1,757 matches
-
Legea Moldovei"239. Doar domnitorul avea dreptul să judece infracțiunile grave, asistat de boierii din Sfatul sau Divanul Domnesc. Acesta se întrunea de regulă săptămînal, de aceea temnițele și beciurile din curțile voievodale și boierești erau populate scurtă vreme de arestați. Doar în cazul deplasărilor domnilor în alte localități sau țări, judecata se amîna pînă la sosirea lor. În timpul războaielor, arestații erau adesea trimiși să lupte. Pedepsele judecate de domn erau foarte aspre, pedeapsa cu moartea înlocuind orice altă formă de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se întrunea de regulă săptămînal, de aceea temnițele și beciurile din curțile voievodale și boierești erau populate scurtă vreme de arestați. Doar în cazul deplasărilor domnilor în alte localități sau țări, judecata se amîna pînă la sosirea lor. În timpul războaielor, arestații erau adesea trimiși să lupte. Pedepsele judecate de domn erau foarte aspre, pedeapsa cu moartea înlocuind orice altă formă de pedeapsă grea. De aceea detenția era premergătoare morții, indivizii aruncați în închisoare scăpînd greu cu viață. Dacă nu erau omorîți
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
2-3 temniceri, care verificau zilnic (dimineața și seara) starea celulelor, pereții și închizătorile ușilor și raportau neregulile magistraților orașului. Detenția era de scurtă durată (de regulă, sub o lună), fiind însoțită frecvent de amenzi. Hrana o asigurau rudele și cunoscuții, arestații fiind vizitați fără aprobări speciale, singura limitare fiind cea a cantităților de băutură adusă: nu mai mult de un litru de vin și un sfert de litru de rom sau palincă pe zi. Cel mai dur regim de detenție era
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
singura limitare fiind cea a cantităților de băutură adusă: nu mai mult de un litru de vin și un sfert de litru de rom sau palincă pe zi. Cel mai dur regim de detenție era în cetățile marilor orașe, unde arestații erau ținuți în lanțuri și cătușe la mîini și la picioare. Ei erau însă permanent vizitați de preoți, care se ocupau și de educația lor. Urme ale locurilor de detenție mai pot fi văzute și astăzi în cetățile Sighișoarei sau
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu stea în arest mai mult de 4 zile fără să fie judecat îl plasează în rîndul celor mai importanți reformatori penali 248. Ceea ce este important de menționat, pînă la sfîrșitul secolului al XVIII-lea închisorile erau întreținute fie de arestați (care își plăteau costurile detenției), fie de cetățenii milostivi, care le aduceau bani, alimente și îmbrăcăminte. Cutia milei din biserici strîngea donații care erau distribuite conform unei vechi hotărîri a marilor ierarhi în ponderi dinainte stabilite, către deținuți, cerșetori și
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
250. La insistențele lui John Howard, marele filantrop englez care a vizitat în 1780 închisorile românești din București și Iași în turneul lui prin cele mai importante case de detenție din Europa și Turcia 251, Mihai Șuțu a hotărît ca arestații să poată fi eliberați pe garanție, cu condiția să fie trimiși mai întîi la spătărie pentru a-i supune unei cercetări privind gradul de periculozitate publică, cei care garantau pentru ei urmînd să răspundă cu libertatea lor de purtarea liberatului
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Craiova), pe lîngă ele mai funcționînd 14 închisori de județe, unde erau ținuți preventivii și cei cu pedepse scurte. În Moldova erau 2 temnițe (Tîrgu Ocna și Iași) și 13 închisori județene. Fiecare temniță cuprindea în jur de 240 de arestați, iar închisorile județene cel mult 30 de deținuți. Pe lîngă acestea, persoanele trimise în surghiun și femeile erau închise la mînăstiri, unde regimul de detenție era cel mai blînd. Mînăstirea Arnota din Vrancea a fost prima amenajată după noile reorganizări
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de neglijență erau pedepsiți cu bătaia sau chiar condamnați, iar singurele pedepse admise de Regulament pentru deținuți erau împuținarea porției de hrană, postul cu apă și bătaia de la 25 la 158 de toiage, aplicată de regulă în prezența celorlalți deținuți. Arestații erau scoși la munci la construcția drumurilor și a sistemelor de canalizare, iar cei din ocne la exploatarea sării. O treime din beneficii era primită de deținuți, o treime se vărsa la vornicie pentru cheltuielile de întreținere, iar alta intra
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vornicie pentru cheltuielile de întreținere, iar alta intra la bugetul statului. Ca încurajare la muncă, li se dădeau pînă la 50 grame de rachiu pe zi, iar duminica primeau 1 litru de vin. Regulamentele organice instituie pentru prima oară cazierul arestaților, închisorile fiind obligate să țină un registru, o "condică numerotată, scriptuită și jnuruită spre a se scrie în aceea tîlharii osîndiți spre pedeapsa ocnelor cu numele, porecla, fizionomia lor, fie și satul și ținutul de unde vor fi șezători acei vinovați
