2,478 matches
-
și despagubite de societățile de asigurare pentru fenomenele meteorologice pentru care s-a făcut asigurarea. 2. Beneficiarii de despăgubiri pentru pagubele produse pe suprafețele calamitate în anul agricol 1995-1996 sunt: producătorii agricoli individuali, asociațiile și societățile agricole, societățile comerciale agricole, arendașii și deținătorii legali de terenuri agricole. 3. Despăgubirile pentru pagubele produse de fenomenele negative menționate de lege se stabilesc pe baza prevederilor Ordinului ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și alimentației nr. 233/24/1990, având ca bază actele de
HOTĂRÂRE nr. 1.014 din 22 octombrie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice, de aplicare a Legii nr. 116/1996 , privind stabilirea, acordarea şi controlul utilizării sumelor reprezentind despăgubiri pentru culturile calamitate în anul agricol 1995-1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116131_a_117460]
-
plata despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli pentru cheltuielile efectuate pe suprafețele calamitate în anul agricol 1995-1996, potrivit legii și prezentelor norme metodologice, cu încadrarea în creditele bugetare alocate, astfel: a) pentru producătorii agricoli individuali, asociațiile și societățile agricole, societățile comerciale agricole, arendașii și deținătorii legali de terenuri agricole cu cont în bancă, suma aprobată se va vira în contul bancar respectiv; ... b) pentru producătorii agricoli beneficiari de despăgubiri, care solicită acordarea despăgubirilor în natură în echivalent valoric cu îngrășăminte chimice, carburanți sau
HOTĂRÂRE nr. 1.014 din 22 octombrie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice, de aplicare a Legii nr. 116/1996 , privind stabilirea, acordarea şi controlul utilizării sumelor reprezentind despăgubiri pentru culturile calamitate în anul agricol 1995-1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116131_a_117460]
-
surse proprii pentru finanțarea lucrărilor agricole, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/1997 ". 4. Băncile comerciale vor acorda credite cu acoperire din fond proprietarilor și deținătorilor legali de terenuri agricole, indiferent de forma de exploatare a acestora, precum și arendașilor care au încheiat contracte de arenda în conformitate cu Legea nr. 16/1994. 5. Creditele cu acoperire din fond se acordă pentru: aprovizionarea cu semințe și material de plantat, îngrășăminte chimice, pesticide, carburanți și lubrifianți, lucrările agricole mecanice și manuale prevăzute în
HOTĂRÎRE nr. 84 din 20 martie 1997 pentru aprobarea Normelor metodologice privind derularea fondului pentru finanţarea lucrărilor agricole prin băncile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117573_a_118902]
-
anul 1997 din execuția fondurilor constituite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/1997 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor pentru depozitarea grâului din recolta anul 1997, proprietate a producătorilor agricoli și a arendașilor, si a Ordonanței Guvernului nr. 21/1997 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori, pot fi utilizate la achitarea subvențiilor de dobânzi la creditele acordate în baza Legii nr. 20/1996 privind unele măsuri necesare pentru desfășurarea campaniei agricole din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 30 decembrie 1997 privind utilizarea disponibilităţilor existente în urma execuţiei bugetare pe anul 1997 a fondurilor constituite în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 45/1997 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 21/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117630_a_118959]
-
și regularizează diferența dintre valoarea totală a facturii, inclusiv T.V.A., si avansul primit, reflectat în contul 419 "Clienți-creditori". 5. Operațiunile rezultate din aplicarea Legii arendării nr. 16/1994 intra în sfera de aplicare a T.V.A., astfel: 5.1. arendașul - persoană fizică - avand calitatea de agricultor este scutit de T.V.A. în baza art. 6 lit. A e) din ordonanță; 5.2. arendașul - persoană juridică - este plătitor de T.V.A., daca din activitatea economică, inclusiv din exploatarea bunurilor agricole arendate
DECIZIE Nr. 7 din 29 decembrie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111754_a_113083]
-
aplicarea Legii arendării nr. 16/1994 intra în sfera de aplicare a T.V.A., astfel: 5.1. arendașul - persoană fizică - avand calitatea de agricultor este scutit de T.V.A. în baza art. 6 lit. A e) din ordonanță; 5.2. arendașul - persoană juridică - este plătitor de T.V.A., daca din activitatea economică, inclusiv din exploatarea bunurilor agricole arendate, realizează venituri totale de peste 50 milioane lei; 5.3. arenda plătită în natură nu se supune T.V.A. potrivit art. 6 lit. A
DECIZIE Nr. 7 din 29 decembrie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111754_a_113083]
-
A., daca din activitatea economică, inclusiv din exploatarea bunurilor agricole arendate, realizează venituri totale de peste 50 milioane lei; 5.3. arenda plătită în natură nu se supune T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanță nici la arendaș nici la proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal de bunuri agricole; 5.4. arenda primită în bani este scutită de T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanță. 6. Drepturile cuvenite persoanelor fizice cărora le-a fost
