5,570 matches
-
de tradiție sau obicei. Acest tip diferă de kürwille, care este un tip de voință apropiat de raționalitatea instrumentală a lui Weber, fundație a gesellschaft. Așa cum utilizează Tönnies termenul, kürwille are conotația de alegere, care este atât rațională, cât și arbitrară. În gesellschaft scopurile nu se nasc din tradiție. Ele sunt tot timpul raportate la nou de către actori independenți și raționali, răspunzând astfel circumstanțelor și dorințelor schimbătoare. În acest model, alegerea țelurilor este arbitrară dar îndeplinirea lor este guvernată de calculul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
alegere, care este atât rațională, cât și arbitrară. În gesellschaft scopurile nu se nasc din tradiție. Ele sunt tot timpul raportate la nou de către actori independenți și raționali, răspunzând astfel circumstanțelor și dorințelor schimbătoare. În acest model, alegerea țelurilor este arbitrară dar îndeplinirea lor este guvernată de calculul rațional. Astfel, gesellschaft hrănește o mentalitate pozitivistă, utilitaristă. În acest cadru, nici scopurile, nici mijloacele nu au o valoare intrinsecă. Gemeinschaft este rezultatul voințelor bazate pe obișnuință, tradiție, credințe împărtășite și legături afective
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
faze de viață a unui produs pe piață diferă în funcție de natura intrinsecă a acestuia, în funcție de natura pieței, respectiv în funcție de intensitatea mediului concurențial. Definiția punctelor de începere sau de delimitare a fiecărei faze a ciclului de viață, în cele mai multe cazuri este arbitrară, dar fiecare fază prezintă anumite caracteristici care sugestionează o reacție specifică, respectiv o anumită strategie din partea firmei. Strategia de promovare trebuie să aibă ca obiectiv conștientizarea existenței produsului pe piață, sens în care vânzarea prin eforturi personale dă cele mai
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
serii ordinale cu intervale relativ egale, rezultatele obținute prin calcul fiind deseori confirmate experimental. Important este de reținut că tratarea seriilor ordinale ca serii de interval presupune anumite transformări efectuate asupra seriilor ordinale transformări care prezintă riscul de a fi arbitrare cu atât mai mult cu cât distanța dintre seria ordinală și exigențele nivelului de interval al măsurării este mai mare. Pe lângă problema stabilirii sau determinării egalității intervalelor, o altă problemă importantă a tratării seriilor ordinale ca serii de interval este
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
subiecții își vor schimba, în timp, în mod artificial comportamentul și atitudinile, pierzând din reprezentativitate. 3.7. Procedee de eșantionare nealeatoare Aceste procedee de eșantionare presupun necunoașterea probabilității de includere în eșantion a indivizilor colectivității. Selecția persoanelor are un caracter arbitrar, subiectiv și se bazează pe judecata personală a cercetătorului presupunând o "alegere rezonabilă". (C. Lefter, 2004, 132). 3.7.1. Eșantionarea la întâmplare Se utilizează cu rezultate bune numai în cazul în care populația de referință este omogenă. Rezultatele obținute
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ițe, avându-l că sursa pe ‘Al, prin intermediul lui Sulaym"n b. Mihr"n, foarte probabil așa-numitul al-’A‘maš (un „recitator” al Coranului, m. 148/765). Toate aceste liste tradiționale au, la rândul lor, variante. Ordinea numelor este arbitrară; există o anumită logică de amănunt, căci uneori sunt reproduse secvențe prezente în Coran sau, mai ales în lista lui Wald, numele apar în perechi antonime: al-q"bið al-b"si”, al-mu‘izz al-mu:ill, al-mu≤y al-mumț, al-ð
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lui Eugene A. Nida, Componențial Analysis of Meaning (1975), ea însăși având, în cadrul general al abordării generativ semantice, un declarat caracter eclectic. Claude Germain observa că majoritatea studiilor ce abordează câmpurile semantice fie își delimitează obiectul în mod subiectiv și arbitrar, potrivit intuiției cercetătorului, fie fac apel la criterii obiective de natură extralingvistica 14. Și aici, pentru stabilirea corpusului de investigat s-a recurs la criterii extralingvistice, ținând în principal de tradiția exegetica a celor trei mari religii monoteiste. În cadrul exegezei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
El „călăuzește spre adevăr” (yahd li-l-≤aqq: v. 10, 35/ 36). În alte locuri se afirma că Dumnezeu „rătăcește pe cine vrea și călăuzește pe cine vrea”. Scoasă din context, această afirmație a condus la ideea predestinării oamenilor în funcție de voință arbitrară a divinității. Contextele însă arată întotdeauna că „rătăcirea” e pedeapsă pentru tăgada (13, 27; 74, 31/34), pentru împotrivire față de adevăr (14, 4), pentru fapte rele (16, 93; 35, 8/7), iar călăuzirea e dar și totodată răsplată pentru primirea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a metodologiilor de predare/Învățare. Natura sau specificitatea conținutului, aspectul logic al cunoștințelor (al științei care se predă) impun același caracter obiectiv metodei de Învățământ. Este o adecvare firească ce decurge din rațiuni efective, opuse dogmatismului și empirismului sau improvizației arbitrare, de moment, ca simplă manifestare a regulilor „bunului gust”. Așa după cum fiecărui domeniu de cunoaștere științifică Îi sunt proprii anumite metode de cercetare, În mod similar și În procesul de Învățământ, consacrat În cea mai mare parte luării În stăpânire
