2,449 matches
-
o funcție simbolică cu ajutorul căreia spiritul va construi o primă lume obiectivă, dotată cu sens. G. Bachelard și G. Durând au corelat vitalitatea imaginilor cu subiectul, ancorând stabilitatea acestora în structuri figurative. Analizând problemă imaginarului, G. Durând reconstituie un traseu antropologic al imaginilor (Wunenburger [1997] 2004: 97). Formarea imaginilor se axează pe trei sisteme reflexologice (reflexe posturale, digestive și posturile sexuale). Dincolo de această infrastructură a sintaxei imaginilor, se află o semantica simbolică. Aceasta se înscrie în imaginarul cultural, subiectul producător de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
situații în care să se fi înhumat două persoane în același mormânt sau cenotafuri. La unele morminte, în special la cele reînhumate, gropile în care se depuneau oasele reînhumate, aveau o formă ovală sau chiar rotundă. Întrucât nu avem determinările antropologice, vârsta defuncților a fost aproximată după mărimea oaselor, deosebind doar două categorii de morminte, de adulți și de copii, incluzând aici și adolescenții. Același lucru și în legătură cu sexul celor înmormântați în această necropolă. Doar preponderența unor obiecte de inventar, în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în partea nordică și sud-vestică, un singur exemplar în partea de sud-est și niciuna în zona vestică a necropolei. Cele cu teacă, puține la număr, au fost descoperite în partea estică a necropolei, în două morminte (Fig. 9). Lipsa determinărilor antropologice nu ne permite să discutăm în ce măsură folosirea fibulelor este legată de vârsta defuncților, așa cum s-a putut presupune, spre exemplu, la Mihălășeni. După identificările noastre, mai ales, ținând cont de mărimea oaselor, putem spune că din cele 10 morminte care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ale necropolei, observăm gruparea fibulelor și cataramelor descoperite aici, mai puțin în zona nord-vestică, unde nu a fost descoperită nicio fibulă sau cataramă, dar lipsind în partea de nord, unde au apărut mai multe fibule, catarame și piepteni. Lipsa determinărilor antropologice nu ne permite să atribuim folosirea acestor obiecte de podoabă de către femei sau bărbați. Cum acest lucru a fost bine constatat în marea necropolă de la Mihălășeni, unde majoritatea mărgelelor au fost descoperite la femei, putem admite că și aici avem
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
economică sau socială, demografică sau politică, este culturală, si asta în măsura în care toate gesturile, toate comportamentele, toate fenomenele măsurabile în mod obiectiv sunt întotdeauna rezultatul semnificațiilor pe care indivizii le atribuie lucrurilor, cuvintelor și acțiunilor? În această perspectivă, în mod fundamental antropologica, riscul este acela al unei definiții imperialiste a categoriei care, dacă o identificăm cu istoria însăși, duce la disoluția ei. Această dificultate își găsește rațiunea fundamentală într-o altă dificultate care trimite la accepțiunile multiple ale termenului de "cultură". Acestea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
că a dus vreun ștab muncă de lămurire cu mine, dar nu pot să înșel pe nimeni prin felul meu de muncă". S. A. : Eu am privit cu interes fenomenu-l migrației masive în ultimii ani, am urmărit începuturile de literatură sociologică, antropologică inspirate de el. Unii dintre foști mei studenți și alții pe care i-am citit fără să-i cunosc au început să studieze acest fapt social total. Vorbeam mai înainte de izolarea României comuniste și de patologiile raportării noastre la Occident
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
care țineam, Sf. Nicolae, cu o impozantă biserică pe un foarte elegant bulevard din centrul Washingtonului, fusese rusă la început, apoi tot mai amestecată. În "splendidă izolare", e vizitată la Sărbători de tipi cu aparate de filmat, ca o curiozitate antropologică. și asta îmi făcea plăcere. În mod curios, faptul că am intrat într-o universitate religioasă, fie ea chiar catolică, mi-a întărit orientarea, căutând eu acele aspecte ale catolicismului, mai ales culturale, dar și teoretice, care se potriveau și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Raport final, http://www.presidency.ro/static/ ordine/RAPORT FINAL CPADCR.pdf Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Securității, Editura Nemira, București, 2004. Constantinescu, Silvia, Exil. Oameni și idei, Editura Curierul Românesc, Skogås, 1995. Corbea, Andrei, Despre "teme", Explorări în dimensiunea antropologică a literarității, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1995. Cornea, Paul, Interpretare și raționalitate, Editura Polirom, Iași, 2006. De Flers, Al., René, Radio Europa Liberă și exilul românesc, Editura Vestala, București, 2005. Djuvara, Neagu, Amintiri din pribegie (1948-1990). Ediția a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
