2,792 matches
-
cu scârbă Vipsania. Îi adună probabil din bordeluri și din alte locuri deocheate, îi îmbăiază, îi îmbracă cu haine noi și-și imaginează că e de ajuns pentru a-i transforma în oameni onorabili. Dar cum deschid gura își dau arama pe față! Calpurnius Piso, care a ascultat cu atenție, intervine la rândul său: — Eu am respect și admirație pentru oricine realizează ceva în domeniul literelor. Căci este o îndeletnicire deloc ușoară, ingrată și din păcate desconsiderată. — Ei, Piso, nici chiar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Aristobulus - fiii regelui iudeu Herodes cel Mare și ai prin țesei hasmoneene Mariamne; executați din ordinul tatălui lor în anul 7 î.Hr. Appius Claudius - consul în 54 î.Hr. Ara Pacis (Altarul Păcii) - 13 î.Hr. as - cea mai mică monedă de aramă, valora ¼ dintr-un sestertius Augustus, Cn. Octavianus - moștenitor al lui Iulius Caesar, a domnit între 27 î.Hr. și 14 d.Hr.; în 23 î.Hr. a fost la un pas de moarte, din motive necunoscute, și salvat de doctorul Antonius Musa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de a se adresa nu unor cititori, ci unui auditor, capabil de a fi cucerit prin toate elementele de sugestie ale graiului viu, cu tot ce poate transmite acesta pentru intelesul abstract al lucrurilor comunicate”. În timpul probei din casa de aramă a Împăratului Roș, uriașii dau o adevarată reprezentație dramatică. Reală sau mai degrabă simulată, supărarea lui Gerilă devine pretext pentru un ilariant duel lingvistic, amintind de cearta catiheților din Amintiri, comicul fiind redat prin numeroase procedee artistice. Proba urmează un
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
în măsura populară a ideii(„și-a pus el, împăratul Roș, boii în cârd cu dracul, dar are să-i scoată fără coarne”). Înțelepciunea sa este pasivă, nu se manifestă creator ci împăciuitor, reacția sa cu privire conflictul din casa de aramă (spațiul simbolic al coacerii, al formării din punct de vedere psihologic,mental) fiind una detașata, cu încercări de remediere a situației, fără a acționa la nivelul intrigii (oricum slab sau deloc delimitată în parametri logici), ci doar apelând la atitudinea
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
urgie, Se sfarmă de odată cu lanțul de sclavie Și sceptrele de fier; {EminescuOpI 25} În două părți infernul portalele-și deschide, Spre-a încăpea cu mia răsufletele hâde Tiranilor ce pier! În darn răsună vocea-mi de eco repețită, Vă sgudue arama urechea amorțită Și simțul leșinat; Virtutea despletită și patria-ne zeie Nu pot ca să aprinză o singură scânteie În sufletu-nghețat. Și singur stau și caut ca uliul care cată În inima junimii de vieața-i desbrăcată Un stârv spre-al sfâșia
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mi-or duce îngerii săi Palida-mi umbră în albul munte, Să-mi pui cununa pe a mea frunte, Și să-mi pui lira de căpătîiu. {EminescuOpI 28} LA MOARTEA PRINCIPELUI ȘTIRBEY Turnurile mișcă-n doliu a lor inimi de aramă Și un înger cu-aripi negre, cu diademă de spini, Cu cîntarea-i plângătoare lumea mișcă, lumea chiamă, Precum mișcă vîntu-n cântec fața mării de senin. Și cu ochiul plin de lacrimi națiunea cea română, Care are-n mii de inimi
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
în mite, sfinx pătrunsă de-nțeles; Munte cu capul de piatră de furtune detunată, Stă și azi în fața lumii o enigmă n-esplicată Și veghiaz-o stâncă arsă dintre nouri de eres. {EminescuOpI 32} Bolliac cânta iobagul ș-a lui lanțuri de aramă; L-ale țării flamuri negre Cîrlova oștirea chiamă, În prezent vrăjește umbre dintr-al secolilor plan; Și ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al durerii, Palid stinge-Alecsandrescu sânta candel-a sperării, Descifrând eternitatea din ruina unui an. Pe-un
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
-o părere de rău; Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare, Și din liră curgeau note și din ochi lacrimi amare Și astfel Bolintineanu începu cântecul său. Mureșan scutură lanțul cu-a lui voce ruginită, Rumpe coarde de aramă cu o mână amorțită, Chiamă piatra să învie ca și miticul poet, Smulge munților durerea, brazilor destinul spune Și bogat în sărăcia-i ca un astru el apune, Preot deșteptării noastre, semnelor vremii profet. Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar. Și țintirimul singur cu strâmbe cruci veghiază, O cucuvaie sură pe una se așează, Clopotnița trosnește, în stâlpi izbește toaca, Și străveziul demon prin aer când să treacă, Atinge-ncet arama cu zimți-aripei sale De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale. Biserica-n ruină Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână, Și prin ferestre sparte, prin uși țiuie vântul - Se pare că vrăjește și că-i auzi cuvântul - Năuntrul
