2,417 matches
-
plata impozitului, afară de cazurile de dispensa prevăzute de lege. Capitolul 4 Impozitul pe venitul întreprinderilor comerciale și industriale Articolul 30 Sînt supuse unui impozit de 10 la suta veniturile nete din întreprinderile comerciale și industriale, din exploatări agricole făcute de arendași, cum și din exploatări de păduri sau de mine făcute fie de către arendași sau concesionari, fie de proprietari. Impozitul se sporește cu 2 la sută, pentru veniturile nete din operațiuni de bancă, scont sau împrumuturi și se reduce cu 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129009_a_130338]
-
venitul întreprinderilor comerciale și industriale Articolul 30 Sînt supuse unui impozit de 10 la suta veniturile nete din întreprinderile comerciale și industriale, din exploatări agricole făcute de arendași, cum și din exploatări de păduri sau de mine făcute fie de către arendași sau concesionari, fie de proprietari. Impozitul se sporește cu 2 la sută, pentru veniturile nete din operațiuni de bancă, scont sau împrumuturi și se reduce cu 2 la sută pentru veniturile nete ale întreprinderilor cari au de obiect exclusiv exploatări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129009_a_130338]
-
altor exploatări similare; ... b) Dacă cifră afacerilor nu se poate constata precis după registre, sau din orice alte elemente, venitul impozabil se va stabili prin apreciere în comparație cu alti contribuabili de aceeas categorie și importanța. ... Articolul 40 Aprecierea veniturilor nete ale arendașilor, în cazul cînd nu țin o contabilitate regulată, si nu se poate dovedi acest beneficiu, se va face ținându-se seama de valoarea locativa a proprietății exploatate, stabilită la recensământ, conform normelor ce se vor stabili de comisiunea centrală prevăzută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129009_a_130338]
-
până la Onaț Patrițiu", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public comunal, în baza H.C.L. nr. 21/2008"; - la poziția nr. 303, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Cu o lungime de 0,333 km, de la Str. Arendașului până la Str. Mochiții", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public comunal, în baza H.C.L. nr. 21/2008"; - la poziția nr. 304, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Cu o lungime de 0,333 km, de la Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232126_a_233455]
-
până la Str. Mochiții", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public comunal, în baza H.C.L. nr. 21/2008"; - la poziția nr. 304, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Cu o lungime de 0,333 km, de la Str. Arendașului până la tarla", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public comunal, în baza H.C.L. nr. 21/2008"; - la poziția nr. 307, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Cu o lungime de 0,109 km, de la drumul național
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232126_a_233455]
-
ca exploatat de proprietar, arendat sau lucrat în parte, în conformitate cu acordul în vigoare dintre parteneri. 10. SAU în exploatarea proprietarului Suprafața agricolă utilizată (teren arabil, pajiște și pășune permanentă, culturi permanente) al cărei producător este proprietarul, chiriașul pe viață sau arendașul pe termen lung și/sau suprafața agricolă utilizată deținută în termeni similari. Include pământul arendat terților și gata pentru semănat (rubrica 149). 11. SAU în arendă Suprafața agricolă utilizată (teren arabil, pajiște și pășune permanentă, culturi permanente) lucrată de către altă
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
utilizată deținută în termeni similari. Include pământul arendat terților și gata pentru semănat (rubrica 149). 11. SAU în arendă Suprafața agricolă utilizată (teren arabil, pajiște și pășune permanentă, culturi permanente) lucrată de către altă persoană decât proprietarul, chiriașul pe viață sau arendașul, care ocupă temporar cu contract de arendare suprafața respectivă (renta este plătibilă în numerar și/sau în natură; este în general stabilită în avans și de obicei nu variază în funcție de rezultatele obținute din exploatarea pământului) și/sau suprafața agricolă utilizată
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
nu se valorifică în termen de 180 de zile de la data evaluării; ... d) bunurile imobile deținute de stat în cotă indiviză. ... (3) Terenurile agricole situate în extravilan se valorifică cu respectarea dreptului de preemțiune al coproprietarilor, al vecinilor ori al arendașilor, potrivit legislației privind circulația juridică a terenurilor. ... (4) Dacă în termen de 45 de zile nici unul dintre titularii dreptului de preemțiune nu și-a manifestat dorința de a cumpăra terenul, acesta se vinde liber, conform prevederilor alin. (1). ... (5) Bunurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167064_a_168393]
