4,171 matches
-
de șapte luni, în 1949, în Italia, renunță un timp la ideea de a emigra în Occident, dar în 1951 se va stabili la Roma. Semnând cu numele său real, publică în italiană lucrări pe teme de mitologie și religie, antropologie, filosofia limbajului, fiind sedus de cultura orientală veche, pe care o propune cititorului european în intenția de a-i atrage atenția asupra surselor unei posibile resurecții spirituale a Occidentului. În 1968 predă istoria religiilor orientale la Universitatea Teologică „Marianum” din
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
Zotta, București, 1994; Aurobindo e il futuro dell’uomo, Roma, 1974; Il Quinto millennio, Milano, 1979; I miti delle antiche civiltà messicane, Milano, 1984; ed. (Miturile vechilor civilizații mexicane), tr. Viorica Alistar, București, 1998; Miti antichi e mito del progresso. Antropologia del sacro dal paleolitico al nucleare, Genova, 1990; ed. (Mituri antice și mitul progresului. Antropologia sacrului din paleolitic până în era nucleară), tr. Viorica Alistar, București, 1994; I miti maya e aztechi e delle antiche civiltà messicane, Milano, 1996. Traduceri: Louis
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
1979; I miti delle antiche civiltà messicane, Milano, 1984; ed. (Miturile vechilor civilizații mexicane), tr. Viorica Alistar, București, 1998; Miti antichi e mito del progresso. Antropologia del sacro dal paleolitico al nucleare, Genova, 1990; ed. (Mituri antice și mitul progresului. Antropologia sacrului din paleolitic până în era nucleară), tr. Viorica Alistar, București, 1994; I miti maya e aztechi e delle antiche civiltà messicane, Milano, 1996. Traduceri: Louis Bromfield, Cabaretul 55. Spioana. Vas de lux. Ce devin?, București, 1943; Femei „eroi ai Uniunii
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
literară”, „Dilema”, „22”, „Steaua”, „Folclor literar”, „Secolul 20”, „Vatra”, „Viața românească”, „Ateneu” ș.a. Volumul de debut, Grădina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice, îi apare în 1980. A semnat și cu pseudonimul Andrei Ieremia. Grădina de dincolo reunește două eseuri de antropologie culturală: Harap Alb - un comentariu mitologic bazat pe lucrări ale lui Mircea Eliade, J. G. Frazer și V.I. Propp, care propune o nouă lectură a basmului ca alegorie a unor rituri inițiatice - și Zoosophia - un „dicționar-eseu” în care examinează câteva
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
morale, filosofice sau religioase. Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească (1989) pornește de la motive mito-folclorice autohtone pentru a defini un model de gândire arhetipală, centrat pe înfruntarea dintre Cosmos și Haos. În Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală (1997) precizia informațiilor și reticența în fața speculațiilor hazardate se aliază cu o reală mobilitate a spiritului. Volumul include studii de istoria religiilor de factură diferită, de la cele de antropologie culturală referitoare la practici magico-religioase sau la imaginea evreului în
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
Cosmos și Haos. În Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală (1997) precizia informațiilor și reticența în fața speculațiilor hazardate se aliază cu o reală mobilitate a spiritului. Volumul include studii de istoria religiilor de factură diferită, de la cele de antropologie culturală referitoare la practici magico-religioase sau la imaginea evreului în folclorul românesc la analiza sensurilor magico-rituale ale „dreptei” și „stângii” sau la dialogul din 1984 cu Ioan Petru Culianu despre gnosticism, bogomilism și nihilism. Revenind în amplul studiu Cosmos vs.