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
în creștet o sărută pe-al ei păr de aur moale Și bărbia i-o ridică, s-uită-n ochi-i plini de apă, Și pe rând și-astupă gura, când cu gura se adapă. {EminescuOpI 85} VIII De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint. Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt, Flori albastre tremur-ude în văzduhul tămîiet; Pare-că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă, Ce suspină printre ramuri cu a glasului
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
vechii munți, Ei trec în răpejune de râuri fără punți, Coroanele în fugă le fulgeră pe frunți, Naintea lor se mișcă pădurile de brad. Din tronul lui de piatră bătrânul preot vede Și-n vânturi el ridică adâncul glas de-aramă, Pe soare să-l oprească el noaptea o rechiamă, Furtunelor dă sborul, pământul de-l distramă.. Tîrziu! căci faptul zilei în slavă se repede! Pornește vijelia adîncu-i cânt de jale, Când ei soseau alături pe cai încremeniți, Cu genele lăsate
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Călăreții împlu câmpul și roiesc după un semn Și în caii lor sălbateci bat cu scările de lemn, Pe copite iau în fugă fața negrului pământ, Lănci scânteie lungi în soare, arcuri se întind în vânt, Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grindeni, Orizonu-ntunecîndu-l, vin săgeți de pretutindeni, Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... Urlă câmpul și de tropot și de strigăt de bătaie. În zadar striga-mpăratul ca și leul în turbare, Umbra morții se
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
trece? Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă, Azi, când fraza lustruită nu ne poate înșela, Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa? Prea v-ați arătat arama, sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - Niște mișei! Da, câștigul fără muncă, iată singura pornire; Virtutea? e-o nerozie
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
a vechimii zile, San-Marc sinistru miezul nopții bate. Cu glas adânc, cu graiul de Sibile, Rostește lin în clipe cadențate: "Nu-nvie morții - e-n zadar, copile! " {EminescuOpI 203} SE BATE MIEZUL NOPȚII... Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă, Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi iee vamă. Pe cai bătute-adesea vrea moartea să mă poarte, S-asamăn între-olaltă vieață și cu moarte; Ci cumpăna gîndiri-mi și azi nu se mai schimbă, Căci între amândouă stă neclintita limbă. {EminescuOpI
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Explicați sensul cuvintelor și expresiilor scrise cursiv în text. 2. Căutați informații despre capitala României și scrieți un text cu titlul „București”. În pădure Călin Gruia „Când au trecut pe sus rândunelele, copacii începuseră să prindă zugrăveală nouă. Arțarii băteau arama, plopii se muiau în galben, păducelul și cireșul sălbatic furau câte ceva din tăria amurgurilor, pe când stejarii abia își pătau frunzele cu praf de rugină. Teiul risipea bani de aur alb, ulmii se întunecau, iar măcieșii înșirau mărgele roșii la marginile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
erau pline de luceferi, altele de neguri dese. Toamna a fost blajină, dar pe la mijlocul lui noiembrie a căzut zăpadă multă și vântul a spulberat-o, troienind drumurile.” Cerințe: 1. Explicați sensul expresiilor: copacii începuseră să prindă zugrăveală nouă; arțarii băteau arama; plopii se muiau în galben; își pătau frunzele cu praf de rugină; teiul risipea bani de aur alb; ulmii se întunecau; măcieșii înșirau mărgele roșii la marginile potecilor; 2. Povestiți în scris textul. 