-
cinci romane a fost denumit "Romanul Comăneștenilor". "Tănase Scatiu" are dimensiuni reduse, fiind un supliment al romanului " Viața la țară", împreună cu care formează o unitate epică. Acțiunea se concentrează în jurul personajului titular, incult, bădăran și violent, ce-i întruchipează pe arendașii îmbogățiți care dobândesc o tot mai mare influență în politica românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și se strecoară brutal în clasa boierească. Primele două romane ale Ciclului Comăneștenilor au fost ecranizate în filmul "Tănase Scatiu" (1976), regizat de
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Dan Pița după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu. Rolul titular a fost interpretat de actorul Victor Rebengiuc. La scurtă vreme după plecarea din țară a lui Mihai Comăneșteanu, boierul Dinu Murguleț o mărită pe fiica sa, Tincuța, cu fostul arendaș Tănase Scatiu. Căsnicia celor doi este un lung șir de necazuri pentru Tincuța, nevoită să îndure zilnic mojiciile soțului ei. Mama ei, coana Sofița, murise între timp, iar Dinu Murguleț căzuse la pat, bolnav de reumatism. Revăzându-l pe Mihai
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
țăranii din Ciulniței și Balta să vină la conac. Anunțat, Tănase Scatiu ajunge și el la conac și îl leagă pe bătrân pentru a-l duce acasă. Sania este oprită de țăranii revoltați și furioși care îl linșează pe fostul arendaș. Dinu Murguleț rămâne la conacul părintesc, în timp ce Zoițica, nepoata lui, este trimisă la București pentru a fi crescută în casa Sașei. Romanul "Tănase Scatiu" are dimensiunile și structura unei nuvele mai ample, fiind împărțit în 12 capitole, care nu au
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
poarte inițial titlul " Viața la oraș", dar autorul a decis să-l schimbe pentru a plasa atenția asupra personajului principal. Zamfirescu scria cu pasiune prin septembrie 1895, având scrise în acea vreme 80 de pagini îndesate; conflictul dintre țărani și arendași urma să se finalizeze în noul roman, iar autorul afirma că el îi vedea pe țărani interesanți doar ca o masă colectivă,<ref name="Bucuța 1/1936 98-99">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
101.</ref> Formația sa ideologică de junimist l-a îndreptat pe autor spre romanul social, fiind prezentat conflictul ce opune două clase sociale: boierii de viță veche reprezentați de Dinu Murguleț, iubitor a pământului și a țărănimii, și burghezia rurală (arendașii lacomi și dornici de înavuțire) reprezentată de Tănase Scatiu și coana Profira, care nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult profit. Scriitorul credea în rolul istoric al boierimii autohtone, care
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
mai înalte virtuți morale ale neamului românesc. Personajele romanului întruchipează astfel de principii morale: Dinu Murguleț este boierul vechi, dușman al reformelor sociale, în timp ce Tănase Scatiu este sluga parvenită prin lăcomie și hoție, un intrus care tulbură armonia socială. Satirizarea arendașului parvenit este „serioasă și justificată pe deplin”, aprecia Garabet Ibrăileanu, pentru că neamul său are un comportament primitiv și este dăunător evoluției societății („Tanasă Scatiul și neamul lui e rău și primejdios. E încă gorilă”). Jefuiți și maltratați de Tănase Scatiu
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
în care avea să se odihnească pe veci, cu credință că acolo îi va fi bine, că în această γη-μήτηρ va găsi, ca cei vechi, nemurire, răsplată și pedeapsă”". Întreaga acțiune a romanului îl are în centrul său pe fostul arendaș Tănase Scatiu, urmărit în relațiile cu cei din jurul său. Dacă "Viața la țară" este o frescă a societății românești contemporane, romanul următor realizează portretul arendașului îmbogățit, al parvenitului care urcă pe scara socială, dobândind funcții în conducerea statului. Personajul are
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
nemurire, răsplată și pedeapsă”". Întreaga acțiune a romanului îl are în centrul său pe fostul arendaș Tănase Scatiu, urmărit în relațiile cu cei din jurul său. Dacă "Viața la țară" este o frescă a societății românești contemporane, romanul următor realizează portretul arendașului îmbogățit, al parvenitului care urcă pe scara socială, dobândind funcții în conducerea statului. Personajul are parte de un portret psihologic îngroșat, fiind caricaturizat de autor care disprețuia această clasă socială. El este ambițios și harnic, dar incult, bădăran și meschin
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