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
teme magico-rituale și motive mitologico-religioase românești situate în context european (furtul astrelor de către demon, legenda românească a potopului, dendromitologia - cazul paltinului, balaurul și solomonarul ca termeni ai unei ecuații mitice arhetipale -, magia erotică, fecioara legând fiara, mitologia labirintului, limba adamică, antropologia locuirii tradiționale), pentru a evidenția importanța confruntării permanente dintre haos și cosmos ca elemente de semn contrar, coexistente în imaginarul popular românesc. În Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european (2001; Premiul Asociației Scriitorilor din
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
așa-numitului „evreu imaginar”, format de-a lungul timpului din clișee, legende, superstiții, spaime și informații greșit digerate. Măsurarea distanței dintre portretul „evreului imaginar” și cel al „evreului real” (distanță variabilă în timp și spațiu) este una dintre metodele de antropologie culturală folosite de autor. Stereotipurile - negative sau aparent pozitive - din care se compune „evreul generic”, „abstract” și „virtual” sunt urmărite exhaustiv, de la portretul fizic și profesional la cel moral și intelectual, de la portretul magico-mitologic la cel religios, fiecare dintre aceste
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
virtual” sunt urmărite exhaustiv, de la portretul fizic și profesional la cel moral și intelectual, de la portretul magico-mitologic la cel religios, fiecare dintre aceste portrete fiind dezvoltat în câte o secțiune separată. Studiul de imagologie etnică este dublat de unul de antropologie vizuală, aproximativ două sute de ilustrații susținând demersul științific. După decenii de tabuizare a subiectului, lucrarea a declanșat o dezbatere vie. Microromanele parabolice din Cutia cu bătrâni (1995) continuă firesc lucrările științifice ale lui O., transpunând în ficțiune problematica sinuciderii din
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
asociativă și familiaritatea cu simbolul, proprii specialistului în mitologie comparată. SCRIERI: Grădina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice, Cluj-Napoca, 1980; Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească, București, 1989; Cutia cu bătrâni, București, 1995; Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, București, 1997; Cosmos vs. Chaos. Myth and Magic in Romanian Traditional Culture. A Comparative Approach, București, 1999; Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european, București, 2001. Traduceri: Ioan Petru Culianu, Călătorii în lumea de
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
mytho-symboliques, „Études et documents balcaniques et méditerranéens”, 1993, 17; Ioana Pârvulescu, Un obiect straniu, RL, 1995, 24, 25; Barbu Cioculescu, Andrei Oișteanu și cutia cu bătrâni, JL, 1995, 37-40; Ioan Stanomir, „Mythos & Logos”, LCF, 1997, 29; Victor Neumann, Studii de antropologie culturală, RL, 1997, 35; Andrei Cornea, Asemănarea prin diferențe, „22”, 1998, 5; Alexandru Paleologu, O carte de antropologie culturală și politică, „Sfera politicii”, 1998, 62; Datcu, Dicț. etnolog., II, 124-125; Z. Ornea, Prejudecăți antisemite, RL, 2000, 33; V. Filip, De la
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
Barbu Cioculescu, Andrei Oișteanu și cutia cu bătrâni, JL, 1995, 37-40; Ioan Stanomir, „Mythos & Logos”, LCF, 1997, 29; Victor Neumann, Studii de antropologie culturală, RL, 1997, 35; Andrei Cornea, Asemănarea prin diferențe, „22”, 1998, 5; Alexandru Paleologu, O carte de antropologie culturală și politică, „Sfera politicii”, 1998, 62; Datcu, Dicț. etnolog., II, 124-125; Z. Ornea, Prejudecăți antisemite, RL, 2000, 33; V. Filip, De la diferența specifică la genul proxim sau Fericitele inadecvări ale lui Andrei Oișteanu, VTRA, 2000, 10-11; Sorin Antohi, „Imaginea
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
partid politic, învățământ, știință, familie). În fapt, analiza funcțională se centrează asupra relației dintre un fenomen social și sistemul din care face parte ca element sau pe care îl afectează din exterior. Schemele funcționale clasice, mai ales cele elaborate de antropologia culturală (care are în vedere cu precădere societățile arhaice, mai puțin diferențiate și mai integrate), tind să considere drept cadru unic de referință societatea globală, colectivitatea în ansamblul ei. O asemenea opțiune reprezintă însă o simplificare metodologică inacceptabilă. Societatea umană
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și modelate în conformitate cu logica sa globală. Din acest motiv, pentru analiza societății globale este utilizat modelul funcțional de sistem: un sistem orientat spre finalități proprii, care se constituie „de sus în jos”. Funcționalismul clasic, atât în sociologie, cât și în antropologia socială și culturală (Malinowski, Radcliffe-Brown, Parsons), se caracterizează printr-o asemenea opțiune. Holismul afirmă primatul societății, ca sistem, asupra tuturor elementelor sale componente. Sistemul este activ, constitutiv, reglativ; elementele sunt constituite, reglate. Tot ceea ce se întâmplă într-o societate are
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
însă și el o mulțime de dificultăți. În primul rând, presupune existența unui nivel de organizare ca punct absolut de pornire a întregii organizări sociale. Colectivitățile arhaice păreau a fi un asemenea nivel. Nu întâmplător, holismul s-a dezvoltat în antropologia socială și culturală, interesată prioritar în analiza unor asemenea societăți. Pentru societățile moderne însă, presupoziția unui asemenea nivel absolut este nejustificată. Carear putea fi el? Statul-națiune, umanitatea în ansamblul ei, satul sau orașul, familia? Nici unul dintre aceste niveluri de organizare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
