4,707 matches
-
în programa școlilor germane. Influența considerabilă asupra perioadei medievale a făcut ca în decurs de 30 de ani lucrarea Sfântului Vasile, „Omilii către tineri”, să circule în limba latină în numai puțin de 20 de ediții în tot spațiul Europei apusene, ceea ce este extraordinar pentru condițiile acelei vremi. Stanford chiar a făcut precizarea că este vorba despre o carte „care merită o poziție de onoare în programele noastre universitare” și Hussey declară măreț că această operă poate încă să se numească
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
instituția educativă, ca să locuiască împreună, să ia masa împreună, să participe la rugăciunea comună și să doarmă în dormitoare comune. E ciudat că această părere a Sfântului Vasile constituie în ultimii ani un principiu pedagogic cert, de aceea în țările apusene s-au întemeiat școli-internate, colegii, departe de orașe[28]. Însă, cel care joacă rolul cel mai important în formarea corectă este mai întâi dascălul și pe urmă lecțiile ori materialul didactic predat. Personalitatea dascălului este de o importanță hotărâtoare pentru
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
de a o transmite elevilor săi. Cunoașterea lui Dumnezeu nu se face doar prin citirea scripturilor sau cercetarea dogmelor. A cunoaște despre Dumnezeu nu este același lucru cu a-L cunoaște pe Dumnezeu. Echivalarea acestor două noțiuni este opera versiunii apusene a creștinismului care plasează rațiunea umană drept modul principal de înțelegere a Lui Dumnezeu. În Biserica Ortodoxă, adevărata teologie este cunoașterea nemijlocită a lui Dumnezeu prin experiența personală a vieții în Iisus Hristos. Profesorul, educatorul nu trebuie să fie savant
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345345_a_346674]
-
feluritele viețuitoare cu păr și pene care le populează, deci importantul rol ce le revine pădurilor în profitabila industrie a turismului... Toate astea sunt bine cunoscute și apreciate cum se cuvine pe alte meleaguri, de pildă în țările nordice și apusene. Aici există legi pe cât de clare, pe atât de aspre privind protecția pădurilor, iar cetățenii înțeleg - pentru binele lor și al generațiilor viitoare - să le respecte cu sfințenie și în acest chip să-și apere fondul forestier. Ba chiar să
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
cu vai hârțoagelor geloase, hotărâte să mă înece fără drept de apel înainte de a prinde o gură de aer curat, de munte. Cu bucuria unui copil căruia i s-a promis o jucărie, m-am îndreptat către Gârda, în inima Apusenilor, acolo unde, de ani buni îmi răcoresc creierii intoxicați de ecuații fiscale alambicate. Ca și când ai trage o perdea, imediat după Câmpeni, smogul rămâne în urmă și sufletul îmi prinde a cânta imnul locurilor pure, ce par desprinse din grădini celeste
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
ca păstrăvii în apa limpede. În fiecare an, mai descopăr câte ceva, că e peșteră, cascadă sau o simplă pensiune rezemată în coasta unei păduri, așa încât nici nu mă mai străduiesc să caut alte destinații concediilor mele. E clar că Munții Apuseni sunt în topul preferințelor. În vara aceea, pe harta agățată la loc de cinste pe peretele unei pensiuni, am descoperit o cascadă pe care nu o identificasem în anii anteriori. Am studiat traseul, mi-am fixat punctele de reper, am
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
ideile mele trebuie să mă informez mai mult citind, dar mai ales trebuia să vizitez cariera, să am imaginea tridimensionala a carierei din spațiul ei din Munții Poiana Ruscă, un lanț muntos teșit de bătrânețe ai Carpaților Meridionali dintre Munții Apuseni și cei ai Banatului. Sunt munți frumoși, împăduriți cu văi adânci și peșteri misterioase, din șisturi cristaline încărcate de minerale grele, de tot felul de metale și fabuloși prin marmora care o conțin, pe care geologii o estimează la o
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
este terra miraculosa, un colț de rai, un pământ al făgăduinței, un exemplu și o legendă. Pentru toți românii, Transilvania este piatra unghiulară fără de care nu ne putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic cătun din Munții Apuseni, Ardealul ne întregește la propriu ființa națională, iar când un ardelean „descalecă” în Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, poți fi sigur că va aduce cu el spiritul gospodarului, al lucrului cu adevărat bine așezat la locul lui. Am avea nenumărat exemple
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
