7,092 matches
-
psihice dintre cele mai diferite din partea victimei, dezvoltări patologice sau chiar stări nevrotice. Psihotraumatismul frustrării sau situația castratoare sunt resimțite de aceasta În mod dureros, ducând la tulburarea echilibrului psihic al personalității. Pot apărea reacții de protest, depresii, stări de anxietate, tulburări psihosomatice. Dar, dincolo de această gamă destul de largă, variată, de tulburări, se notează suferințe morale care afectează persoana și care Însoțesc Întotdeauna efectele prejudiciului. Aceste situații nu pot fi compensate decât prin două modalități, care privesc, În mod egal, agresorul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
zona inghinală, iar presentimentul faptului că m-am contaminat de morbul ciumei Îmi Îngheță sângele În vine; mă simțeam de parcă cineva mi-ar fi Înfipt un pumnal În inimă. Durerea pe care o resimțeam În regiunea inghinală, febra, dar și anxietatea mea crescură cu repeziciune; cu greu am reușit să fac câțiva pași pentru a-mi examina locul dureros, unde am descoperit niște buboaie de mărimea bobului de mazăre. Cum simțeam arsuri În acea parte a trupului, m-am așezat În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
între care Premiul Asociației Autorilor Liberi de Limbă Germană (1993), Premiul revistei „Poesis” (1994), Premiul Frontiera Poesis (1998, 2000), Premiul jubiliar „Goethe” (1999), Premiul revistei „Convorbiri literare” (2001). Principala sursă a poeziei lui S. e tristețea. Discursul liric transmite îndeosebi anxietăți, dezamăgiri, resemnări, reculegeri, așteptări, uneori și luciri de speranță, chiar euforii, dar în expresie potolită. Sentimentul predominant este unul de Weltschmerz, atenuat prin procedări disimulative, acoperit de măști mai mult sau mai puțin sofisticate. Dacă la începutul aventurii sale lirice
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
2003. Repere bibliografice: Al. Cistelecan, „Duminica realului”, F, 1985, 2; Ioan Holban, Fizică și metafizică, CRC, 1985, 30; Laurențiu Ulici, „Duminica realului”, RL, 1985, 44; Liviu Papadima, „Duminica realului”, TBR, 1986, 314; Satco-Pânzar, Dicționar, 207; Țeposu, Istoria, 77-78; Al. Cistelecan, Anxietăți gracile, LCF, 1994, 18; Mircea A. Diaconu, „Zid și neutrino”, PSS, 1994, 10-12; Alex. Ștefănescu, Un poem al secolului XXI, RL, 1995, 3; Rachieru, Poeți Bucovina, 398-400; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 235-238; Constantin Severin, PRA, I, 479-480
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
Baciu, Mihai Beniuc, N. Caranica, Ion Th. Ilea ș.a. Alături de N. Carandino, Oscar Lemnaru și alții, la „Facla” semnează - trei. În timpul inițierii sale lirice, Ș. scrie versuri pline de prospețime, dar marcate de amprenta melancoliei poeților „blestemați”. Ulterior sentimentul de anxietate e sporit de ironia amară, preluată de la G. Bacovia, ca în poemele Peisaj mut, Carnet intim. Influențele se resimt și în versurile apărute în ,,Cetatea literară” din 1926 (Flirt, Pierrot, Anonimat). Deși prins în unele tipare ce aparțin mai ales
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
o întrebare sau un răspuns?), respingând întrebarea, căci „cuvântul e străin în limba sa: tăcere” (Art poétique). Prin intensitatea trăirilor lirice S.P. se înrudește cu Emil Botta, autorul Întunecatului April, de care îl apropie și capacitatea de a-și întrupa anxietățile și de a le pune în scenă. Păstrând din faza inițială, de la „Alge”, câteva elemente suprarealiste, poetul se întoarce adeseori la versul clasic, valorificându-i muzicalitatea, ca în Chemarea: „Mă miră, mă miră/ O carte, o liră/ Un vis, un
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
și raportat de comentatori - la Alain-Fournier (Le Grand Meaulnes), romanul creează starea de poezie pe două căi: prin proiectarea schimbărilor sufletești ale adolescenței pe fundalul unei ambianțe citadine și naturale bine conturate și prin comunicarea acestor tulburări în autenticitatea lor. Anxietăți de sorginte erotică, primele înfiorări în prezența celuilalt sex, întâile îndrăgostiri, primele suspiciuni, așteptări frustrate, orgolii rănite, gelozii, certuri, împăcări, despărțiri se desfășoară nespectaculos, nepatetic, fără efuziuni lirice, cum se întâmpla în La Medeleni de Ionel Teodoreanu, și tocmai prin
