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
inferioară de autoreglare a personalității, fapt care o face să fie impulsivă, deosebit de legătură în revendicările sale, și cu un simț al realității mult diminuat. Constructivitatea în planul comportamentului social presupune, dimpotrivă, retroacțiunea, reexaminarea propriei conduite, ca o condiție de anticipare, de perfecționare, de umanizare continuă a psihicului sistem motivațional. „Iliada” lui Homer, ne oferă un exemplu convingător privind modul în care „egocentrismul psihologic” exacerbează propriile trăiri afective, privind felul în care, de exemplu, vanitatea controlată poate perturba judecata realistă și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mai bună a dominației aristocrației și un rol preponderent al gânditorilor. În timpurile moderne, îndrăznețele proiecții ale lui Jules Verne au găsit confirmări nebănuite în mijloacele rapide de transport ale zilelor noastre și în zborurile cosmonauților spre Lună, iar celebrele anticipări ale lui H.G. Wells l-au făcut pe autorul lor unul dintre fondatorii previziunii tehnologice, atât de prețuită și de rentabilă în epoca contemporană. Dacă precizia cu care au fost calculate zborurile cosmice spre cele mai îndepărtate planete i-a
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
185 S Responsabilitate generală (se indică, folosind codul de mai jos, gradul de responsabilitate „generală“ În munca respectivă, În funcție de măsura În care lucrătorul este „responsabil“ pentru un anumit număr de activități, cum ar fi: calcule, analize, compoziții, dezvoltări, proiecte, evaluări, anticipări, inițiative, planificări, programări, propuneri, susțineri, tratarea personalului, scriere etc.; nu se include aici responsabilitatea pentru securitatea altora sau responsabilitatea pentru bunuri la Întrebările respective) Codul Grad de responsabilitate generală 1 Foarte limitat 2 Limitat 3 Intermediar 4 Înalt 5 Foarte
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
urmărea transformarea făpturii umane În contrariul său, printr-un proces de inducție și inversiune psihologică. De aceea, Închisoarea Pitești trebuie privită, În perioada 1949-1952, ca un „laborator experimental de psihologie umană, organizat după criterii științifice”, unde s-a recurs la anticiparea rezultatelor, „după care Întreaga metodologie de lucru a trebuit, În mod necondiționat, să conducă la rezultatele stabilite ab initio”. Metoda de lucru a fost teroarea continuă, efectuată de indivizi „clonați ideologic”. Întrucât insistă pe ideea de laborator Pitești, Într-un
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și la nivel de secții, unități operative sau alte subdiviziuni organizatorice. Gradul de Îndeplinire a programului pe subdiviziuni de producție, dar și pe total Întreprindere, permite formularea unor concluzii referitoare la fundamentarea acestuia și la capacitatea factorilor de decizie de anticipare a activității Întreprinderii. În condițiile prelucrării automate a datelor, se recomandă operarea cu „principiul excepției” prin care se identifică doar sortimentele la care nu s a realizat programul de fabricație sau cele la care există depășiri ale programului. Pentru fiecare
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
scăderea lichidității și capacității de plată a Întreprinderii etc. cu efecte negative asupra indicatorilor de rentabilitate și echilibru financiar. Gradul de Îndeplinire a programului de fabricație permite formularea unor concluzii referitoare la fundamentarea acestuia, la capacitatea factorilor de decizie de anticipare a activității Întreprinderii. Pentru caracterizarea gradului de Îndeplinire a programului de fabricație, principalele metode de analiză utilizate sunt: metoda indicilor individuali de Îndeplinire a programului de producție; metoda coeficientului mediu de sortiment; metoda coeficientului de nomenclatură. Fiecare procedeu permite evidențierea
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
de creștere a cifrei de afaceri de cel al soldului mediu al activelor circulante poate fi considerată normală doar În anumite situații conjuncturale (cum ar fi, de exemplu, aprovizionarea Întreprinderii cu un surplus de materii prime, materiale, mărfuri În condițiile anticipării unor scumpiri pe piață sau ale unor penurii). Buna desfășurare a activității este reflectată de scăderea stocurilor sau creșterea acestora Într-un ritm inferior dinamicii vânzărilor, ceea ce se traduce prin accelerarea vitezei de rotație. Și În acest caz se impune
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
grupuri culturale (Yum, 1984, apud Gudykunst 2003, p. 264). Prezintă următoarele trăsături: a) este o formă restrânsă de comunicare, cu un conținut informațional redus, în care indivizii manifestă dorință limitată de interacțiune, gradul de interes interpersonal fiind direct proporțional cu anticiparea unor întâlniri viitoare; b) se caracterizează printr-un grad ridicat de ambiguitate și incertitudine, în măsura în care se solicită informație puțină interlocutorului și sunt activate stereotipurile, predicțiile fiind parțial blocate de dezinteres, parțial de stereotipuri; c) indivizii manifestă încredere scăzută în elaborarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bază), sau texte fără vreun tipar anume, în care semnificația se constituie prin acumulare de elemente lăsând implicită concluzia. Înțelegerea mesajului pare să fie o problemă de adaptare la vorbitor. Progresia tematică nu este de obicei liniară: pauzele, repetițiile, revenirile, anticipările rup coerența internă a textului. Gradul de focalizare a informației este scăzut: temele se tratează superficial, în termeni vagi, se fac afirmații generale fără a fi detaliate, se presupune existența unei cantități mari de informație împărtășite cu interlocutorul; nu există
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]