3. Introduceți într-o compune ce titlul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a venit rândul, o femeie frumoasă căreia argintul îi înflorise la tâmple, eu pârguiesc rodul livezilor și-al viilor. Coc porumbiștile, împodobesc câmpiile și poienele cu cele din urmă flori, iar pădurile, înainte de a le scutura frunza, le ferec în aramă. Mai presar argintiul viu al brumelor, ca să aduc aminte oamenilor despre omăturile care vor veni. Copiilor le dăruiesc nuci, gutui, mere, pere, prune, struguri și le deschid porțile școlilor. Numele meu este Toamna! Așa-i că acuma nu mai ți-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Scrieți mesajul care se desprinde din fiecare fragment. 3. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor: broboadă glasul clinchet de clopoței zilele de arșiță și de zăduf presar argintul viu al brumelor iar pădurile, înainte de a le scutura frunza, le ferec în aramă. femeie frumoasă căreia argintul îi înflorise la tâmple 4. Scrieți compuneri inspirate de textele următoare: a) Toamna (compune cu început dat ) „Toamna. Cel mai frumos anotimp al anului este toamna cea luminoasă, care coace strugurii și face vinul.... Săptămâni întregi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
văzut pe Șuier zăcând între cei patru lupi săgetați care înroșiseră zăpada. Șuier n-a mai trăit. A murit privindu-și stăpânul pe care l-a apărat cu credință. Tânărul i-a cerut unui meșter fierar să-i făurească din aramă un cap de lup, cu gura căscată, un cap ca al lui Șuier. Un cojocar a cusut din pielicele de ied un fel de pungă lungă de trei coți, care prinsă de capul de lup de aramă pus într-o
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
-i făurească din aramă un cap de lup, cu gura căscată, un cap ca al lui Șuier. Un cojocar a cusut din pielicele de ied un fel de pungă lungă de trei coți, care prinsă de capul de lup de aramă pus într-o prăjină de fier șuiera în bătaia vântului. Așa s-a făcut steagul de luptă al dacilor. Cerințe: 1. Răspundeți la întrebări: Cine a fost Decebal? Unde se afla capital Daciei? Cum l-a salvat Șuier pe stăpânul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Upper West Side În Manhattan când m-a prins o ploaie torențială de vară, iar eu eram fără umbrelă. Am reperat un posibil adăpost: o impunătoare clădiredin piatră maronie, cu uși duble de un negru lucitor. Pe o placă de aramă se putea citi: „Societatea Americană pentru Studii Paranormale“. Tentată de ce promitea acest nume, am apăsat pe sonerie și mi-am petrecut restul zilei cotrobăind prin arhivele Societății. La fel ca prima bibliotecă publică pe care o vizitasem, copil fiind, Încăperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
spune-le tot ce-ți voi porunci. Nu tremura înaintea lor, ca nu cumva să te fac să tremuri înaintea lor. 18. Iată că în ziua aceasta te fac o cetate întărită, un stîlp de fier și un zid de aramă, împotriva întregii țări, împotriva împăraților lui Iuda, împotriva căpeteniilor lui, împotriva preoților lui și împotriva poporului țării. 19. Ei vor lupta împotriva ta, dar nu te vor birui, căci Eu sunt cu tine, ca să te scap, zice Domnul." $2 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
singurul tău fiu, varsă lacrimi, lacrimi amare! Căci pe neașteptate vine pustiitorul peste noi." 27. " Te pusesem de pază peste poporul Meu, ca o cetățuie, ca să le cunoști și să le cercetezi calea. 28. Toți sunt niște răzvrătiți, niște bîrfitori, aramă și fier, toți sunt niște stricați. 29. Foalele ard, plumbul este topit de foc; degeaba curățesc, căci zgura nu se dezlipește." 30. "De aceea, se vor numi argint lepădat, căci Domnul i-a lepădat." $7 1. Iată cuvîntul vorbit lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
totuși toți mă bleastămă! 11. Domnul a răspuns: "Da, vei avea un viitor fericit; da, voi sili pe vrăjmaș să te roage, la vreme de nenorocire și la vreme de necaz! 12. Poate fierul să frîngă fierul de la miază-noapte și aramă? 13. Averile și comorile tale le voi da pradă fără despăgubire, din pricina tuturor păcatelor tale, pe tot ținutul tău. 14. Te voi duce rob la vrăjmașul tău într-o țară, pe care n-o cunoști, căci focul mîniei Mele s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
vei despărți ce este de preț de ce este fără preț, vei fi ca gura Mea. Ei să se întoarcă la tine, nu tu să te întorci la ei! 20. Te voi face pentru poporul acesta ca un zid tare de aramă; ei se vor război cu tine, dar nu te vor birui; căci Eu voi fi cu tine, ca să te scap și să te izbăvesc, zice Domnul." 21. Te voi izbăvi din mîna celor răi, și te voi scăpa din mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]