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
regres. Ambele situații vor influența starea de sănătate mintală. Societățile și culturile „deschise” reprezintă condiția evoluției pozitive a sănătății mintale, pe când societățile și culturile „închise” întrunesc condițiile morbigenetice care vor duce la tulburarea stării de sănătate mintală (nevroze, depresii, suicid, anxietate etc.). Omul este sănătos în măsura în care starea sa se constituie ca normalitate în raport cu fluctuațiile ambientale, el fiind capabil a institui noi modele de comportament, a-și schimba modul de reacție, a-și transforma condițiile de viață și modul de gândire (L.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rațiune și credință și își respectă viața sa și pe cea a semenilor săi. Elementul central care asigură starea de sănătate mintală rămâne experiența personală de viață. Absența acesteia sau conflictele duc la o alterare a Eului, care va genera anxietatea. Sentimentul de aneantizare prin angoasă duce la apariția impresiei că „viața este o boală mortală” (S. Kierkegaard). Se instalează deci boala psihică. Bolnavul psihic este un om nefericit. El simte și trăiește această stare de disconfort atât în interiorul său, cât
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
propria sa persoană și stare de sănătate. Din punct de vedere psihologic, boala este percepută ca o stare negativă. Conștiința sănătății se exprimă prin sentimentul de siguranță, iar conștiința bolii prin cel de suferință și slăbiciune. Boala este însoțită de anxietatea dată de posibilitatea complicațiilor sale, precum și de amenințarea unei disoluții a corpului sau chiar de periclitarea vieții. În ceea ce privește boala psihică, referitor la configurația sa avem de-a face cu câteva aspecte particulare: schimbarea pe care bolnavul o resimte în sfera
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
răspuns psihofiziologic la agresiunile violente din exterior (H. Selye). Consecințele psihotraumatismului prin stres sunt cuprinse în noțiunea de victimizare. Victimizarea este perioada și starea care succede impactul cu factorii psihotraumatizanți (I. Janis). I. Janis acordă o valoare deosebită stării de anxietate din cursul fazei de amenințare a întâlnirii cu psihotraumatismul, în ceea ce privește condiția de victimizare. 3. Stresul și viața psihică Stresul reprezintă ansamblul de modificări ce survin într-un organism ca urmare a unei agresiuni traumatice. Aceste modificări constituie un veritabil „șoc
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Reacții de stres Lipsa perceperii unei amenințări Perceperea capacității de a face față situației Absența reacției de stres Întrucât în cazul stresului psihic factorul patogen esențial care dezorganizează întregul sistem al personalității este angoasa, vom insista mai mult asupra acesteia. Anxietatea sau angoasa este considerată a fi o emoție normală ce survine în situații noi, ostile sau care produc teamă (M. Bourgeois). Aceasta diferă de teama propriu-zisă, angoasa fiind teama fără obiect, pe când teama are un obiect precis care o declanșează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să fie legată de nici un eveniment extern sau de o motivație internă (I.M. Nestor, J. Favez-Boutonier). Există mai multe tipuri de angoasă: a) angoasa patologică sau nevroza de angoasă este o stare nevrotică la care recunoaștem următoarele: o stare de anxietate cronică, constituțională, specifică personalităților anxioase; crize de angoasă acută, sub formă de episoade paroxistice survenind pe un fond de „angoasă flotantă”; D. Klein distinge două tipuri de anxietate patologică: tulburarea de panică, o tulburare mentală și emoțională cu apariție inopinată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