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
zile la 2 ani, iar pentru femei: Schiturile Ostrov și Rătești. Una din cele mai importante măsuri pentru reformarea închisorilor a fost instituirea inspecțiilor, procurorii Curții apelative criminalicești fiind obligați să viziteze lunar temnițele, să se intereseze de soarta fiecărui arestat în parte și să facă un raport amănunțit despre starea închisorilor. Efectele acestei decizii s-au văzut imediat, rapoartele lui Constantin Moroiu 254 din Muntenia și ale lui Anastasie Panu255 din Moldova propunînd domnilor o serie de măsuri reformatoare (ventilarea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cartonaj, rotărie, frîngherie, curelărie, postăvărie, tăbăcărie, dogărie etc. Producțiile deținuților erau scose la vînzare pe piața liberă, deținuții primind o treime din banii rezultați din vînzări, iar administrația închisorii restul de două treimi. O parte însemnată din obiectele confecționate de arestați erau destinate armatei și jandarmeriei. Învățarea meseriilor era lăsată în seama maiștrilor civili. În timpul mandatului acestuia s-au construit noi închisori și s-au reclădit din temelii toate celelalte vechi. La 1874, cînd a fost aprobată legea de executare a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ultimele două funcționînd foarte scurt timp), rămînînd în total 16 închisori centrale. Această investiție fără precedent într-un aparat judiciar autonom a avut consecințe imediate: de la o populație penală situată la începutul secolului al XIX-lea sub 2.500 de arestați, s-a ajuns la sfîrșitul secolului la peste 40.000 de arestați. Închisoarea a făcut nesemnificative toate celelalte alternative penale, devenind cel mai important mijloc de îmblînzire a moravurilor. Instituție disciplinară exhaustivă, închisoarea a fost gîndită încă de la început de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Această investiție fără precedent într-un aparat judiciar autonom a avut consecințe imediate: de la o populație penală situată la începutul secolului al XIX-lea sub 2.500 de arestați, s-a ajuns la sfîrșitul secolului la peste 40.000 de arestați. Închisoarea a făcut nesemnificative toate celelalte alternative penale, devenind cel mai important mijloc de îmblînzire a moravurilor. Instituție disciplinară exhaustivă, închisoarea a fost gîndită încă de la început de Ferdinand Dodun de Perrières ca principalul aparat de transformat indivizii și societatea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ajuns să excedeze justiția, instituindu-și reguli proprii care nu au nimic de-a face cu dreptatea (programul zilnic, pedepsele interne suplimentare generalizate, munca forțată, precaritatea perpetuă a sistemului medical și educațional, dreptul de a lua decizii în privința tratamentului fiecărui arestat etc.). Mai mult decît atît, închisoarea ajunge să controleze justiția, devenind o adevărată întreprindere de făcut delincvenți. Se spune că închisoarea fabrică delincvenți; este adevărat că ea îi readuce în mod aproape fatal înaintea tribunalelor pe cei ce i-au
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spiritul creator al omului"259, o adevărată Renaștere penală adînc ancorată în ortodoxia creștină. Nașterea închisorilor românești s-a făcut pe fondul unei laicizări continue a societății, Bisericii restrîngîndu-i-se tot mai multe atribuții, printre care și cea de îngrijire a arestaților. Temnicerul modern a preluat funcțiile gîdelui, a armașului, a preotului și a călugărului, înlăturînd din meseria lui atît cruzimea unora, cît și credința altora. Preot fără Dumnezeu și călău fără libertatea de a ucide, gardianul este copilul legitim al noii
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru muncă silnică, penitenciare de temniță grea pe viață, penitenciare de temniță grea, penitenciare de recluziune, penitenciare de detenție ca pedeapsă pentru crime, penitenciare corecționale, colonii penitenciare agricole, colonii pentru vagabonzi, case de sănătate); s-a accentuat latura moralizator-educativă (toți arestații făceau lecții de scris și citit, ore de religie, cursuri de matematică, istorie, geografie etc., participau la serbări, concerte, filme, slujbe, aveau acces la bibliotecă); au apărut criterii de evaluare a comportamentului, permițînd reducerea pedepselor și eliberarea condiționată; s-au
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ei mai multe etape: 1) 1950-1953 și 1958-1962: momentele de vîrf ale arestărilor; 2) 1954-1957: destinderea datorată morții lui Stalin și evenimentelor din Ungaria; 3) 1963-1964: eliberarea deținuților politici la presiunea secretarului general al ONU, U Than. Pentru cazarea numeroșilor arestați s-au înființat noi colonii și unități de muncă pentru efective mari, în fapt niște barăci improvizate, înconjurate de sîrmă ghimpată (Canalul Dunăre-Marea Neagră, complexul hidroenergetic de la Bicaz, sistemele de irigații din Dobrogea, minele din Oltenia etc.), iar închisorile și-
