8,321 matches
-
procesului penal, dincolo de limita sa obișnuită și care pune în discuție autoritatea unor hotărâri penale definitive, folosirea cererii de revizuire este limitată de legiuitor la anumite cazuri în care presupunerea că s-a comis o eroare judiciară prezintă serioase aparențe de temeinicie. Rezultă, astfel, că toate cazurile de revizuire sunt expres și limitativ prevăzute de legiuitor. De asemenea, arată că cererea de revizuire se soluționează în mai multe etape, prima dintre acestea fiind, conform art. 459 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
criticat ar căpăta un caracter rigid, lipsind autoritățile competente de posibilitatea de a evalua „suspiciunea rezonabilă“ că imparțialitatea judecătorului este afectată. Normele procesual penale criticate reglementează un caz de incompatibilitate cu o sferă largă de incidență, de natură să acopere „aparența de incompatibilitate“ (lipsa aparenței de imparțialitate), consacrată jurisprudențial de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa încât Curtea reține că susținerile autorului excepției sunt nefondate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
caracter rigid, lipsind autoritățile competente de posibilitatea de a evalua „suspiciunea rezonabilă“ că imparțialitatea judecătorului este afectată. Normele procesual penale criticate reglementează un caz de incompatibilitate cu o sferă largă de incidență, de natură să acopere „aparența de incompatibilitate“ (lipsa aparenței de imparțialitate), consacrată jurisprudențial de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa încât Curtea reține că susținerile autorului excepției sunt nefondate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală urmând a fi respinsă
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
lor de judecător trebuie în special să permită excluderea nu numai a oricărei influențe directe, sub formă de instrucțiuni, ci și a formelor de influență indirectă susceptibile să orienteze deciziile judecătorilor în discuție și să înlăture astfel o lipsă a aparenței de independență sau de imparțialitate a acestora care să poată aduce atingere încrederii pe care justiția trebuie să o inspire justițiabililor într-o societate democratică și într-un stat de drept [a se vedea în acest sens Hotărârea din 2
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
139 din Constituție, precum și de art. 1 și următoarele din Codul fiscal, deoarece raportat la modul de definire a termenilor utilizați se determină obligațiile fiscale ale contribuabilului, cu efect direct asupra patrimoniului și proprietății acestuia. Or, chiar dacă în aparență normele metodologice (art. 16 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal) lămuresc ipoteza textului de lege criticat și statuează că ipoteza cuprinsă la lit. a) „include și
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
în executare ulterior expirării termenului de apel sau, în cazul formulării în termen a căii de atac, în ipoteza menținerii soluției de către tribunal. Desigur, nimic nu îl împiedică pe petent fie să formuleze o cerere de ordonanță președințială, invocând aparența în drept născută în urma sentinței primei instanțe, chiar nedefinitivă, fie să urmeze calea prescrisă de art. 449 și următoarele din noul Cod de procedură civilă, respectiv executarea provizorie judecătorească, însă, în ambele situații, trebuie să dovedească un interes urgent
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
aceste indemnizații sunt plătite de la bugetul de stat nu reprezintă un motiv pentru a include revoluționarii sau urmașii eroilor revoluției în categoria salariaților plătiți din fondurile publice. Guvernul a găsit această soluție pentru a nu modifica legea, creând o aparență de legalitate, reușind să creeze un climat de instabilitate juridică, încălcând principiul clarității și previzibilității actelor normative, întrucât a fost adoptată o normă care face trimitere la o dispoziție legală care este în vigoare, respectiv Legea nr. 341/2004, și care
DECIZIA nr. 281 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258418]
-
normativ sunt plătite de la bugetul de stat nu reprezintă un motiv de a include revoluționarii sau urmașii eroilor revoluției în categoria salariaților plătiți din fondurile publice. Guvernul a găsit această soluție politică, pentru a nu modifica legea, creând o aparență de legalitate și un climat de instabilitate juridică, încălcând principiul clarității și previzibilității actelor normative, întrucât a fost adoptată o normă care face trimitere la o dispoziție legală care este în vigoare - Legea nr. 341/2004 - și care nu se referă
DECIZIA nr. 317 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257939]
-
