2,248 matches
-
și publicarea de documente și terminând cu studii de mari proporții. Autor al lucrării Monumentele epigrafice și sculpturali ale Muzeului Național de Antichități din București (I-II, 1902-1908), publicată sub auspiciile Academiei Române, el este considerat întemeietorul epigrafiei românești, iar ca arheolog s-a remarcat prin cercetările referitoare la monumentul de la Adamclisi. Pentru sinteza Dacia înainte de romani (1880) i s-a acordat Premiul Academiei Române. Dintre manuscrisele lui D. Cantemir, descoperite în bibliotecile din Rusia, editează în 1901 Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, însoțindu
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
plîng de milă pentru o așa ignoranță, am întrebat despre John Lubbock pe cîțiva profesori de engleză. Nothing! în articol, I. Botez se arată entuziasmat de prodigioasa personalitate a lordului Avebury: om de afaceri, finanțist, statistician, botanist, zoolog, antropolog, geolog, arheolog, politician, scriitor. Treizeci de ani membru al Camerei Deputaților, apoi pair în Camera Lorzilor, s a impus ca unul dintre cei mai aprigi susținători ai muncitorilor, pentru care a obținut „limitarea orelor de muncă” și „sporirea orelor de repaos”. Lui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dacă În cercetările (săpăturile) arheologice s-au descoperit locuințe cu plan circular. Adică aș vrea să văd dacă această tehnică și plan de construcție vin de undeva mai din urmă sau și-ar avea 247 Dr. Nicolae Ursulescu, lector universitar, arheolog. Mulți ani În funcție la catedra de istorie a Institutului de Învățământ Superior din Suceava, ulterior mutat la Iași. Autor a numeroase studii științifice publicate. 248 Ioan Emil Emandi, muzeograf, arheolog, doctorand, În funcție la Muzeul Județean Suceava. Autor a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și-ar avea 247 Dr. Nicolae Ursulescu, lector universitar, arheolog. Mulți ani În funcție la catedra de istorie a Institutului de Învățământ Superior din Suceava, ulterior mutat la Iași. Autor a numeroase studii științifice publicate. 248 Ioan Emil Emandi, muzeograf, arheolog, doctorand, În funcție la Muzeul Județean Suceava. Autor a numeroase cărți și studii istorice. 762 alte explicații. Eu v-am scris vouă povestea mai pe larg să știți În legătură cu ce aspect doresc doar niște trimiteri bibliografice pt. materiale arheologice. Nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
povestea mai pe larg să știți În legătură cu ce aspect doresc doar niște trimiteri bibliografice pt. materiale arheologice. Nu am urmărit de la Început În literatura de specialitate (arheologie) acest aspect și acum nu mai am vreme să reiau totul. Or, specialiștii arheologi de la Suceava trebuie să cunoască această chestiune și aș ruga să notați doar unde găsesc referiri la locuința veche cu plan circular. Poate În zona aceea să nu fi fost, năstrușnicia moșului Vizitiu (așa Îl chema) de la Probota să fie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Goga, 1942; Poezie și cunoaștere etnică, 1944); Creatorii și lumea lor, 1943 etc. 378 Const. Turcu, profesor, Directorul Arhivelor Statului din Iași, cercetător reputat, publicist. Prieten apropiat al lui G. T. Kirileanu. 379 Radu I. Vulpe, n. 29 dec. 1899. Arheolog și istoric al antichității. Profesor universitar la București. Membru În Consiliul permanent al Uniunii internaționale de științe pre și protoistorice, membru al Academiei de științe Sociale. 849 În cazul când această operă a Dv. e sigur că va dăinui mereu 380
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
modestă chiar. Cu bune sentimente, vă dorește succes, Constantin Turcu 672 Romanul istoric al lui Constantin Sturzu. 673 De bună seamă la Arhivele Statului, Iași, unde a funcționat C. N. Turcu. 674 Micromonografia Închinată lui Constantin Sturzu - profesor, scriitor, ziarist, arheolog, cercetător de vechi documente istorice - ar fi fost dusă la bun sfârșit, după cum convenisem cu V.G. Popa. Eram În plină campanie de strângere a materialelor. A venit Însă plecarea mea la Suceava, moartea profesorului Popa și am rămas doar cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1997), lirismul se epurează de sonuri false, iar filonul vizionar-oniric se adâncește. F. uzează de un aparent neorealism, de sugestia sau de implozia unui metaforism agresiv, într-un discurs care mimează poezia cotidianului. Temele fundamentale rămân moartea și memoria. Poetul, „arheolog înrăit”, caută în morminte viața celor dispăruți și dă de propriul trup (Poșeta veche); evocarea se amestecă ambiguu cu retrăirea traumelor (pierderea părinților, a prietenilor), jocul devine realitate, călătoria în timp o nouă înmormântare, iar „povestea” capătă accente tragice, sfâșietoare
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
