2,802 matches
-
vorbim ? — Nu, spune el blînd. Nu despre asta am vrut să vorbim. Îmi vine să mor. Vreau să mor chiar aici, pe loc, aici și acum. — Aha. Îmi netezesc părul, Încercînd să-mi iau un aer cît mai demn, să arat ca o adevărată femeie de afaceri. Bine. Aha. Păi și... despre ce... ce anume... — Vreau să te rog ceva. Spuneți ! zic abia stăpînindu-mi nerăbdarea. Orice ! Adică, vreau să zic... despre ce anume e vorba ? — Din mai multe motive, spune Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
nefericit sunt! Am atât de rar ocazia să discut cu un om realmente inteligent... Domnule, dați-mi voie, deși nu mai are nici un rost, să vă spun totuși ceea ce ar fi trebuit să vă spun! Dați-mi această șansă, n-ara mai schimbat o vorbă cu nimeni de zece ani... Pregătisem un silogism perfect, o mare demonstrație, ceva atât de liniștitor și de coerent... GARDIANUL: Gufi, ne prinde ora cinci... COLONELUL: Nu e frumos să profiți de osândit ca să-ți etalezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
stat în genunchi în fața lui și el a spus minciuni. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu știam că îngerii spun minciuni. IOANA: Toți îngerii spun minciuni dacă stai în genunchi în fața lor. Să nu stai niciodată în genunchi în fața lor. Uite, eu aram o bubă pe genunchi. (Îi arată.) CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce frumoasă e! (Întinde mina.) IOANA (Speriată.): N-o atinge! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Te doare? IOANA: Nu mă doare. Dar nu vreau să se murdărească. (Șoptit.) E amintire de la mama. CĂLĂTORUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
până la tractoare ori pescadoare sau chiar, ca în bancul acela cu țiganul care lucra la Cugir, mitraliere și tancuri. De gura pirandei fura Vasilică țiganul de era paznic la Uzinele Mecanice Cugir piese pentru ca să-și facă de-un plug, să are și el ca tot gospodarul, și cînd le asambla acasă îi ieșea numai mitralieră.“ Sala chicoti. Cunoșteau bancul, dar puțină destinere face oricând bine. „Domnilor - se avântase Fârtat -, comunismul și-a avut slugoii lui. Cei care au făcut mârșavul compromis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să o facă una cu pământul, să o ardă până la rădăcină, transformând-o în deșert. Cel mai desăvârșit îngrășământ creat de chimie nu va fi în stare să fertilizeze pământul mort; tractorul cel mai puternic nu va putea să îl are și să îl facă să rodească; omul cel mai înțelept nu va obține de la el un singur fruct în stare să-l hrănească. Cultura omului alb, cu secolele ei de evoluție, era condamnată să eșueze acolo unde mizerabila subcultură yubani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
dintre toate, dacă n-ar fi fost trist, este că atunci când agricultorii s-au repezit asupra acelor câmpuri, le-au distrus. Erau pășuni imense, cu ploi puține și vânturi puternice, unde doar iarba ținea pământul pe loc. Când l-au arat și au venit primele perioade de secetă, vântul a început să care pământul, transformându-l în praf și ofilind culturile. În felul acesta, s-a format faimosul „găvan cu praf“, care timp de ani de zile - din 1932 până în 1938
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ai cum să-l ascunzi, Ei pentru Eminescu fac răscoală. Da! Nu vor mai rămâne printre ei Nici glasul trădătorilor, nici norii Și-au pus românii coase la condei, Din Dor Mărunt stârpim uzurpatorii. La Dor Mărunt a început cositul, Arăm cu răsăritul în pământ, Ne primenim, aducem infinitul Dintre martirii neamului un sfânt.