este terra miraculosa, un colț de rai, un pământ al făgăduinței, un exemplu și o legendă. Pentru toți românii, Transilvania este piatra unghiulară fără de care nu ne putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic cătun din Munții Apuseni, Ardealul ne întregește la propriu ființa națională, iar când un ardelean „descalecă” în Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, poți fi sigur că va aduce cu el spiritul gospodarului, al lucrului cu adevărat bine așezat la locul lui.Am avea nenumărat exemple
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
Autorului 14 ZMEURICA; TIMPUL DE ODIHNĂ După ce și-au potolit foamea cu ce găsiseră la gazda lor provizorie, cei doi tineri s-au retras în dormitorul gazdei, care era amenajat ca și cum ar fi așteptat oaspeți. Patul era unul specific Munților Apuseni, din lemn de brad și cu o saltea din acelea umplute cu pănuși de porumb, dar salteaua era plină și te afundai în ea ca într-un baldachin. Cearșafurile erau din pânză de in, iar plapuma din lână. Era o
14 ZMEURICA; TIMPUL DE ODIHNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376658_a_377987]
-
ei, o rasă nouă, umană. Se pare, că istoria omenirii și a acestor munți a mai cunoscut astfel de situații în zorii îndepărtați ai erelor geologice. Ființele somati sunt sub protecția directă a guvernului Intergalactic. Prin folosirea cianurilor în munții Apuseni, se pare, că tocmai aceste taine și aceste ființe erau de fapt vizate, spre a fi distruse de puterile oculte din umbră, ce guvernează planeta și că extracția aurului ar fi doar un paravan în ochii lumii neștiutoare și a
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
din jurul Casei de cultură din localitate - lăcaș în care își cântă atâtea doruri sufletele doldora de frumos din această parte de Românie. Grupuri, grupuri, copiii îmbrăcați în minunatul strai popular, alături de părinți, dascăli și oameni ai locurilor mândre de la poalele Apusenilor se îndreaptă cu fețele înroșite de ger spre intrare, pentru că la Huedin azi e mare sărbătoare: elevii școlilor din zonă au venit să colinde, așa cum e tradiția aici, în inima Ardealului istoric, în preajma sărbătorilor de iarnă. Pășesc cu emoție alături de
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
din jurul Casei de cultură din localitate - lăcaș în care își cântă atâtea doruri sufletele doldora de frumos din această parte de Românie. Grupuri, grupuri, copiii îmbrăcați în minunatul strai popular, alături de părinți, dascăli și oameni ai locurilor mândre de la poalele Apusenilor se îndreaptă cu fețele înroșite de ger spre intrare, pentru că la Huedin azi e mare sărbătoare: elevii școlilor din zonă au venit să colinde, așa cum e tradiția aici, în inima Ardealului istoric, în preajma sărbătorilor de iarnă.Pășesc cu emoție alături de
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
rânduri sunt menite să spună povestea unui muzeu care ar putea să poarte ca piatră de temelie versurile „Munții noștri aur poartă/ Noi cerșim din poartă-n poartă”, Muzeul Buciumanilor. Înainte, însă, de a prezenta povestea acestui templu din Munții Apuseni, trebuie să vă spun câteva cuvinte despre buciumani. Aceștia sunt locuitori ai bimilenarei comune Bucium, o așezare care cuprinde, pe o lungime de aproximativ 15 kilometri între orașele Abrud și Zlatna, șase sate în care principala îndeletnicire a fost dintotdeauna
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
15 kilometri între orașele Abrud și Zlatna, șase sate în care principala îndeletnicire a fost dintotdeauna mineritul și nu orice minerit, căci în Comitatul Alba, cel mai vechi comitat al Transilvaniei, de care aparțineau buciumanii, și mai precis în Munții Apuseni, zăcămintele aurifere nu au lipsit niciodată. Aurari destoinici, buciumanii nu s-au lăsat călcați în picioare și jefuiți, ținând cu dinții de meșteșugul moștenit de pe vremea strămoșilor daci și perfecționat de romani. Localnicii mai bătrâni povestesc că aproape fiecare gospodărie
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
ce s-ar întâmpla dacă, printr-o minune, Domnul Constantin Rădulescu Motru ar călători în timp, teleportându-se în România de astăzi? Ar spune, bulversat: „manifestările sufletești obișnuite ale românului încep să semene tot mai mult cu cele ale popoarelor culte apusene. Sufletul burghez câștigă teren, favorizând inițiativa privată și spiritul de risc, împiedicând din ce în ce mai mult subordonarea individului spiritului gregar, de turmă. Nerespectarea legilor începe să nu mai fie considerată ca un titlu de mărire și putere, dar rămâne valabilă, din păcate
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
ei, iar al doilea se curpinde în faptul că problema noii compoziții și sinteze nu este de sorginte politică sau economică ci de natură culturală și spirituală. Dincolo de influențele permanente ale Occidentului în țările răsăritene, deosebirea de cultură dintre Europa apuseană și popoarele ortodoxe rămâne, în multe locuri de nedepășit. Prin urmare, creștinul ortodox trebuie să intre într-un mod cât mai conștient în Uniunea Europeană, însoțit fiind de anumite certitudini și atitudini, care îi vor delimita în continuare prezența și statutul