cu Aliki din nuvela Geamăna este frapantă) trăiește departe de lume, într-un idilism anacronic, și oscilează, în prima parte a romanului, între un prieten dispărut și soțul ei, iar în a doua parte, între acesta din urmă și un arheolog grec venit în vizită în România. Remarcabilă este scrutarea atentă a sufletului feminin în fața iubirii-pasiune, Alek alegând ca soluție finală întoarcerea la soțul ei, în ciuda pasiunii pentru arheologul Pandele. Cronicile din volumul Arpegii în ton major (1970) dezvăluie „cea mai
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
ei, iar în a doua parte, între acesta din urmă și un arheolog grec venit în vizită în România. Remarcabilă este scrutarea atentă a sufletului feminin în fața iubirii-pasiune, Alek alegând ca soluție finală întoarcerea la soțul ei, în ciuda pasiunii pentru arheologul Pandele. Cronicile din volumul Arpegii în ton major (1970) dezvăluie „cea mai pătrunzătoare inteligență muzicală” (Șerban Cioculescu) din scrisul românesc. Sunt cu siguranță cele mai interesante cronici muzicale de la noi, corespondențele estetice găsite de autoare dând acestor pagini un farmec
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
discreditate de observațiile epistemomlogice referitoare la sfîrșitul literaturii, după istoricul literar ale cărui alegații se evaporă În mireasma sfîrșitului istoriei ca dialectică spirituală escatologică, Compagnon se vede pus În situația de a-și putea asuma un singur rol: acela de arheolog al ideii de literatură: nu istoric, pentru că nu doar cel care consemnează ce s-a spus despre literatură de-a lungul timpului, ci cel care extrage, din vestigii mute, un sens al Literaturii și al Europei Republicii Literelor. III. Interludiu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nevoit să-și asume gestul decojirii gălbuielor portocale de vară din rucsac, În chiar plin teatru de la Epidaur. Antichitatea, despre care a citit sau auzit, Îl dezamăgește prin ceea ce constată c-a mai rămas din ea: printre frînturi de coloane, arheologii ascultă muzică la radio. Noi, civilizațiile, știm acum că sîntem muritoare. Afirmația gravă a lui Paul Valéry a fost reluată adesea, altfel costumată, de diverși teoreticieni purtați de nemăsuratul orgoliu de a urmări Istoria. Ea Însăși nu este de fapt
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
s-a remarcat diferența dintre felul În care acesta se manifestă la el și diversele sale manifestări la scriitori recunoscuți drept comerciali, ca Dan Brown sau Paulo Coelho. Houellebecq nu apare ca vraci venit să vindece bolile cititorului, sau ca arheolog descoperitor al unor adevăruri istorice ținute departe de ochii lumii. Aidoma protagonistului din Posibilitatea unei insule, el este mizerabilul, cinicul, perversul, scabrosul, trivialul comic pentru care nu mai există nimic sfînt, a cărui inteligență lucrează doar În propriul beneficiu și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o reformă radicală a sistemului În vigoare” În eficacitatea căruia nu mai crede nimeni În afara lui. Parodie a -ismelor, se va spune. Face dovada unui simț remarcabil al timpului, al istoriei, În monologul Préhistoire (Preistorie, 1994) unde naratorul este un arheolog; nu numai În sens propriu. Se propune, ludic și foarte serios În același timp, Într-un stil deja propriu, al ingenuului care “scapă” uneori formule memorabile, o viziune “geologică” asupra existenței umane: ce suntem noi, oamenii, În fond, decât niște
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sprijină pe reprezentarea unei lumi la care cititorul accede cu ajutorul unei "enciclopedii complementare" a Istoriei, furnizată de autor. Cei trei mușchetari de Alexandre Dumas sunt un exemplu de ficționalizare realistă a Istoriei. Demersul autorului de SF este apropiat de al arheologului, care se bazează pe vestigiile pe care le interpretează, care construiește scenarii încercând să înțeleagă, să-și imagineze, pornind de la câteva imagini izvorâte din știința actuală, extrapolate sau imaginare, dar nu neverosimile în contextul științific al epocii. În SF, autorul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
astfel, New York devine Niourk (Stefan Wul, 1957) sau pentru obiceiuri: fraza din Pater Noster, Qui est in cœli, devine o formulă fără sens: Quinzinzili (Régis Messac, 1935). SF-ul propune, de asemenea, lecturi aberante ale documentelor, ca în cazul acelui arheolog din viitor venit pe Terra nelocuită și descoperind o mașinărie cu eticheta "Singer", pe care se grăbește s-o claseze în rândul instrumentelor muzicale, când de fapt e vorba de o mașină de cusut marca Singer (Stefan Wul, 1958). Evocarea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