Arad și Maramureș și de curțile de apel Craiova - Secția I civilă și Târgu Mureș, analiza incidenței cazului de suspendare obligatorie a executării silite prevăzut de art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă implică și examinarea aparenței aspectelor circumstanțiale, dincolo de verificarea pur formală a exhibării unui înscris căruia legea îi recunoaște caracterul de titlu executoriu, apreciind că examinarea comparativă a prevederilor art. 666 alin. (5) și art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă relevă
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
nu este, potrivit legii, executoriu“. ... 64. În interpretarea acestui text legal, cvasimajoritatea instanțelor naționale, inclusiv cea de trimitere, au exprimat opinia că verificările care trebuie efectuate, în vederea stabilirii incidenței ipotezei legale, sunt unele formale, care exclud o antamare a aparenței dreptului. ... 65. Se consideră astfel că, dacă sunt sesizate cu o cerere de suspendare a executării silite, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă, nu și pe cele ale alin. (1
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
un rol esențial în faza de urmărire penală, acesta trebuind să administreze probe pentru aflarea adevărului, în favoarea și în defavoarea suspectului sau inculpatului, și nu trebuie să aibă o opinie formată până la trimiterea în judecată. Aceasta echivalează cu aparența de imparțialitate subiectivă a procurorului, care trebuie menținută. Or, o numire netransparentă a expertului afectează imaginea de imparțialitate atât a expertului, cât și a procurorului, cu consecința că un observator obiectiv și imparțial rămâne cu o suspiciune de părtinire. Desemnarea
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
expertului afectează imaginea de imparțialitate atât a expertului, cât și a procurorului, cu consecința că un observator obiectiv și imparțial rămâne cu o suspiciune de părtinire. Desemnarea expertului în mod transparent și prin tragere la sorți ar determina existența unei aparențe de imparțialitate. În concluzie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. ... 4. Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Susține că părțile și subiecții procesuali principali sunt încunoștințați că au dreptul să ceară numirea câte unui expert
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
îi produce o vătămare/pagubă, prin punerea sa în executare. Se arată că un act administrativ beneficiază de prezumția de legalitate. Este normal și firesc să se solicite persoanelor interesate să demonstreze și să prezinte elemente care să răstoarne, măcar în aparență, prezumția de legalitate, adică dovedirea condiției cazului bine justificat. Însă este dincolo de limita principiului legalității să se mai impună și dovada că respectivul act administrativ produce o pagubă/vătămare. În baza teoriei legalității actelor administrative, un astfel de act a
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
dedusă soluționării instanței judecătorești, în condițiile în care s-ar accepta susținerea cu privire la opozabilitatea față de instanță și față de partea adversă din proces a evidențelor interne ale sistemului de transmitere a documentelor al unei părți din proces, aparența de obiectivitate este grav lezată. ... 7. Se susține că includerea în noțiunea de „serviciu specializat de comunicare“ a evidențelor interne ale sistemului de transmitere a documentelor al unei părți din proces pune sub semnul întrebării imparțialitatea acestui serviciu, câtă vreme
DECIZIA nr. 739 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251896]
-
interese particulare sau personale suficient de puternice încât să influențeze exercitarea obiectiva a funcției sau rolului sau oficial. Conflict de interese există chiar dacă nu rezultă din acesta în mod direct un act negativ, impropriu sau incorect, dar care dă aparența de incorectitudine și care subminează încrederea în persoana sau organizația aflată în această postură. Reprezintă situație potențial generatoare de conflict de interese orice situație care ar putea duce la apariția unui conflict de interese, cum ar fi: Persoana care prestează
GHID din 8 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251681]
-
în relație cu regimul fiscal aplicabil respectivei operațiuni economice. ... 11. În continuare, în ceea ce privește noțiunea de „operațiune fictivă“, arată că aceasta este definită la art. 2 lit. f) din Legea nr. 241/2005 ca fiind disimularea realității prin crearea aparenței existenței unei operațiuni care în fapt nu există. Invocă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la infracțiunea de evaziune fiscală, în special Decizia nr. 272 din 28 ianuarie 2013 și Decizia penală nr. 1.113/2005, arătând că prin „operațiune
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
obiectul Dosarului nr. 3.541A/2021. ... 30. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, pe lângă cele menționate în Dosarul nr. 3.504A/2021, Avocatul Poporului apreciază că prin introducerea art. 30^1 în cuprinsul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, legiuitorul delegat încearcă să constituie o aparență de legalitate cu privire la măsurile luate de organele de cercetare penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Susține că aceste norme transferă în competența Î.C.C.J. controlul asupra Centrului Național de Interceptare a