3. Lawrence, P.R., Loresch, J.W. (1967), Organization and Environment, Harvard University Press, Boston. Lenin, V.I. (1966), „Materialism și empiriocriticism”, în Opere, vol. 18, Editura Politică, București. Lévi-Strauss, C. (1970), Gândirea sălbatică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Lévi-Strauss, C. (1978), Antropologia structurală, Editura Politică, București. Lewin, K. (1947a), „Group decision and social change”, în T.M. Newcomb, E.L. Hartley (ed.), Readings in Social Psychology, Holt, Reinehart and Winston, New York. Lewin, K. (1947b), „Frontiers in group dynamics: Concepts, method, and reality in social
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Tehnocrație și conducere socială, Editura Academiei, București. Zamfir, C., Popescu, I.-A., Ștefănescu, Ș., Teodorescu, A., Vlăsceanu, L., Zamfir, E. (1984), Indicatori și surse de variație a calității vieții, Editura Academiei, București. Zamfir, E. (1975), Modelul sistemic în sociologie și antropologie culturală, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zander, A. (1961), „Resistence to change. Its analysis and prevention”, în W.G. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. *** (1971), Survey of Working Conditions, Survey
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tipuri de discipline științifice legate structural de dimensiunea timp: a) Un grup de discipline cristalizate în jurul conceptului de evoluție - biologia evoluționistă, ca teorie a originii și evoluției speciilor și teorie evoluționistă a societății la care a contribuit filosofia socială, sociologia, antropologia socială și culturală. b) Disciplinele istorice - istoria societăților umane și a diferitelor manifestări ale omului (istoria filosofiei, istoria muzicii, istoria picturii, istoria dreptului). Deși istoria ca preocupare exista încă din Antichitate, în această perioadă ea începe să se dezvolte rapid
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
descriu comportamentul atemporal și general al clasei întregi - fizica descrie comportamentul pietrelor în calitatea lor de corpuri fizice, chimia, mineralogia etc. Un al doilea aspect care susține interesul pentru istorie este însăși necesitatea de material empiric a științelor generalului. Sociologia, antropologia culturală și psihologia, de exemplu, pentru a se dezvolta ca științe teoretice generale, au nevoie de o cantitate enormă de date despre comportamentul uman individual și colectiv. Analiza prezentului oferă o parte însemnată a acestui material faptic. Explorarea trecutului însă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cumulare de istorii individuale. Evoluția societății încearcă să desprindă formele (sau etapele, stadiile) generale prin care toate comunitățile umane au trecut sau vor trece. Este perspectiva diferitelor filosofii ale istoriei, ca, de exemplu, cea a lui August Comte, aevoluționismului din antropologia culturală de la sfârșitul secolului trecut, sau a neoevoluționismului din antropologia culturală actuală sau, în fine, a teoriei marxiste asupra societății. Similar, aceeași diferență se poate face și în biologie, între ceea ce s-ar putea numi istoria diferitelor specii biologice și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau etapele, stadiile) generale prin care toate comunitățile umane au trecut sau vor trece. Este perspectiva diferitelor filosofii ale istoriei, ca, de exemplu, cea a lui August Comte, aevoluționismului din antropologia culturală de la sfârșitul secolului trecut, sau a neoevoluționismului din antropologia culturală actuală sau, în fine, a teoriei marxiste asupra societății. Similar, aceeași diferență se poate face și în biologie, între ceea ce s-ar putea numi istoria diferitelor specii biologice și teoria evoluției biologice. Încercând să formuleze stadiile comune dinamicii în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mentală a argumentelor pro și contra, a avantajelor și a dezavantajelor pe care însuși actorul istoric probabil le-a considerat în momentul opțiunii sale. Disputa dintre cele două tipuri de metode de analiză apare, într-o altă terminologie, și în antropologia culturală actuală. Aici există o situație oarecum similară cu cea din istorie. Dacă istoria are de-a face în mod special cu fenomene sociale ale altor comunități din trecut, antropologia culturală are ca preocupare fenomene sociale ale altor activități în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
metode de analiză apare, într-o altă terminologie, și în antropologia culturală actuală. Aici există o situație oarecum similară cu cea din istorie. Dacă istoria are de-a face în mod special cu fenomene sociale ale altor comunități din trecut, antropologia culturală are ca preocupare fenomene sociale ale altor activități în spațiu. Aceeași problemă se pune însă și aici: cum determinăm semnificația fenomenelor umane care sunt relativ diferite de cele cu care suntem obișnuiți? Sunt posibile două abordări, numite frecvent etică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
diferite de cele cu care suntem obișnuiți? Sunt posibile două abordări, numite frecvent etică și emică. Termenii de etic și emic provin din modelul analizei lingvistice care distinge nivelul „fonetic” de cel „fonemic”. Abordarea emică, specifică unor orientări noi în antropologie, cunoscute sub denumirea de „noua etnografie” sau „etnoștiință” sau „etnosemantică” (Harris, 1968; Pelto, 1970), este reprezentată de teoreticieni ca Pike, Goodenough, Frake, Gladwin și Sturetevant. Cercetarea unei culturi, consideră ei, trebuie să aibă loc „dinăuntru”. În mod esențial,trebuie sesizate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
posibilității mele de a-l înțelege pe Cezar sau pe Napoleon. De regulă, aceste limite nu sunt specificate. Ele se referă mai mult la un fel de reziduu imposibil de explicat, care variază de la caz la caz. b) Variații culturale. Antropologia culturală a scos în evidență că personalitatea este în mod esențial modelată cultural. Și odată cu aceasta, și experiențele noastre subiective. În interiorul aceleiași culturi, comprehensiunea are șanse mult mai ridicate de reușită tocmai datorită matricei culturale comune a experienței subiective. Dificultățile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]