se remarcă prin observația atentă și prin rafinamentul analizei, în timp ce scena violentă din final are „nerv și concentrare”. Tematica transferului de clasă descinde, potrivit lui Șerban Cioculescu, din "Ciocoii vechi și noi", romanul zamfirescian denunțând procesul istoric de ascensiune socială a arendașului arivist în paralel cu decăderea clasei marilor proprietari rurali. Criticul George Călinescu îl considera prea scurt, acțiunea devenind astfel fugitivă și concentrată aproape exclusiv pe caricaturizarea personajului principal, descris cu ură, dar totuși plin de viață. Cu toate acestea, existența
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
coerența vizuală, decorurile și costumele de „fin de siècle” și interpretările actoricești), precizând însă că filmul păstrează „aspectul idilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu”, dar pune accentul pe conflictele sociale de la sfârșitului secolului al XIX-lea între boieri și arendași și între boieri și țărani, cu un deznodământ tragic și grotesc. Criticul Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862 poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănătatea precară, a murit în 1863 la Brașov. s-a născut în orașul Bistrița în familia unui arendaș. Tatăl, Teodor, ținea în arendă, la Bistrița, o moară de argăsit scoarță, care abia asigura existența familiei relativ numeroase: soția și trei copii. Casa în care locuiau era compusă dintr-o singură chilie ceva mai largă, și o tindă. Câțiva
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
autorul unor atacuri haiducești săvârșite în ținutul Mehedinți. La 11 Noembrie (1840), comitetul carantinelor și ocârmuirea Mehedintului raportau la București că în ziua de 19 Septembrie, precum și în alte zile mai ‘nainte, o ceață a efectuat mai multe calcări asupra arendașilor (ciocoi) de pe marginea Dunării și că haiducii au reușit să-și asigure trecerea pe malul sudic al fluviului. Polcovnicul Solomon, cunoscut încă din vremea lui Ioan Caragea și după aceea ca șef de potere împotriva haiducilor, s’a edificat că
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
gata să se alăture unei eventuale mișcări revoluționare. Mai mult, ea ar fi urmat chiar să inițieze o asemenea mișcare în zona Calafatului. Această ceață avea 35 de membri și în anii 1840-1841 ea săvârșește o serie de calcări asupra arendașilor și boierilor din Oltenia. În 1842 ea plănuia să calce bâlciul de la Poiana, o localitate situată nu departe de Calafat, cu scopul că prin prădarea negustorilor bogați de la bâlci să procure banii necesari cumpărării de arme. Acestea urmau a fi
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
apoi din sudul Dunării. Ceață a făcut unele pregătiri în vederea năvălirii asupra bâlciului Poianei și a declanșării immediate a unei răscoale. Prinși, prin trădare, înainte de atac, haiducii declarau că ideea organizării unei “rebelii” în țară le-a venit de la “râul arendașului” și din faptul că “în toate țările s’au ridicat rebelie și s’au făcut bune asezamânturi”. Mai departe ei lămureau că întocmirea unor așezăminte sociale mai bune privesc situația țărănimii. După cât ne este cunoscut, aceasta este ultima acțiune haiduceasca
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Republică Poloneză. s-a născut într-o familie nobilă polono-lituaniană în Telšiai, Lituania, care era o parte din Imperiul Rus (după împărțită de mai devreme a Uniunii statale polono-lituaniene). Tatăl său, Jan Narutowicz, a fost un judecător local și un arendaș din satul Samogiția, Brėvikiai. Ca urmare a participării lui la Revoluția poloneză din 1863 împotriva Imperiului Rus, el a fost condamnat la un an de închisoare; el murit când Gabriel avea doar un an. Mama lui Gabriel, Wiktoria Szczepkowska, a
Gabriel Narutowicz () [Corola-website/Science/329118_a_330447]
-
capabilă să se conducă. Ordinea naturală cerea ca oamenii puțini, dar capabili, bine crescuți și instruiți să fie custozii bogăției și deținătorii virtuții, fiind însărcinați să mențină liniștea, bunacuviință și cultura în societate, iar masa poporului alcătuită din sclavi, servitori, arendași, debitori și funcționari trebuia să fie subordonată minorității alese. Aristocrații socoteau necesară luarea de măsuri pentru a împiedica răzvrătirea maselor, școala trebuind să deprindă pe cei săraci cu o meserie și să-i învețe să asculte, biserica să-i deprindă
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
autorizeze a trece frontieră și a sta în zona frontieră limitrofa a celeilalte Țări. 2. Aceste permise de trecere vor putea fi acordate: I. Proprietarilor exploatațiilor agricole, situate în zona frontieră limitrofa a celeilalte Țări, procuriștilor lor, membrilor familiilor lor, arendașilor, uzufructurarilor și beneficiarilor legali ai terenurilor situate în această zonă, precum și lucrătorilor necesari pentru exploatare; ÎI. altor persoane, în cazul cînd ar fi vorba de interese personale urgente; III. meseriașilor, domiciliați cel puțin de un an, în zona frontieră limitrofa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]