3,471 matches
-
3.2. Capitalismul 58 3.2.1.Tipuri de capitalism 62 3.2.1.1. Capitalismul administrat de stat 62 3.2.1.2. Capitalismul oligarhic 64 3.2.1.3. Capitalismul firmelor mari 65 3.2.1.4. Capitalismul antreprenorial 67 3.3. Comunismul 68 3.4. Socialismul de tip social democrat 70 3.5. A treia cale 71 4. DINAMICA SISTEMELOR ECONOMICE 76 4.1. Teoriile moniste 76 4.2. Teoriile pluraliste 78 4.3. Alte interpretări ale dinamicii
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
considerate mai performante; 2. Capitalismul oligarhic, în care puterea și bogăția sunt deținute de un grup restrîns de indivizi și familii; 3. Capitalismul firmelor mari, în care cele mai semnificative activități economice sunt realizate de firme gigantice, consacrate; 4. Capitalismul antreprenorial, în care rolul cel mai important îl au firmele mici, inovatoare. Singura trăsătură comună a acestor subsisteme este recunoașterea dreptului la proprietate privată, în rest ele sunt diferite. Nici un tip de capitalism nu este dominant într-o economie de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
existența unei puternice economii subterane. Competiția este, în general, foarte slabă. De asemenea, aceste economii sunt, de obicei, foarte corupte, deși corupția nu este străină nici unui sistem economic, dar în proporții diferite și acest lucru împiedică mult creșterea economică. Energia antreprenorială este deviată de la activități productive spre altele mai puțin utile pentru societate. Astfel, multe oportunități sunt ratate, inovațiile obstaculate, iar investițiile descurajate, mai ales cele străine. Unele țări oligarhice se bazează pe importante resurse naturale, ceea ce întărește oligarhia. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și dezvoltă altele noi doar ocazional și după serioase studii de piață. Firmele mici sunt mai inovative, dar producția de masă a inovațiilor o realizează firmele mari, iar exemplele în acest sens sunt numeroase. Uneori, firmele mari pot fi și antreprenoriale. Cu toate acestea, faptul că ele au tendința de a nu inova constituie "călcîiul lui Ahile" al acestui subsistem al capitalismului. Înclinația spre continua perfecționare se poate diminua și astfel multe oportunități pot fi ratate. Rigiditatea și birocrația acestor firme
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
siguranța locului de muncă și nu autoperfecționarea sau bunăstarea companiei. În astfel de economii, cum sunt cele europene și cea japoneză, piața muncii este una rigidă și constituie un handicap în competiția economică. Ele simt astăzi nevoia unei alte culturi antreprenoriale, care să încurajeze flexibilitatea și mobilitatea pe piața muncii. În concluzie, capitalismul firmelor mari generează suficiente resurse pentru o îmbunătățire continuă, graduală a produselor și serviciilor necesare unei economii moderne, dar el poate fi rigid, refractar la inovație și rezistent
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
piața muncii. În concluzie, capitalismul firmelor mari generează suficiente resurse pentru o îmbunătățire continuă, graduală a produselor și serviciilor necesare unei economii moderne, dar el poate fi rigid, refractar la inovație și rezistent la schimbare. 3.2.1.4. Capitalismul antreprenorial Este sistemul în care un număr mare de actori economici au impulsul și motivația de a inova, ca și puterea de a-și comercializa inovațiile. Perfecționate și rafinate de către alți antreprenori, acestea duc la o îmbunătățire a standardelor de viață
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de a inova, ca și puterea de a-și comercializa inovațiile. Perfecționate și rafinate de către alți antreprenori, acestea duc la o îmbunătățire a standardelor de viață. Industriile create de aceste inovații revoluționare intensifică productivitatea, contribuind astfel la creșterea economică. Spiritul antreprenorial e foarte viu în cadrul acestui sistem. Antreprenorii fac legătura între cei care inovează și piață. Studiile statistice arată că firmele tinere produc mai multe inovații. Virtutea principală a unei astfel de economii este aceea de a valorifica talentele inovaționale și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
e foarte viu în cadrul acestui sistem. Antreprenorii fac legătura între cei care inovează și piață. Studiile statistice arată că firmele tinere produc mai multe inovații. Virtutea principală a unei astfel de economii este aceea de a valorifica talentele inovaționale și antreprenoriale. Ea oferă deschidere către brainstorming și experimentare continuă. Aceasta nu înseamnă că firmele mari nu sunt capabile de inovații importante (de pildă, firma Bell a realizat tranzistorul și semiconductorul, lansînd astfel un nou val de inovații). Dar ele preferă să
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