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
000, la Aiud 2.941, la Pitești 2.990, la Alba Iulia 2.160, la Craiova 1915, la Satu Mare 1.788, la Brăila 1.740 etc. Spre comparație, la Văcărești în perioada interbelică rar se ajungea la 1.000 de arestați, iar la Brăila nu se depășea numărul de 300 de deținuți. Venirea lui Alexandru Drăghici la conducerea Ministerului de Interne și a Direcției Generale a Penitenciarelor, precum și a lui Alexandru Nicolski la conducerea Departamentului Securității Statului a dus la înăsprirea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu se depășea numărul de 300 de deținuți. Venirea lui Alexandru Drăghici la conducerea Ministerului de Interne și a Direcției Generale a Penitenciarelor, precum și a lui Alexandru Nicolski la conducerea Departamentului Securității Statului a dus la înăsprirea condițiilor de detenție, arestații fiind supuși nu numai unor regimuri severe de teroare și privațiuni, ci și unui proces agresiv de îndoctrinare ideologică. La închisoarea din Tulcea deținuții aveau voie să citească doar articole decupate din ziare, care ilustrau victoriile armatelor democratice din Grecia
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
e menționată de Radu Ciuceanu printre cei mai importanți torționari români). Scoaterea la muncă în mod forțat a tuturor deținuților a dus la moartea multor bolnavi și bătrîni, numai la Canal murind între 1949 și 1954 peste 60.000 de arestați. Presiunile internaționale au obligat autoritățile comuniste să grațieze toți deținuții politici, activitate încheiată în vara anului 1964. Venirea lui Nicolae Ceaușescu în fruntea statului a adus o serie de schimbări în regimul de detenție al arestaților. Pe fondul unui val
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
peste 60.000 de arestați. Presiunile internaționale au obligat autoritățile comuniste să grațieze toți deținuții politici, activitate încheiată în vara anului 1964. Venirea lui Nicolae Ceaușescu în fruntea statului a adus o serie de schimbări în regimul de detenție al arestaților. Pe fondul unui val de simpatie a Occidentului, dat de opoziția lui față de invadarea Cehoslovaciei de către URSS în august 1968, s-a aprobat un an mai tîrziu o lege (23/1969) mai blîndă de executare a pedepselor, s-au desființat
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
176.000 de lei în 1976). Obligativitatea muncii a transformat instituția penitenciară într-o instituție rentabilă a statului, cheltuielile cu întreținerea deținuților fiind mai mici decît veniturile realizate de aceștia. Pînă în 1980 erau scoși la muncă peste 85% din arestați, procentul scăzînd în medie la 70%, cele mai mici valori fiind în 1985: 55% (datorită creșterii masive a numărului de deținuți: aproape 60.000). Populația încarcerată a cunoscut variații uriașe de la 59.558 de deținuți în 1987 la 14.547
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
558 de deținuți în 1987 la 14.547 în anul imediat următor datorită decretelor de amnistie și grațiere, dar și condițiilor generale de viață din societate. Dacă în primii 14 ani ai regimului Ceaușescu erau în medie 27.000 de arestați anual, în următorii 14 ani media a crescut la 50.000. Pentru evitarea supraaglomerării erau date la 2-3 ani decrete de grațiere la momente festive (ziua lui Ceaușescu, 1 mai, 23 august etc.), care liberau tot mai mulți deținuți: de la
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pînă în 1983), proporțional cu o sporire a efectivelor de personal (preponderent tineri milițieni cu studii medii și superioare). Decretul nr. 11 din 26 ianuarie 1988 dat cu prilejul zilei de naștere a șefului statului a grațiat 41.182 de arestați și a desființat 10 secții de detenție exterioare și ulterior și Penitenciarul București, numărul mediu anual de deținuți recalculîndu-se la 25.000-30.000. Unii lideri comuniști au considerat 269 că închisorile și în special direcția centrală au fost ținta unui
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mult peste cele obținute din munca pușcăriașilor. Reducerea banilor cuveniți deținuților din valoarea muncii prestate de la 33% la 10%, munca în condiții foarte dure, fără asigurarea unui echipament corespunzător, calificarea în meserii neatractive (fierari, betoniști, zidari etc.), încurajarea delațiunii între arestați și între cadre, propaganda comunistă și naționalistă obligatorie la activitățile cultural-educative, mutările disciplinare tot mai frecvente de la un penitenciar la altul, interzicerea mijloacelor publice de informare (radio, televizor, ziare), pedepsele interne tot mai umilitoare toate acestea au creat un climat
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]