DECIZIE Nr. 7 din 29 decembrie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111754_a_113083]
-
Articolul 2 Creditele se vor acorda de către băncile comerciale producătorilor agricoli, indiferent de tipul de proprietate și de forma de exploatare a terenurilor agricole, astfel cum șunt ei definiți la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 83/1993 , inclusiv arendașilor, direct sau, după caz, agenților economici mandatați prin contracte speciale de mandat care preiau produsele agricole vegetale pe bază de contracte încheiate cu aceștia. Producătorii agricoli prevăzuți la alin. 1 pot împuternici, printr-un contract de mandat special, pe agenții
HOTĂRÎRE Nr. 94 din 15 februarie 1996 privind subvenţionarea în proporţie de 60% a dobinzii aferente creditelor bancare acordate de băncile comerciale producătorilor agricoli pentru realizarea lucrărilor agricole în primavara anului 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114562_a_115891]
-
de management economic. Lenin emite, la un moment dat, o asemenea intenție care strălucește prin mediocritatea viziunii. În același timp, recunoaște superioritatea managementului economic de tip capitalist. "Lângă voi vor fi capitaliști - lângă voi vor fi capitaliști străini, concesionari și arendași, ei vă vor smulge beneficii de sute de procente, ei se vor îmbogăți lângă voi. N-au decât să se îmbogățească, voi însă să învățați de la ei să gospodăriți, căci numai atunci veți știi să construiți republica comunistă"1126. Și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
foarte complexă, cu o structură diversificată, în care țăranii nu erau singurele personaje. De aceea, a prezenta lumea rurală doar prin imaginea țăranului, de condiție mai bună sau mai săracă, ar fi insuficient. Mari sau mici proprietari funciari, fermieri și arendași, cu toții împreună dau imaginea unei societăți pe cale de a depăși acea "lume rurală tradițională". Este adevărat că rezolvarea problemei agrare a așteptat și în Germania o perioadă destul de mare de timp. Edictul de regularizare, din 1811, a fost începutul. Germania
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
vechiului Cod civil, cele ce apar ca un accesoriu pentru serviciul sau exploatarea unui imobil, deși prin natura lor ele sunt mobile (art. 467 și art. 468 ale vechiului Cod civil). Articolul 467 preciza că "Animalele ce proprietarul fondului dă arendașului pentru cultură, sunt imobile pe cât timp li se păstrează destinația lor", iar art. 468 din codul menționat adăuga că: "Obiectele ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul și exploatarea acestui fond sunt imobile prin destinație"149. În
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
persoana întâi, în încercarea conștientă de a sublinia limitata noastră putere de cunoaștere a subiectului. Motivele acestui mod de abordare a temei se găsesc în "Let Us Now Praise Famous Men2", atunci când James Agee face următoarea afirmație în legătură cu unul din arendașii despre care scrie: "George Gudger este un bărbat, etcetera. Dar este evident că în încercarea de a-l descrie (exemplifica) cât mai aproape de realitate, sunt limitat de faptul că îl cunosc cât îl cunosc, și numai în modul în care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Un călător autentic este un străin ce reușește să înțeleagă oamenii pe care îi întâlnește în drum" (9). Trachtenberg exprimă o idee asemănătoare prin "schimbul său de subiectivități". La un moment dat, Caldwell descrie o familie săracă - și înfometată - de arendași albi din Deep South. Printre alte detalii, Caldwell redă și imaginea a doi sugari flămânzi ce sunt alăptați de o cățea. Dar probabil cea mai impresionantă descriere a lui Caldwell este cea în care prezintă un membru mai tânăr al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din acea vreme, așa cum nimic altceva nu ar fi reușit" (485). Chiar dacă jurnalismul literar nu a "dominat scena încă mulți ani de acum înainte", s-a dovedit durabil și urma să înflorească din nou odată cu noul jurnalism. Prin descrierea vieții arendașilor albi și săraci din Sud și a altor grupuri marginalizate, Anderson și Caldwell au anticipat probabil cea mai importantă lucrare de acest gen, Let Us Now Praise Famous Men (Și acum să-i preamărim pe oamenii celebri, n. trad.), publicată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