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sale, ci numai pentru acelea care sunt esențiale efortului mintal de conceptualizare, de elaborare a noțiunilor respective. Datorită acestui fapt, un model devine mult mai suplu, mai omogen și mai abstract În același timp. Este adevărat, modelul are un caracter arbitrar, este o simplă reflectare formală a realului; dar este o reflectare cu dublu caracter - ipotetic și sistemic (metodologic), ceea ce servește cunoașterii, studiului faptului real, Învățării. Intervențiile modelelor În cursul desfășurării lecțiilor sunt justificate În funcție de nevoile de explicare, nevoi care depășesc
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Comanda socială pentru sociologie este extrem de restrânsă, în comparație cu ceea ce se întâmplă chiar și în țări învecinate cum ar fi Polonia sau Ungaria. Chiar acolo unde există, ea pare determinată mai degrabă de nevoia unei legitimări de ordin științific a deciziilor arbitrare ale politicului sau economicului, de necesitatea reducerii incertitudinii subiective sau chiar pentru a distribui cât mai ambiguu responsabilitățile în cazul unor decizii discutabile. Poziția sociologului în cadrul sistemului de roluri - ca să folosim metafore sociologizante - este nu doar neclară, ci permanent contestată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a impunerii modelului sistemului public de învățământ a fost aprofundată de Pierre Bourdieu (1989), care vede în aceasta reflecția unei modificări radicale a sistemului de dominație socială. În orice sistem social, legitimitatea inegalității își are sursa în înțelegerea mistificată a arbitrarului puterii și a accesului diferențiat la resurse. Consacrarea ordinii sociale a fost, în Evul Mediu european, responsabilitatea Bisericii, care interpreta autoritatea seniorilor ca inspirată de justiția divină. Școlii îi revine, în capitalismul dezvoltat, rolul de a sanctifica diviziunea socială, prin
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
descrescânde. Următoarele două observații referitoare la relațiile descrise în grafic depind în mare măsură de politicile de salarizare. Situația este mai evidentă în statele cu economie planificată, cum a fost și România până în 1990, în care, prin politici de salarizare arbitrare, se încerca gestionarea exhaustivă a pieței muncii, nu numai în scop economic, dar și politic și cultural. Pe de altă parte, dacă salariul crește cu atât mai repede cu cât nivelul de instrucție este mai ridicat, lucrurile ar putea să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în funcție de interesele grupului ce controlează instituțiile și ignorând interesul public și normele juridice. Evident că pierderea de resurse publice este în acest caz foarte mare. Acesta este, de pildă, cazul licitațiilor trucate pentru editarea de manuale alternative sau al autorizării arbitrare, și în contra evidențelor, a unor universități sau facultăți ori, dimpotrivă, neautorizarea altora. Captura statului semnalează disfuncții importante în mecanismele instituționale ale unei societăți și constituie un serios pericol nu numai pentru dezvoltarea economică, dar și pentru funcționarea democratică a societății
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
situație? Sociologul bucureștean consideră că două fenomene dau seama de această realitate instituțională sumbră: rezistența la instituționalizare și retroinstituționalizarea. Primul reflectă strategia de adaptare - cognitivă și normativă - a românilor la realitățile aberante din România ultimilor cincisprezece ani de dictatură. Caracterul arbitrar și nedrept al sistemului, ca și atomizarea socială, generată de teroare și de înăbușirea de către sistem a sferei publice, au stimulat dezvoltarea unei rezistențe pasive, mai degrabă cognitivă și normativă decât practică la fațetele instituționale ale regimului. Acestea s-au
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
-l impun în dauna regulilor și a intereselor recunoscute public. Structurii formale i se suprapun rețele clientelare care, în fond, dictează alocarea resurselor umane, materiale și simbolice ale instituțiilor, fiecare decizie discreționară de acest fel întărind sistemul ce face posibil arbitrarul unor grupuri sau categorii în gestiunea instituțională. Cu alte cuvinte, corupția are efecte inechitabile din punct de vedere social, sporind inegalitatea de șanse dintre cei cu resurse și cei fără resurse. La nivelul elevilor, corupția poate avea efecte devastatoare pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