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
motivele de bănuială legitimă care au stat la baza măsurii strămutării, ceea ce înseamnă că se poate prezuma că acestea vor exista la orice instanță judecătorească din circumscripția aceleiași curți de apel. Reține, de asemenea, că în aprecierea imparțialității obiective, aparențele au un rol deosebit, deoarece într-o societate democratică instanțele trebuie să inspire deplină încredere justițiabililor, precum și faptul că actuala reglementare nu oferă o soluție de natură a înlătura îndoielile cu privire la parțialitatea instanței de judecată atunci când
DECIZIA nr. 707 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251155]
-
la afectarea independenței și imparțialității judecătorului învestit cu judecarea dosarului ori motivele care au determinat tulburarea ordinii publice. Reține, în acord cu jurisprudența instanței de control constituțional, că strămutarea reprezintă un remediu excepțional pentru situații în care deplina imparțialitate, respectiv aparența de imparțialitate a instanței în ochii unui observator obiectiv și rezonabil, iar nu insinuant și tendențios, nu poate fi asigurată. Totodată, reține că autorul critică normele procesual penale ale art. 71 din perspectiva imposibilității strămutării unei cauze de la un
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]
-
octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 10 decembrie 2014, paragraful 16). Totodată, Curtea a reținut că strămutarea reprezintă un remediu excepțional pentru situații în care deplina imparțialitate - îndeosebi în componenta sa obiectivă, respectiv aparența de imparțialitate în ochii unui observator obiectiv și rezonabil, iar nu insinuant și tendențios - a instanței, în întregul său, nu poate fi asigurată (Decizia nr. 98 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]
-
drept. Includerea contractului individual de muncă pe durată determinată în ipoteza art. 56 alin. (1) lit. i) din Codul muncii creează o mare nedreptate. Se încalcă prezumția de nevinovăție, pentru că, odată ce angajatorul ia măsura suspendării, operează, practic, o aparență a vinovăției. În momentul în care intervine încetarea de drept, salariatul nu mai poate fi reabilitat în fața angajatorului. Prin urmare, în cazul achitării în procesul penal, salariatul rămâne cu o dublă sancțiune: a suspendării și a încetării contractului individual
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
de criterii și garanții concrete și obiective, necontrolabilă de către justițiabili, încălcând dreptul la securitate juridică, cu consecința lipsei imparțialității obiective a instanței. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, în aprecierea imparțialității obiective, aparențele au un rol deosebit, deoarece, într-o societate democratică, tribunalele trebuie să inspire deplină încredere justițiabililor (a se vedea Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, Hotărârea din 26 octombrie 1984, pronunțată în Cauza De Cubber
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 10 decembrie 2014, paragraful 16). Totodată, Curtea a reținut că strămutarea reprezintă un remediu excepțional pentru situații în care deplina imparțialitate - îndeosebi în componenta sa obiectivă, respectiv aparența de imparțialitate în ochii unui observator obiectiv și rezonabil, iar nu insinuant și tendențios - a instanței, în întregul său, nu poate fi asigurată (Decizia nr. 98 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
folosite în noua reglementare, pentru a se asigura înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite și crearea unei practici judiciare neunitare în materie de tragere la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de norma criticată. În aparență, inexistența oricăror criterii în conținutul normei de incriminare poate conduce la concluzia că această infracțiune vizează orice fel de criteriu; în realitate, această imprecizie în reglementare lasă loc arbitrarului în aplicare. În plus, lipsa de previzibilitate a normei nu permite
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
neexecutare a hotărârii judecătorești prin care contravenientul a fost sancționat cu prestarea unei activități în folosul comunității în temeiul art. 39^1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, legiuitorul a creat un artificiu juridic pentru a crea aparența de constituționalitate a unei soluții legislative neconstituționale, transformând neexecutarea unei sancțiuni contravenționale în pedeapsă penală. Nu trebuie uitat că scopul legii contravenționale este acela de a apăra valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală. Statul trebuie să dispună
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]