La apa Vavilonului, ed. cit., pp. 343-344. 158 Idem, Pragul. Unde scurte V, ed. cit., p. 99. 159 Vintilă Horia, apud Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc: 1945-1989, ed. cit., p. 380. 160 Andrei Corbea, Despre "teme". Explorări în dimensiunea antropologică a literarității, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1995, p. 74. 161 Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, Editura "Jurnalul Literar", București, 1998, p. 84. 162 Eva Behring, op. cit., p. 72. 163 Ibidem, p. 69. 164 Ibidem, p. 71. 165 Monica Lovinescu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
o parte individul cu personalitatea sa, cu trebuințele și aspirațiile sale constituind dimensiunea personală sau psihologică, iar pe de altă parte organizația/instituția de învățământ cu rolurile și așteptările sale constituie dimensiunea normativă, sociologică. La acestea se mai adaugă dimensiunea antropologică, ce evidențiază faptul că orice instituție funcționează într-o anumită cultură cu anumite moravuri și valori, ceea ce se referă ,mai cu seamă, la școală. Din această perspectivă, se pune întrebarea:”ce ar trebui să le dăm profesorilor și să le
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
o singură Biserică: una, sfântă, sobornicească și apostolească. Operele teologice ale Sfinților Părinți din secolele IV și V sunt mărturie în această privință. Acestea aveau drept scop răspândirea credinței creștine și apărarea învățăturii ortodoxe în domeniul trinitar, hristologic, soteriologic și antropologic, punând accentul pe dragostea nețărmurită a Logosului divin, care unește pe creștini unii cu alții în El însuși, pe iubirea maternă a Bisericii care unește frații de aceeași credință și pe acțiunea sfințitoare a Sfântului Duh. În privința lucrării sfințitoare a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
poate primi sau respinge voința lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie de Nyssa se referă mai mult la latura fizică a păcatului, astfel că mintea omului, în loc să înduhovnicească trupul, a intrat în curentul vieții animale și senzoriale, supunându-se condiției materiale. Doctrina antropologică a Părinților răsăriteni din secolul al IV-lea relevă o potrivire cu învățătura Sfântului Ioan Cassian în această problemă. Studiindu-i opera, vedem că el a cunoscut foarte bine doctrinele privitoare la om, ca și chip și asemănare a lui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
extinde și la alte grupări, chiar la alte culturi din preistoria Moldovei în care condițiile sociale nu puteau să fie prea diferite. De altfel, alte studii 2 sugerează concluzii similare. Și sub un alt aspect, anume sub acela al fondului antropologic, modificările istorice nu au fost atât de esențiale. Boala psihică, așa cum o interpretăm astăzi, reflectă un complex polivalent, biologic , psihologic și social. Nu putem nega o relativă stabilitate a primei componente a acestui complex, fondul biologic primar. Acest substrat ancestral
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Universității Iași, III, 1-2, 1957, p. 3-18. 13. Necrasov O., Considerațiuni asupra populațiilor din vârsta pietrei și de la începutul vârstei metalelor pe teritoriul R.P.R., în Omagiu C. Daicoviciu, 1960, pp. 415-429. 14. Necrasov M. și Cristescu M., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Holboca Iași, în Probleme de antropologie, III, 1957, pp. 73-147. 15. Necrasov O., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Brăilița, în SCIV, VIII, 1-4, 1957, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Omagiu C. Daicoviciu, 1960, pp. 415-429. 14. Necrasov M. și Cristescu M., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Holboca Iași, în Probleme de antropologie, III, 1957, pp. 73-147. 15. Necrasov O., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Brăilița, în SCIV, VIII, 1-4, 1957, pp. 75-88. 16. Necrasov O., Études anthropologiques des squelettes, în Analele științifice ale Universității din Iași, V, I, 1959, pp. 47-60. 17. Necrasov O. și Cristescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fi încovoiat de onoruri inutile. Tadeusz Pirozynski a parcurs o specialitate dificilă, dar sublimă și plină de grandoare și a reușit o deschidere permanentă a ei către sporul de sensibilitate necesar de adus lumii actuale. A slujit cu o vocație antropologică această specialitate a sufletului, în care a protejat pe cei rătăciți și printr-o firească continuitate a făcut ca Socola să existe prin spiritul, și nu prin zidurile sale, iar Socola să fie mereu animată de elanul de depășire a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