La Dor mărunt. In: Dor de Ipotești by Marin Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/269_a_514]
-
interesul lor, ajutîndu-i astfel pe aceștia fără să-și dea seama, să obțină drepturi care de fapt i s-ar fi cuvenit lui. Înțelepciunea populară a descris sugestiv situația prin proverbul pe care Îl cunoaștem cu toții atît de bine: boii ară și caii mănîncă! Când omul valoros va Încerca Într-un tîrziu să cîștige ceea ce de drept i se cuvine, cei care au reușit un timp ca din interes sau invidie să-l mențină la un anumit nivel, vor depune toate
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
cu o singur( excep(ie. Am fost primi(i (n (aizeci (i (ase de hoteluri, campinguri, gazde (i refuză(i o singur( dat(. Am fost servi(i (ntr-o șut( optzeci (i patru de restaurante (i cafenele r(spîndite (n toat( (ara (i trata(i cu ceea ce eu numesc a fi cea mai simpl( consideră(ie (n (aptezeci și două dintre ele. Am luat notițe precise (i detaliate asupra tuturor acestor cazuri, f(cînd un efort, subiectiv (n mod necesar, pentru a
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
boxerilor negri din Chicago. Observarea clasei muncitore(ți engleze În timp ce, (n mijlocul anilor '60, Anglia cunoștea grave dificult((i economice (i tradi(ia de lupt( (i modul de via(( al clasei muncitoare p(reau amenin(ațe, Universitatea din Birmingham din (ara Galilor a fost locul unui proiect de cercetare (i educație foarte novator. Richard Hoggart, profesor de literatur( englez( contemporan( (i autorul unei etnografii autobiografice sub titlul Cultură s(r(ciei creaz( un centru de studii culturale. Acest centru, activ (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cineva dreptul să dea în altcineva? Tăcere. - Atunci cine și ce te obligă să stai cu el? Izbucnește nervos. Liniște întreruptă de alte dorințe. Flora vrea să-l sărute și el nu rezistă! Ajung, în sfârșit, pe plajă. S-a arat cu tractorul însă mai la margine, spre iarbă și solar nisipul este încă fierbinte. Întind prosopul, puloverul și se așază; o ține în brațe. Flora plânge și el plânge mocnit, însă nu se aude, nu se simte însă ea bănuiește
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Laur, mai ușurel, mai înalt, mai frumos și văd că nu doarme toată ziua în papuci ca tine când vine de la muncă! Uite Laur, acum< după ce pleci se culcă, mâine dimineață cu greu îl scol să meargă la treabă! - Îți arat eu Laur ! Râdea Paul dar femeia se pornise: - Lasă-l, Laure, în pace, nu-ți face probleme că acuși adoarme și ne facem de cap! - Bine, bine! replica Paul lăsându-se păgubaș, însă ai grijă de copil, că jar mănânci
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Suedia și Marea Britanie; Drept american și instituții juridice americane, bursă, Seminarul de Studii Americane din Salzburg; Sociologie juridică, bursă a Comunităților Economice Europene; Premiul "Simion Bărnuțiu" al Academiei Române pe anul 1974, membru corespondent al Academiei Americano-Române de Arte și Științe (ARA); Diploma Institutului Biografic American (ABI) "Great woman of the 21st Century" și Certificatul de Expert în Drept al aceluiași Institut; Certificatul The International Business Who is Who Corp. Panama and Who is Who verlag für Personenzyklopädien A-G Elveția de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
spectacolul” nu e de-a dreptul regizat În sensul subversiunii retoricii sentimentelor, ca În această strofă din Invitație la bal, ce poate fi apropiată de unele similare producții ale lui Stephan Roll: Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei, Ară-mă, treieră-mă, seamănă-mă, plouă-mă, Deschide-mi supapă de siguranță aorta, Iată: noaptea intră În odaie cu toată stima... La fel, „pastelul” comportă stilizări conforme noului univers imaginar, printr-o ostentativă transcriere În cod modernist: Drum dinam bandajat
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
tîrziu din el matricea spiritului românesc. Alecsandri imaginează un loc vesel și frumos, cu flori dalbe de aur și seri blînde, suspinătoare, un loc „bun de iubire”. PÎnă la urmă plaiul se identifică, printr-o răsturnare previzibilă de sensuri, cu (ara. Poetul leagă de acest spațiu un sentiment al duratei și al dumnezeirii (armonie, grandoare liniștită, permanență, singurătate confortabilă). Apare și valea lamartiniană, spațiu al tainei, al plăcutei complicități Între lucruri („jos În valea tăinuită”), Însă adevăratul spațiu de securitate În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lor În inimi iubitoare iubiții carii mor.” CÎmpia goală este, aici, o prelungire a vidului din marele spațiu. O intuiție fină a relațiilor din univers pe care Alecsandri o Întoarce, apoi, spre temele lui lirice obișnuite. În O noapte la (ară (din voi. Doine și lăcrămioare) relația este de tandrețe. CÎmpia (spațiul unei reverii amoroase) este acum favorabilă. Motoarele retoricii se pun În mișcare: dulcea taină a umbrelor, lumina mîngîioasă a făcliei de pe cer, glasul de Îngeri, sfinte armonii, plăceri