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
precum și a modului greșit în care purtăm dialogul cu ea. În încheiere, doresc să subliniez faptul că a sosit vremea și ceasul pentru reevaluarea metodei dialogului nostru teologic, bine articulat și judicios argumentat sau elaborat, cu Europa și cu Creștinătatea apuseană. Căci numai în cadrul spiritualității patristice și autentice este cu putință perceperea, din punct de vedere ortodox, a unității creștine, ecumenice. În lipsa acestei unități creștine și ecumenice, autentice, adică a Ortodoxiei celei perene, nu poate fi zidită, vreodată unitatea și simbioza
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
260, din 21-27 ianuarie 2002). Domnitorul a fost situat de Eminescu alături de marii săi înaintași, fiind cel care a înțeles să-și exercite prerogativele cu autoritate și energie pentru înfăptuirea reformelor interne și modernizarea României, prin introducerea instituțiilor din Țările apusene. Eminescu evoca frecvent domniile marilor înaintași, nu ca o pledoarie pentru întoarcerea la trecut, ci ca o realitate istorică. Poetul aprecia că Al. I. Cuza este unul dintre Domnii cei mai patriotici din câți au fost vreodată în Țările Dunării
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
nu-mi impun o temă anume, poezia o scrie sufletul și «vinovate» de acest lucru sunt stările care-l animă. Scriu poezie de dragoste, scriu poezie patriotică, scriu pastel - inspirată fiind, în primul rând, de locurile mele natale de la poalele Apusenilor, acolo unde își are rădăcinile poezia mea, de fapt... Și mai scriu și poezie ironică, mai rar, ce-i drept... dar scriu!”, a afirmat poeta. „Te caut printre gânduri și te chem. Să-mi fi alături, să te am aproape
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
alte fronturi din subteran era destul de grea, datorită faptului că perforatul găurilor de mină se făcea pe uscat, căci apa care exista era o apă acidă ce ardea hainele unde le atingeau. Această apă avea o denumire clasică în zona Apusenilor, așa zisa ,,galiță’’, care distrugea șinele de cale ferată din galeriile minei. Aici am văzut cum erau organizați deținuții pe locuri de muncă. Cei care optau să lucreze în subteran erau lăsați să lucreze unde vor ei. Organizarea se făcea
DESPRE MINERI ŞI MINERIT...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372789_a_374118]
-
o mină, nu știu ce înseamnă să respiri cel puțin opt ore un aer foarte viciat, plin de praf și gaze diverse, din cele mai toxice și în plus să primești în plămâni particulele de siliciu foarte prezente în minele din Munții Apuseni. Referință Bibliografică: Despre mineri și minerit...autor Mihai LEONTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 217, Anul I, 05 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DESPRE MINERI ŞI MINERIT...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372789_a_374118]
-
ei, iar al doilea se curpinde în faptul că problema noii compoziții și sinteze nu este de sorginte politică sau economică ci de natură culturală și spirituală. Dincolo de influențele permanente ale Occidentului în țările răsăritene, deosebirea de cultură dintre Europa apuseană și popoarele ortodoxe rămâne, în multe locuri de nedepășit. Prin urmare, creștinul ortodox trebuie să intre într-un mod cât mai conștient în Uniunea Europeană, însoțit fiind de anumite certitudini și atitudini, care îi vor delimita în continuare prezența și statutul
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
precum și a modului greșit în care purtăm dialogul cu ea. În încheiere, doresc să subliniez faptul că a sosit vremea și ceasul pentru reevaluarea metodei dialogului nostru teologic, bine articulat și judicios argumentat sau elaborat, cu Europa și cu Creștinătatea apuseană. Căci numai în cadrul spiritualității patristice și autentice este cu putință perceperea, din punct de vedere ortodox, a unității creștine, ecumenice. În lipsa acestei unități creștine și ecumenice, autentice, adică a Ortodoxiei celei perene, nu poate fi zidită, vreodată unitatea și simbioza
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
Spovedanie și post, rigorismul ascetic ducând la o asceză fără Euharistie și o supralicitare a valorii substitutive a anafurei, al căror exces duce paradoxal la indiferență și indolență față de Euharistie și supralicitarea eforturilor ascetice personale. Cea de-a doua - tipic apuseană - și adoptată de teologii ortodocși din diasporă, insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului, și bagatelizând anafura, duce la banalizare și formalism, la margism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]