servi pe domeniurile sale senioriale, el - liberator etc.29. "Rolurile" la care se referă sunt multiplele ocupații ale lui Bolliac care îi permit acestuia să se mențină în centrul atenției și să exercite funcții oficiale în spațiul public. A fost arheolog amator, fără o formație de specialitate, dar numit totuși în fruntea câtorva instituții însărcinate cu protecția monumentelor istorice; a fost de asemenea politician, director de ziar, publicist. D. Sarsailă era odată numai autor; acum e de toate, și prin toate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trăsăturile boemei, marginalitatea sau sărăcia, ci numai absența tehnicii, a cunoașterii prealabile și a educației. E expresia însăși a activității diletante, multidirecționate, intermitente, bazate pe pornirea naturală și oportunistă. Bolliac e poet la 1838, revoluționar la 1848, politician la 1859, arheolog la 1860 etc. A fi ceea ce vrei să fii, în fiecare moment și în orice câmp, fără să recunoști o cenzură, fără să te reții în funcție de exigențele obiective ale domeniului de activitate, aceasta e conduita pe care o denumește conceptul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sprijină cotețul, tablourile prețioase ajunse întâmplător pe tarabe de talcioc, plicurile cu mărci rare păstrate de-a valma printre foi îngălbenite și ziare vechi, metaforele și imaginile insolite conservate în memoria câtorva țărani bătrâni ca să fie rostite la șezători. Relatările arheologilor amatori din secolul al XIX-lea abundă în asemenea istorii extraordinare. Cezar Bolliac povestește cum într-una din expedițiile lui o bucată dintr-un templu roman stătea în casa unui gospodar în dreptul patului. Omul o folosea ca treaptă, să se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea mândrului copac. Iertați-mă, domnilor, dacă, insistând asupra acestei comparări împrumutate din regnul vegetal voi adăugi că rolul arheologului este [...] de a culege împrejuru-i [al copacului] cu o pietoasă îngrijire, toate frunzele cele veștede, toate florile cele ofilite, toate poamele cele svântate și prin nimerita lor alipire la vechea tulpină să redea copacului viață și vârtute, foilor umbră și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
normativ. Odobescu urmărește în același timp o reconstituire a valorilor și o promovare a lor; arheologia nu vizează numai restituirea unei etici și a unei estetici care țin de domeniul trecutului, ci și prescrierea unui cod de valori actuale. Munca arheologului nu se orientează într-un câmp al cunoașterii, ci într-un câmp al acțiunii sociale organizat în așa fel încât să ofere modele de viață. Odobescu prevede raportul dintre arheologie și existență dintr-o perspectivă circulară: viața impregnează vestigiile care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să ofere modele de viață. Odobescu prevede raportul dintre arheologie și existență dintr-o perspectivă circulară: viața impregnează vestigiile care prin munca omului de știință își dezvăluie semnificația socială ca să redevină valori în viața prezentă. Mai clar: reconstituind estetica vestigiilor, arheologul urmărește să populeze orizontul societății contemporane cu obiecte frumoase: "a răspândi în societatea română acel cult al frumosului, acea spornică varietate de cugetări și de adevăruri filosofice, ce nasc din studiul adâncit al treptatei și multiplei activități omenești"73. Odobescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Excursiuni arheologice, p. 176. 65 Odobescu, "Antichitățile județului Romanați", p. 123. 66 Găsim de pildă această subliniere la Anthony D. Smith, Myths and Memories of the Nation, Oxford, Oxford University Press, 1999, pp. 176sq: "Ce susțin nu e faptul că arheologul ar fi naționalistul arhetipal - ci că ar trebui să vedem naționalistul ca un fel de arheolog. Asta nu pentru că arheologia ar fi fost centrală în formarea națiunilor moderne, deși adesea a fost, ci pentru că naționalismul e o formă de arheologie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
subliniere la Anthony D. Smith, Myths and Memories of the Nation, Oxford, Oxford University Press, 1999, pp. 176sq: "Ce susțin nu e faptul că arheologul ar fi naționalistul arhetipal - ci că ar trebui să vedem naționalistul ca un fel de arheolog. Asta nu pentru că arheologia ar fi fost centrală în formarea națiunilor moderne, deși adesea a fost, ci pentru că naționalismul e o formă de arheologie și naționalistul este un fel de arheolog politic și social". În același sens interpretează Mircea Scarlat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ar trebui să vedem naționalistul ca un fel de arheolog. Asta nu pentru că arheologia ar fi fost centrală în formarea națiunilor moderne, deși adesea a fost, ci pentru că naționalismul e o formă de arheologie și naționalistul este un fel de arheolog politic și social". În același sens interpretează Mircea Scarlat activitatea lui Cezar Bolliac în studiul publicat ca prefață la ediția de Opere ("Prefață", în Opere, I, pp. XLVI-LV). 67 E. Perrin-Saminadayar, "Les résistances des institutions scientifiques et universitaires à l
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]