China, India, Israel și altele au renunțat la rolul administrativ al statului în economiile lor, mizînd tot mai mult pe antreprenori și asta cu un succes remarcabil. Dar Statele Unite rămîn cel mai bun exemplu al unei combinații unice de capitalism antreprenorial și capitalism al marilor firme, care a produs o dezvoltare uluitoare a inovației. Economiile antreprenoriale încurajează schimbarea continuă. Ele caută idei bune oriunde le pot găsi. Întreprinzătorii și banii sunt orientați de la sectoare care avansează lent sau se află în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mizînd tot mai mult pe antreprenori și asta cu un succes remarcabil. Dar Statele Unite rămîn cel mai bun exemplu al unei combinații unice de capitalism antreprenorial și capitalism al marilor firme, care a produs o dezvoltare uluitoare a inovației. Economiile antreprenoriale încurajează schimbarea continuă. Ele caută idei bune oriunde le pot găsi. Întreprinzătorii și banii sunt orientați de la sectoare care avansează lent sau se află în declin către sectoare dinamice și asta nu doar în cadru național. Inovațiile importante și schimbările
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
preconiza Schumpeter, cu o dinamicitate tot mai mare, dar și cu riscuri pe măsură. Aceasta produce schimbări continue în ierarhia firmelor. Competiția este acerbă. Foarte important este și contextul. În Europa, care oferă bune garanții în ce privește locurile de muncă, spiritul antreprenorial e mai scăzut. În America, sau în Israel, schimbarea și motivațiile ei, ca și insecuritatea sunt mult mai puternice, de unde o accentuare a spiritului antreprenorial. În concluzie, capitalismul antreprenorial este sistemul cel mai propice inovațiilor radicale, ale căror producătoare sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
important este și contextul. În Europa, care oferă bune garanții în ce privește locurile de muncă, spiritul antreprenorial e mai scăzut. În America, sau în Israel, schimbarea și motivațiile ei, ca și insecuritatea sunt mult mai puternice, de unde o accentuare a spiritului antreprenorial. În concluzie, capitalismul antreprenorial este sistemul cel mai propice inovațiilor radicale, ale căror producătoare sunt în special firmele mici. Însă firmele mari rămîn în continuare importante, pentru că ele perfecționează și apoi produc în serie inovația. Combinația optimă de firme mari
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
În Europa, care oferă bune garanții în ce privește locurile de muncă, spiritul antreprenorial e mai scăzut. În America, sau în Israel, schimbarea și motivațiile ei, ca și insecuritatea sunt mult mai puternice, de unde o accentuare a spiritului antreprenorial. În concluzie, capitalismul antreprenorial este sistemul cel mai propice inovațiilor radicale, ale căror producătoare sunt în special firmele mici. Însă firmele mari rămîn în continuare importante, pentru că ele perfecționează și apoi produc în serie inovația. Combinația optimă de firme mari și mici rămîne de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de supraviețuire și de dezvoltare mai mare. Evoluția sistemelor economice seamănă cu un proces filogenetic, generator de diversitate și specializare, deci producător de forme mai complexe. Evoluția presupune trecerea de la omogenitate la eterogenitate, progresul economic presupune complexificare. Inovațiile și inițiativele antreprenoriale produc desigur bulversări care tulbură ordinea existentă. Dar tot ce la început apare drept contradictoriu sau ireductibil se structurează treptat într-un întreg organic. Acestea sunt fluctuații ciclice, de dezorganizare-reorganizare, care sunt normale. Ele fac ca sistemele economice să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Într-un asemenea context, acumularea de capital va fi distorsionată din cauza consumului exuberant al "săracilor" (acum îmbogățiți), care canalizează resursele financiare obținute apriori prin economisire rațională, geniu economic și sacrificii spre acele domenii care nu au niciun merit sau virtute antreprenorială, neputând genera ulterior prosperitate economică. Același economist austriac demonstrează că, într-un astfel de sistem de comandă, imposibilitatea profitului antreprenorial de a stimula progesul economic este evident. "Prin adoptarea unei asemenea scheme în urmă cu jumătate de secol, toate inovațiile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
financiare obținute apriori prin economisire rațională, geniu economic și sacrificii spre acele domenii care nu au niciun merit sau virtute antreprenorială, neputând genera ulterior prosperitate economică. Același economist austriac demonstrează că, într-un astfel de sistem de comandă, imposibilitatea profitului antreprenorial de a stimula progesul economic este evident. "Prin adoptarea unei asemenea scheme în urmă cu jumătate de secol, toate inovațiile apărute în răstimpul scurs de atunci ar fi devenit imposibile. Iar dacă, de dragul argumentației, am face complet abstracție de problema
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care, privite din punctul de vedere al configurației ulterioare a pieței, sînt prea mici. Astfel, costurile totale de producție inclusiv dobînda pe capitalul investit vor fi depășite de prețurile pe care antreprenorul le obține pe produse. Această diferență reprezință profitul antreprenorial"8. Profitul poate fi creat atît în sfera productivă, cît și în procesul de circulație a bunurilor și serviciilor, o dată cu realizarea valorii mărfii. Dobîndirea efectivă a profitului presupune ca gama sortimentală, cantitatea și calitatea producției să răspundă și să se
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