Încîntătoare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mâner, făcând un semicerc larg și tăind aerul în fâșii. Rămaseră nemiș cați, atât capota, care oricum părea să nu se sinchisească de ei, cât și cei trei combatanți. Deodată însă, peste diagonalele scânteietoare ale cuțitului, veni șuierul ascuțit al ară tării, care își vârî degetele în gură și suflă în ele năprasnic. Șuieratul rău-prevestitor sugera că în afară de el ar mai fi putut fi careva primprejur. Pârnaie ciuli urechile. Aburii care mocneau se îndesiră. Cioburile începură să sclipească, de parcă ținuseră minte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aceasta face parte din manevra "decalajului cultural" a Japoniei, având scopul de a-și promova imaginea de lider asiatic (Hall, 1994, p. 22). Politicile japoneze de susținere a drepturilor omului în Asia oferă alte dovezi ale acestui tip de manevră. Arase arată că "un tipar al eforturilor japoneze de a proteja guvernele asiatice de presiunile occidentale apare atunci când sunt analizate reacțiile japoneze la ... violența îndreptată împotriva civililor neînarmați, de către regimurile est-asiatice" (Arase, 1993, p. 945). În ansamblu, deși nu există dovezi
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Asia oferă alte dovezi ale acestui tip de manevră. Arase arată că "un tipar al eforturilor japoneze de a proteja guvernele asiatice de presiunile occidentale apare atunci când sunt analizate reacțiile japoneze la ... violența îndreptată împotriva civililor neînarmați, de către regimurile est-asiatice" (Arase, 1993, p. 945). În ansamblu, deși nu există dovezi clare ale implicării Japoniei în propunerea EAEG sau ale "manevrei decalajului cultural" cu scopul obținerii hegemoniei regionale, acestea rămân posibilități distincte. Astfel, strategiile economice ale Japoniei în Asia de Est ar
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Mars or Minerva? A United Germany in a Post Cold War Europe" în R.O. Keohane, J.S. Nye și S. Hoffman (coord.) After the Cold War: International Institutions and State Strategies in Europe 1989-1991, Harvard University Press, Londra, pp. 23-62. Arase, D. (1993) "Japanese Policy Towards Democracy and Human Rights", Asian Survey 33, 935-952. Austin, G. (1995) "The Strategic Implications of China's Public Order Crisis", Survival 37, 24-43. Axelrod, R. și R.O. Keohane (1993) "Achieving Cooperation under Anarchy: Strategies
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
politicii externe / 159 Akaha, T. / Al Doilea Război Mondial / 34, 77, 90, 161 Alderson, K. / 39 Al-Qaeda / 170, 178 Amendamentul Jackson-Vanik / 127 Anarhie / 33, 38-39, 50, 55-56, 59-65, 67, 69, 74-76, 147-148 Anderson, J. J. / 83, 87, 89-90, 92-95, 160 Arase, D. / 105 Asia de Est: prezența militară a SUA / 31, 100, 106, 128, 155-157 Asistență Tehnică pentru CSI (TACIS) / 87 Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA) / 87 Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) / 102, 106 Forumul Regional (ARF) / 106 Austin, G.
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
franci, o răspândea în jurul lui. La prima vedere, pare că ar exista o compensare. Același fenomen care s-ar fi petrecut în satul A se petrece la Metz și nimic altceva. Dar iată unde este pierderea. În sat un individ ara terenul: era un lucrător; la Metz, face la stânga și la dreapta: este un soldat. Banii și circulația lor sunt aceleași în ambele cazuri; numai că în primul caz era vorba de trei sute de zile de muncă productivă, în timp ce în al
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
într-un volum cu texte folclorice culese din Moldova de Jos, iar al doilea este inedit, auzit și înregistrat de noi, de la locuitorul Neculai Miron din satul Umbrărești. Fragmentul din textul tipărit se referă la cultura grâului după cum urmează: Am arat, am semănat, grâu mărunt de arnăut, grâu mărunt și grâu roșcat, cum Dumaezeu ni l-a dat. Cel inedit ne arată cât de productive erau lanurile noastre semănate cu grâu: Dumnealui (gazda) încălecară, Peste câmpuri îmi plecară Să vadă grâul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ducându-să în gios la Umbrărești, au luat pi fata lui Dudă țiganu. Și acum zice că nu poate trăi acolo de răul soacră-sa. Să roagă la mila dumitale să aibă voie să vie iar la Perieni, fiindcă, și-au aratu aici la Perieni și el esti cojocariu și ar fi bini să șadă mai aproape de stăpân, fiind trebuitoriu casăi pentru cojoace, pentru cârpituri și altele ce trebuie la casă. Și eu am zis să-l lași să vie că esti
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Pe considerentul că este „trebuitor țării”, domnul nu dispune scoaterea sa din sat, dar îl îndeamnă, scrie căpitanul în zapis, „să mă așăzu cu părinții să nu mai fie gâlceavă, să aibu a ședea pe locul mănăstirii, iară ce oi ara să dau ce este de a zecea și din pâine și din fân și din bălți cu pește ce oi vâna, să dau ce este adetul și să nu fie stricăciuni” (subl. n.). După cum se poate observa, el își asumă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]