erau descriși într-o manieră menită să amuze sau să distreze cititorii bogați și puternici ai revistei Fortune" (145). Săracii erau, într-adevăr, reduși la stadiul de brute senzaționale. Dar, după ce s-a implicat în viața a trei familii de arendași din Alabama, Agee nu a mai reușit să își înlăture propria subiectivitate din povestire. În schimb, în prefață a mărturisit că a început să scrie această carte cu scopul de "a recunoaște măreția unei secvențe de existență neimaginată/nebănuită și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Povestiri 286). Lucrarea Let Us Now Praise Famous Men a apărut în anul 1941 și în ea autorul își declară intențiile narative: să își destăinuie propria subiectivitate într-un efort de a înțelege subiectivitatea altora, cum ar fi cea a arendașului George Gudger: "George Gudger este un bărbat, etc. Dar, bineînțeles, în efortul de a scrie despre el (spre exemplu) pe cât de sincer pot, văd că sunt limitat. Îl cunosc numai atât cât îl cunosc, și numai din perspectiva din care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în maximum 30 de ani de la împroprietărire, țăranul a rămas fără pământ, sau cu pământ insuficient. Nimeni nu-l mai putea obliga acum pe proprietar să înzestreze pe țăran cu pământ, careși arendează moșia, și ță ranul ajunge la mâna arendașului pentru încheierea unor învoieli agricole oneroase, care au dus la răscoalele din 1888 și 1907, despre care cameleonii politici nu vor să mai vorbească. Ajunsă în ruină după primul război mondial, gospodăria țărănească a mai putut fi salvată prin reforma
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fura cu sfanțul. Scriitorul oferă chiar o notă contabilă din care rezultă intenția parvenitului. O primă măsură luată de Păturică este aceea că face o călătorie la zece moșii ale postelnicului și la fiecare din ele găsește mari „dezordini” ale arendașilor. Dinu Păturică Însă Îi despoaie pe fiecare de câte cinzeci de pungi de bani. Cu siguranță, arendașii, mai toți greci, trebuia să-și scoată paguba de pe spinarea bieților țărani. Dinu Păturică se Întoarce din acest turneu cu 500 de pungi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
luată de Păturică este aceea că face o călătorie la zece moșii ale postelnicului și la fiecare din ele găsește mari „dezordini” ale arendașilor. Dinu Păturică Însă Îi despoaie pe fiecare de câte cinzeci de pungi de bani. Cu siguranță, arendașii, mai toți greci, trebuia să-și scoată paguba de pe spinarea bieților țărani. Dinu Păturică se Întoarce din acest turneu cu 500 de pungi de bani. (vezi cap. „Una la mână”) Interesantă, În capitolul al XIII-lea, este scena unui prânz
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sau, categoric, atunci când el trebuie să facă „dreptate țăranilor”, dar toate acestea sunt puse În interesul parvenirii. Dinu Păturică este urmărit În complexitatea sentimentelor sale morale. El visează să ajungă precum stăpânul său, speculează slăbiciunile acestuia, ale Cherei Duduca, ale arendașilor de pe moșiile controlate; atrage de partea sa pe Chir Costea Chiorul, pentru a ajunge mai ușor În posesia averii stapânului sau. Este una dintre laturile caracterului lui Dinu Păturică. Atitudinea lui față de propriul părinte completează imaginea descompunerii morale a acestui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dealului pleșuv, căci, venind despre locurile rele, ea le vestește că a scăpat norocos, iară mergând spre ele, la moară poate să găsească ori să aștepte alți drumeți, ca să nu plece singur mai departe". (4) Vechea moară a fost părăsită, arendașul a zidit alături o cârciumă și loc de adăpost pentru tot drumețul obosit. Două cruci de piatră și trei din lemn de stejar, Împodobite...cu icoane sfinte vestesc faptul că „locul e binecuvântat, deoarece acolo unde vezi o cruce de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu propria-i conștiință, privind cârdășia cu Lică. Pe la Sf. Dumitru, Lică a sosit la han cu BuzăRuptă, cu Săilă Boarul si cu Răuț. A stat de vorba cu oamenii și l-a Întreabat pe Ghița dacă știe când vine arendașul evreu după chirie. Erau la han si trei țigani care cântau; lui Lică i-a venit poftă de joc; a invitato pe Ana, dar femeia l-a refuzat. Ghiță ii spune să joace, că nu-i ia ceva din frumusețe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un om scurt și Îndesat, cu ochii mari, cu mustața tunsă si cu o tăietură În frunte; era singurul cu care cârciumarul vorbea direct. Lică rămăsese În noaptea aceea la Moara cu noroc, zicea el că avea o vorbă cu arendașul. Ghiță era frământat de Întrebări fără răspuns. În mai puțin de jumatate de an, făcuse avere, avea porci la Îngrășat, vaci, cai și bani În ladă. Dar se temea că Lică Îl caută pe arândaș ca să pună alt hangiu la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
i-a dat de Înțeles lui Ghiță că e bănuit de cârdășie cu Lică, dar cârciumarul motivează că un han stă la marginea drumului, pentru a-i servi pe trecători. Ghiță jură că nu știa de ce Sămădăul Îl căuta pe arendaș și a declarat că acesta a stat toată noaptea la han. Pentru că nu este crezut, i se cere hârtie de cauțiune, din partea unor oameni de Încredere. Ghiță se duce la cumnatul sau, fratele Anei, dar acesta s-a codit, când
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Împotriva voinței lui Pintea, Ghiță pleacă singur cu trăsura spre casă, Îngrijorat de soarta Anei și a copiilor. În trăsură era și Uța, slujnica poftită de Lică. Ajuns acasă, Îi spune Anei că noaptea trecută tâlharii l-au călcat pe arendaș, l-au bătut și i-au luat banii, aur și argintărie, tot ce-au găsit și că el a fost lăsat să vină acasă pe chezășie, că pe drum a văzut o trăsură părăsită și un copil mort, aruncat la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]