proceselor modernizării economice, prin introducerea noilor tehnologii și know-how-ului, prin introducerea noilor tehnici de marketing, ca urmare a investirii; e) schimbarea comportamentului firmelor interne - comportament care, În prezent, nu conduce la o alocare rațională a resurselor - prin importul de cultură antreprenorială ce Însoțește operațiunile locale ale firmelor transnaționale, precum și ameliorarea performanței economice a acestora, ambele În virtutea transferului complex de resurse realizat prin I.S.D. și a efectelor de antrenare produse de respectivele fluxuri; f) generarea unor efecte de schimbare la scara macroeconomică
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de producție, schimbul, repartiția și consumul rămîn nemodificați . Un interes deosebit Îl prezintă evidențierea unor factori interni care conduc la dezechilibrul intern al sistemului de piață. Astfel, J. Shumpeter Înaintează o combinație de factori revoluționar noi de atragere a capitalurilor antreprenoriale: fabricarea noului produs; aplicarea noilor tehnologii de producție; implementarea unei noi structuri organizatorice de producție; descoperirea noilor piețe de desfacere și a resurselor de materie primă. Shumpeter delimitează factorii activității economice În modelul static de factorii activității economice În modelul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
circulației Întregului sistem de prețuri, cheltuieli și venituri este Întrerupt. Se Înregistrează bancrute ale agenților economici. Dar ideea inovatoare va fi preluată de alți Întreprinzători. Astefl, obiectivul și creditul capabil să-l realizeze sunt factorii determinanți de formare a profitului antreprenorial Înaintate de Shumpeter. Factorii determinanți de atragere a capitalui În viziunea școlii economice keynesiste erau orientați spre analiza problemelor economice de proporție națională: venitul național, economiile, cererea agregată. Către anii 30 ai sec XX, legea debușeelor lui Say, potrivit căreea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
care-și regăsesc consecințele și asupra deciziilor investiționale contemporane. Unul din reprezentanții instituționalismului, T. Veblen În lucrarea sa Teoria clasei fără ocupații (1899), spre deosebire de doctrina economică clasică care percepea noțiunea de capital În corelație cu avuția națiuni (la baza activității antreprenoriale era pusă dorința de a obține profituri, majorarea profiturilor era obținută din majorarea volumului de investiții care conduceau la creșterea productivității, se majora numărul salariaților implicați În activitatea de producere, creștea salariul acestora, toate acestea contribuind la sporirea avuției naționale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
conceptelor lui Galbraith și-au găsit reflectare obiectivă În cadrul transformărilor la care au fost supuse majoritatea Întreprinderilor mari care urmăresc trinomul: competitivitate, raționalism și eficiență. Întreprinderile mari apărute astăzi sunt rezultatul combinației celor mai avansate tehnologii și al unor capitaluri antreprenoriale uriașe, care pot fi dirijate de oamenii cu cunoștințe vaste, de adevăratele talente specializate În domeniile tehnic, economic și organizatoric. Aceste talente care posedă cunoștințe științifice și tehnice speciale joacă un rol tot mai Însemnat atît În viața corporației cît
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Cercetările realizate vis-a-vis de ideile școlilor economice permit constatarea diversificării factorilor ce influențează atragerea investițiilor și identificarea instrumentelor de mobilizare a acestora În economia țării. Structurarea tuturor factorilor conduce la elaborarea anumitor modele (mecanisme) ce vizează organizarea și desfășurarea activității antreprenoriale În vederea dezvoltării sau redresării situației economice. Actualmente, mecanismul de mobilizare a capitalurilor și direcționarea acestora În anumite sectoare ale economiei poartă denumirea de model investițional. Rolul determinant În cadrul elaborării și promovării unui model investițional revine statului. Implementarea modelului investițional reprezintă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
practic pe toate aspectele modelului japonez, care din păcate așa și nu a condus la fortificarea economiei țării. Din aceste considerente, În cadrul elaborării și mai tîrziu a implementării modelului investițional este necesară pregătirea terenului de absorbție a influxului de capital antreprenorial autohton și străin prin crearea climatului investițional atractiv al țării. Analiza modelelor investiționale implementate În cadrul diverselor economii ne direcționează spre cercetări minuțioase a potențialelor mecanisme de redresare a economiei naționale, care pot fi promovate doar cu formarea premiselor și condițiilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
participarea căruia procesul producției internaționale ar fi fost imposibil. În coordonatele industriei globale, investiția internațională Își schimbă esențial semnificația, presupunînd nu doar un transfer de capital bănesc spre alte regiuni ale lumii, ci de fapt realizarea unor transferuri de capital antreprenorial sau , respectiv de resurse productive precum financiare, tehnologice și inovaționale, resurse umane sub aspectele lor calitative, respectiv abilitățile manageriale și organizaționale Cei mai mari deținători de capital antreprenorial, adică producătorii și utilizatorii de resurse productive, precum și cei mai mari organizatori
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]