comandate. Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 Olga Necrasov și Maria Cristescu, Studiul antropologic al scheletelor de la Trușești, aparținând Culturii Nouă, în Studii și cercetări de antropolgie, nr. 1, 1968, pp. 8, 9. 2 Olga Necrasov, V. Ursache, D. Botezatu și C. Ștefănescu, Studiul resturilor osoase din mormintele cimitirelor birituale de la Tabăra Moldovei și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la nivel popular, îndeosebi în momentele de adoptare a unei limbi străine de către o populație. În acest spirit, Alexandru P h i l i p p i d e aprecia că baza de articulație este factorul material legat de realitatea antropologică de pe un anumit teritoriu și caracterizat prin anumite particularități ale organelor vorbirii, care se manifestă în direcțiile principale de modificare a sunetelor, mai ales în transformările pe care le suferă o limbă cînd este adoptată de un popor (cum este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tendințe manifestate la vorbitori, nu ale tuturor tendințelor, ci numai ale acelora care se impun prin influențele reciproce dintre ei213. În perspectiva teoriei Philippide Ivănescu, la nivelul limbii populare, regularitatea schimbării se explică, în primul rînd, prin factori sociali și antropologici (baza de articulație și baza psihologică în mod deosebit), în vreme ce, după Eugen Coșeriu, această regularitate nu este decît rezultatul generalizării intensive și extensive a unei inovații individuale. Analizînd lucrurile, se poate constata că, în general, opinia schimbării cu bază socială
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
volumul Braga & al., L'accostamento interdisciplinare allo studio del linguaggio, Franco Angeli, Milano, 1980 Coșeriu, Eugenio, Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, 1995 Coșeriu, Eugeniu, Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000 Coșeriu, Eugen, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică. Trei studii, "Știința", Chișinău, 1994 Coșeriu, Eugen, Modele logice și nivele de analiză lingvistică, în volumul Limbaje și comunicare, II, Institutul European, Iași, 1997, p. 36-65 Coșeriu, Eugeniu, Lingvistica integrală, interviu cu..., realizat de Nicolae Saramandu, Editura Fundației Culturale Române
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Humanitas, București, 1996; Otto Pöggeler, Drumul gîndirii lui Heidegger, Humanitas, București, 1998; George Steiner, Heidegger, Fontana/ Collins, Glasgow, 1978. 149 Martin Heidegger, Qu'est-ce que la philosophie ?, Gallimard, Paris, 1957, p. 50. 150 Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică. Trei studii, "Știința", Chișinău, 1994, p.95. 151 Alexandru Philippide, Opere alese, p. 115-175; G. Ivănescu, Istoria limbii române, p. 3-22. 152 Geneza metaforei și sensul culturii, capitolul Cultura minoră și cultura majoră, în Lucian Blaga, Opere, IX, Editura Minerva
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
spiritual-religioase ale fenomenului economic, trecînd prin etică sau morală, pornind de la cunoscuta teză a lui Max Weber, dar nu numai. Am analizat subiectul împreună cu unii colegi și studenți sau doctoranzi, atît din punct de vedere teologic, cît și filosofic, sociologic, antropologic și, desigur, economic. Unii dintre ei au scris deja cărți, proiecte, referate sau studii inspirate de aici. Teza a fost, de asemenea, analizată și în alte lucrări ale mele. Am pornit așadar vertical, de la principiile divine, coborînd teandric spre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
departe de trecerea la faptă. "Martiriul spiritual", sacrificare recurentă a instinctelor primare din iubire pentru Dumnezeu, a ocupat un loc mult mai important în gândirea evreiască decât martiriul propriu-zis. Referința martirologică a modelat totuși realitățile și concepțiile culturale, sociale și antropologice ale iudaismului așkenaz în Evul Mediu. Comportamentul comunităților renane la persecuțiile din timpul Cruciadelor s-a impus ca o normă. El a rămas mult timp în memorie ca un arhetip de suferință și furnizează materie primă unei istorii de suferință
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
rolul unui anume personaj”21. Comportament de Mimicry care nu face să dispară diviziunile sociale ale vârstei 22 mai mult decât capacitățile de a judeca, a critica și a munci ale actorilor. Să trecem repede peste mica glumă a „mutației antropologice” pe care ar anunța-o carnavalizarea postmodernă, bufoneriile și comicăriile fade ale lumii noastre plate și derizorii. Ca și cum oamenii n-ar fi găsit totdeauna o plăcere în a se juca, a simula, a-și schimba înfățișarea, a se relaxa, a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
din ce în ce mai mare, întrucât familiile sunt în măsură să consume și dincolo de baremul nevoilor lor fiziologice 3. Abia odată cu „societatea bunăstării” a intrat consumul în etapa individualizării și a psihologizării de masă. Așa cum arată Robert Castel, s-a produs o „cvasimutație antropologică în raportul salarial”, muncitorul trecând la un „nou registru al existenței”, acela al consumului, al „dorinței”, al unei anumite forme de libertate „a cărei condiție socială de realizare este desprinderea de urgența nevoii”4. Lucrurile de prisos, moda, divertismentul, concediile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]