angoasă este o stare nevrotică la care recunoaștem următoarele: o stare de anxietate cronică, constituțională, specifică personalităților anxioase; crize de angoasă acută, sub formă de episoade paroxistice survenind pe un fond de „angoasă flotantă”; D. Klein distinge două tipuri de anxietate patologică: tulburarea de panică, o tulburare mentală și emoțională cu apariție inopinată; atacurile de panică, reprezentate prin episoade repetate de crize de panică; b) anxietatea cronică generalizată este o stare psihopatologică, cvasipermanentă, cu implicații profunde asupra personalității și comportamentului individului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
episoade paroxistice survenind pe un fond de „angoasă flotantă”; D. Klein distinge două tipuri de anxietate patologică: tulburarea de panică, o tulburare mentală și emoțională cu apariție inopinată; atacurile de panică, reprezentate prin episoade repetate de crize de panică; b) anxietatea cronică generalizată este o stare psihopatologică, cvasipermanentă, cu implicații profunde asupra personalității și comportamentului individului; în acest caz, vulnerabilitatea persoanelor la stările de stres este deosebit de crescută. 4. Personalitatea și evenimentele vieții trăite Așa cum se poate desprinde din cele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pregătit și în care își desfășoară activitatea. Un alt aspect aflat în discuție este acela al tulburării odihnei, al somnului neregulat sau chiar al stării de insomnie prelungită, de oboseală cu incapacitate de desfășurare a activității, al tendinței la izolare, anxietate, depresiune și, în final, constituirea unui tablou nevrotic, așa cum am arătat deja mai sus. Toate acestea duc la o scădere serioasă a randamentului și performanțelor, mergând până la totala pierdere a capacității de a mai putea desfășura vreo activitate, fapt care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a nu fi înțeles sunt specifice pubertății și adolescenței; autoanaliza dezvoltă interogații care generează angoasa, mult mai accentuată la fete decât la băieți; de aici și impresia că tânărul nu este înțeles de nimeni, de familie, de societate, starea de anxietate și izolare, de solitudine; g) Sentimentul de libertate; nevoia de libertate este specifică adolescenței; ea este o stare ce invadează și dilată personalitatea individului; din acest motiv, tinerii o refuză, în forma în care „au impus-o” adulții sau așa
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și menstruația), la care se adaugă alte tulburări funcționale: amenoree; tulburări vegetative (cefalee, lipotimii, modificări vasculare, hipertensiune arterială cu caracter oscilant, senzații de căldură alternând cu senzații de frig); tulburări psihice diferite, cu caracter poliform nesistematizat (insomnii, disforie, iritabilitate, plâns, anxietate, cenestopatii, astenie, inactivitate); tulburări sexuale (exaltarea activității sexuale de tip nimfomaniac sau diminuarea apetitului sexual). Măsurile de psihoigienă care se impun în această situație sunt următoarele: tratament medical sedativ, endocrin și psihoterapie; explicarea cauzelor acestor tulburări femeii respective; atitudinea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
simptomul nevrozei cuplului. Nevroza conjugală are multiple forme de manifestare la membrii grupului familial. În sensul acesta se descriu următoarea gamă de tulburări: tulburări psihologice: dificultăți de comunicare, instabilitate emoțională cu iritabilitate și explozii de mânie, insomnii, depresivitate, fenomene isterice, anxietate; tulburări somatice și psihosomatice: boală ulceroasă, hipertensiune arterială, distonii neurovegetative, afecțiuni ginecologice și de dinamică sexuală, anorexie sau bulimie. tulburări de comportament social: separare sau despărțirea partenerilor, abandonul familial, relații extraconjugale, conduite de refugiu sau izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Atitudinea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin „obiectele de consum” va transforma viața într-o veritabilă „cursă de procurare” a mijloacelor de trai. Întreaga existență se va centra pe atingerea acestui scop. Apare o nouă „patologie colectivă”, cea a „carențelor”, dată pe de o parte de anxietatea a lipsurilor, pe de altă parte pe dificultatea de a avea acces la procurarea „mijloacelor de trai”. Întreaga existență se concentrează asupra procurării „mijloacelor de trai”. Accesul la „mijloacele de trai” va opera o separare socială a indivizilor, în grupe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunitar-uman se exercită acțiunea acestor forțe, înregistrându-se trei momente: echilibru, contractare, dilatare-relaxare; p. 130 Echilibrul forțelor de „reprimare-eliberare” (situație de echilibru) Acțiunea factorilor de „reprimare” pulsională (contractare) Acțiunea factorilor de „eliberare” pulsională (relaxare) Echilibru psihosocial (sănătate psihică) Tensiune psihică, anxietate, autoagresivitate prin încărcare pulsională (suicid) Descărcare pulsională, heteroagresivitate (violență, crominalitate, sociopatii) d) în faza de echilibru, forțele modelator-eliberatoare și cele de reprimare sunt egale și se compensează reciproc; e) în faza de acțiune represivă a forțelor modelului social, pulsiunile nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
echilibru, forțele modelator-eliberatoare și cele de reprimare sunt egale și se compensează reciproc; e) în faza de acțiune represivă a forțelor modelului social, pulsiunile nu se mai pot exterioriza, prin anularea capacităților de exprimare liberă; apar stări de tensiune socială, anxietate, depresie, autoagresivitate, prin descărcare pulsională internă (suicid), o încărcare pulsională rapidă și de mare intensitate, care se acumulează fără a putea fi eliberată; f) în faza de eliberare a forțelor modelului socio-cultural, asistăm la scăderea până la completa suprimare a forțelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de deliberare este suficient de puternic, dispunând de o logică și o stare de conștiință clare, putem vorbi de un discernământ normal. Dacă deliberarea se face după un model logic defectuos (obsesiv, delirant), sub impulsul unor stări afective particulare (euforie, anxietate, depresie), al unor stări de conștiință alterată (obnubilare, confuzie, stări crepusculare) sau de altă natură (traumatisme, intoxicații, infecții), procesul de discernământ va suferi importante modificări, împiedicând persoana în aprecierea justă a stărilor sale motivaționale și obligând-o să ia decizii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socială și igiena mintală (P. Kielholz, H.P. Rome, P. Pichot, J.J. Lopez-Ibor, J. Angst, N. Sartorius, H.J. Weitbrecht). Tabloul manifestărilor depresiilor colective include următoarele tulburări: sentimentul unei presiuni externe, al marginalizării sociale, care generează o stare de insecuritate; neliniște, panică, anxietate; apatie, inactivitate, reducerea cantitativă și calitativă a activității profesionale, dezinteres; îngustarea nivelului de aspirații și a câmpului de interese; adoptarea unei atitudini triste, pesimiste față de viață; atitudine defetistă; idei și acte de suicid. 3. Stările de nevroză colectivă Când discutăm
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportament nou. Fenomenul se produce în situațiile de exil, expatriere, deportări, migrații de populație, schimbări transculturale. Din punct de vedere psihiatric, se notează dificultățile majore de adaptare/integrare în noul mediu, sentimentul de izolare/înstrăinare, marginalizarea, impresia de oprimare, neliniștea, anxietatea, sentimentul de inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire etc. II. Dezechilibrele psihosociale de tip endogen 1. Conduitele agresive Conduitele agresive de factură antisocială reprezintă forme de dezechilibru psihosocial endogen, manifestate în comportamentul membrilor grupului comunitar uman, fie sub
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]