societatea civilă, presa, comunitățile să poată interoga oricând modul în care sunt alocate resursele publice și chiar să poată interveni în procesul decizional, cel puțin ca factori consultativi. Introducerea licitațiilor electronice face parte din categoria de măsuri menite să limiteze arbitrarul birocrației în alocarea resurselor bugetare. 2. Întărirea mecanismelor de control asupra instituțiilor publice - mai puțină fraudă nu înseamnă mai multă poliție, ci mai mult control atribuit publicului. Una dintre cele mai eficiente soluții instituționale de acest fel este cea a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rezultatele anterioare: „Oricât m-am chinuit până acum, n-am dobândit notele, laudele, premiile pe care le consideram meritate. De ce aș avea mai multe șanse de acum înainte?”. Iar notele depind, repetăm, nu numai de efortul copiilor, ci și de arbitrarul învățătorului sau al profesorului. Or, tocmai părinții din clasele țărănești și din cele muncitoare creditează cel mai mult notele de la școală ale copiilor cu calitatea de indicator al aptitudinilor școlare ale descendenților. De aici, în consecința unor note mai proaste
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este recunoașterea condiționării sociale a universului cultural (lingvistic, axiologic, stilistic etc.) al indivizilor, astfel încât maniera de a (re)cunoaște lumea nu mai este interpretată în termenii unui arbitrar metafizic, cum se întâmplă la culturaliști, ci, așa cum spune Bourdieu, în termenii arbitrarului cultural al clasei dominante care-și impune propriile criterii de legitimitate asupra claselor dominate prin „violență simbolică”, ceea ce semnifică, în mare măsură, acțiune pedagogică. Altfel spus, rezultatul școlar trece prin factori de natură culturală, fără a fi pe deplin determinat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
-și piardă încrederea, motivația. Astfel, afirmă teoria etichetării, vor ajunge să corespundă întru totul etichetei de „elevi slabi” (Staeger, Chassin, David, 1992). Chiar dacă au un caracter tenace și nu sunt dispuși să-și altereze încrederea în forțele proprii la comanda arbitrară a celor ce fac evaluări la prima impresie, aceștia au foarte mari șanse să se potrivească în final cu reprezentarea pe care profesorii și-o fac despre ei, din cauza lipsei de atenție din partea educatorilor pe care o incumbă clasarea lor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și culturale, presupune transformarea capitalurilor într-o formă specifică a lor, cea de capital simbolic. Acesta constituie sursa și indicatorul puterii legitime și se regăsește în idei concrete precum: onoare, prestigiu, responsabilitate, reputație. Deoarece dominația exercitată prin violență materială, prin arbitrarul forței este costisitoare, e în interesul fiecărei categorii de dominatori să transforme raporturile de dominație în raporturi de semnificație prin acumularea de capital simbolic. Astfel, violența simbolică ia locul violenței fizice, iar oamenii au o imagine mistificată cu privire la natura relațiilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
miza examenului de bacalaureat - care devenise unul eminamente formal în anii ’80 și ’90 - și a redus posibilitatea tranzacțiilor corupte la admiterea în învățământul superior - laolaltă cu creșterea masivă a cifrelor de școlarizare în universități. Riscul mare este ca locația arbitrarului și lipsei de monitorizare să se fi mutat către licee și comisii de bacalaureat. În ceea ce privește strict meditațiile, chiar dacă politicile de alocare, de promovare și selecție pot fi schimbate doar cu mare dificultate, se pot introduce destul de ușor reguli care să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
XVIII-lea între conceptul de creativitate și cele de geniu, originalitate, talent și educație formală. În miezul acestor dezbateri s-au situat eforturile de a elucida sfera legitimă a libertății individuale, detașată de restricții sociopolitice. Legile societății și unele restricții arbitrare impuse de autoritate se situau firesc în opoziție cu geniul „original” și constituiau un impediment major pentru libertatea și originalitatea oamenilor (Addison, 1711/1983). Dar probabil că nu a existat nimic mai semnificativ care să impulsioneze istoria creativității decât eforturile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la 353,5 milioane În 1925. Bugetul era Împărțit În categorii precum „hrană, combustibil etc., medicamente, pansamente, instrumente chirurgicale, școale de agenți sanitari, moașe, infirmiere, efecte de paturi, rufărie, combaterea boalelor medico-sociale, tuberculoza”12. Lista categoriilor de cheltuieli ilustrează maniera arbitrară În care se dezvolta Ministerul Sănătății. Pare că fiecare categorie de cheltuieli fusese creată ca răspuns la anumite nevoi particulare de dezvoltare a unor instituții deja existente. De exemplu, școlile pentru personalul medical secundar aparțineau bugetului Ministerului Sănătății, În timp ce Învățământul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Tensiunea dintre medici și vechii ocupanți ai pozițiilor de autoritate la nivel local a devenit În timp tot mai evidentă, pe măsură ce Ministerul Sănătății a fost invadat de un număr uriaș de memorandumuri și scrisori de protest, care denunțau pretinse acțiuni arbitrare și dure ale medicilor igieniști față de proprietarii spațiilor industriale sau comerciale 32. În 1933, de exemplu, 1 300 de decizii comune ale Comisiei de Igienă Industrială Împreună cu Ministerul Sănătății s-au bazat pe rapoartele conținute În plângeri și memorandumuri Înaintate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]