3,682 matches
-
și a făinii rezultate în urma măcinării acestora la câteva râșnițe de mână descoperite în apropierea casetei de lut. Este o descoperire unicat în aria culturii Cucuteni, reconstituirea fiind făcută la scara după planurile dr. Dan Monah, cercetător la Institul de Arheologie Iași, cel care a descoperit această construcție în cadrul cercetărilor efectuate la Poduri-„Dealul Ghindaru” 10 secolului XX. În ceea ce privește piesele tridimensionale, în expoziție sunt prezentate două panoplii cu arme de la sfârșitul sec. XVIII-începutul sec. XIX (se remarcă o sabie ce a
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
prezentată și o reconstituire a unei roți a olarului, realizată cu ajutorul ceramistului Anton Ciobanu, care este funcțională. ** Macheta dava-ei de la Brad și reconstituirea unei secțiuni Expoziția memorială „Iulian Antonescu” este cea de-a treia expoziție permanentă a secției de istorie arheologie. În anul 2001, la împlinirea a 10 ani de la sfârșitul prematur al lui Iulian Antonescu - ctitorul muzeelor băcăuane, se vernisa „Sala memorială Iulian Antonescu”. În cadrul acestei expoziții sunt prezentate piese de mobilier (pat, dulap, rafturi de bibliotecă, scaune, lampadar, ceasuri
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
secolului al XIX-lea în stilul conacelor moldovenești din acea perioadă - îmbinând elemente de neoclasic cu elemente de baroc. Expoziția a fost reorganizată în 1991 și cuprinde în cele 7 săli de expoziție un număr de 704 exponate din domeniile: arheologie, istorie, etnografie și arheologie industrială. Sălile ce expun piese istorico-arheologie sunt axate pe istorie locală, din zona orașului Buhuși. În celelalte săli sunt reprezentate aspecte privind istoria țesutului și postăvăritului, fiind expuse: darac de scărmănat lână, mici subansamble, război de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
în stilul conacelor moldovenești din acea perioadă - îmbinând elemente de neoclasic cu elemente de baroc. Expoziția a fost reorganizată în 1991 și cuprinde în cele 7 săli de expoziție un număr de 704 exponate din domeniile: arheologie, istorie, etnografie și arheologie industrială. Sălile ce expun piese istorico-arheologie sunt axate pe istorie locală, din zona orașului Buhuși. În celelalte săli sunt reprezentate aspecte privind istoria țesutului și postăvăritului, fiind expuse: darac de scărmănat lână, mici subansamble, război de țesut, meliță, roți de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
vitrină - peștimane, androcuri, cămăși, ștergare de cap, marame din borangic, dar și bundițe, pieptare, sumane. Toate piesele expuse vorbesc despre priceperea și gustul pentru frumos al femeilor și fetelor din satele de pe Valea Siretului. Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie:Paleoliticul superior, Lespezi; Paleoliticul superior, Gura Văii-Racova;Cultura Cucuteni:Amuletă, Fulgeriș; Figurine zoomorfe, Mărgineni; Statuete feminine, Fulgeriș;Pintaderă, Fulgeriș Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie Ceramică aparținând epcii eneolitice (cultura Cucuteni Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie. Unelte
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
femeilor și fetelor din satele de pe Valea Siretului. Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie:Paleoliticul superior, Lespezi; Paleoliticul superior, Gura Văii-Racova;Cultura Cucuteni:Amuletă, Fulgeriș; Figurine zoomorfe, Mărgineni; Statuete feminine, Fulgeriș;Pintaderă, Fulgeriș Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie Ceramică aparținând epcii eneolitice (cultura Cucuteni Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie. Unelte și arme Epoca eneolitică Epoca bronzului Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Tezaur de obiecte de podoabă, Răcătău (cultura Monteoruă; Vas hallstattian; Obiecte geto-dace, Răcătău
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
istorie arheologie:Paleoliticul superior, Lespezi; Paleoliticul superior, Gura Văii-Racova;Cultura Cucuteni:Amuletă, Fulgeriș; Figurine zoomorfe, Mărgineni; Statuete feminine, Fulgeriș;Pintaderă, Fulgeriș Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie Ceramică aparținând epcii eneolitice (cultura Cucuteni Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie. Unelte și arme Epoca eneolitică Epoca bronzului Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Tezaur de obiecte de podoabă, Răcătău (cultura Monteoruă; Vas hallstattian; Obiecte geto-dace, Răcătău: Manșon din os cu reprezentări dionisiace; Vase de libație; Fragment ceramic cu reprezentarea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
zoomorfe, Mărgineni; Statuete feminine, Fulgeriș;Pintaderă, Fulgeriș Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie Ceramică aparținând epcii eneolitice (cultura Cucuteni Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie. Unelte și arme Epoca eneolitică Epoca bronzului Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Tezaur de obiecte de podoabă, Răcătău (cultura Monteoruă; Vas hallstattian; Obiecte geto-dace, Răcătău: Manșon din os cu reprezentări dionisiace; Vase de libație; Fragment ceramic cu reprezentarea cavalerului trac Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Cataramă din aur, sec. I
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
din colecțiile Secției de istorie arheologie: Tezaur de obiecte de podoabă, Răcătău (cultura Monteoruă; Vas hallstattian; Obiecte geto-dace, Răcătău: Manșon din os cu reprezentări dionisiace; Vase de libație; Fragment ceramic cu reprezentarea cavalerului trac Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Cataramă din aur, sec. I î.Hr.-I d.Hr., Răcătău (tumulul VĂ; Ceramică autohtonă și de import, Răcătău Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Urnă carpică; Fibulă carpică, Dămienești; Tipar cu simboluri paleocreștine, sec. VI, Traian; Tezaur de ducați
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Vase de libație; Fragment ceramic cu reprezentarea cavalerului trac Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Cataramă din aur, sec. I î.Hr.-I d.Hr., Răcătău (tumulul VĂ; Ceramică autohtonă și de import, Răcătău Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Urnă carpică; Fibulă carpică, Dămienești; Tipar cu simboluri paleocreștine, sec. VI, Traian; Tezaur de ducați venețieni, sec. XVI-XVII, Gutinaș-Ștefan cel Mare Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Buzdugan (sec. XV, Rădeni-Vaslui; Săgeți (sec. XV, Borzești-Bacăuă; Armură (sec. XVI, Gâdinți
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Ceramică autohtonă și de import, Răcătău Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Urnă carpică; Fibulă carpică, Dămienești; Tipar cu simboluri paleocreștine, sec. VI, Traian; Tezaur de ducați venețieni, sec. XVI-XVII, Gutinaș-Ștefan cel Mare Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Buzdugan (sec. XV, Rădeni-Vaslui; Săgeți (sec. XV, Borzești-Bacăuă; Armură (sec. XVI, Gâdinți, com. Sagna, jud. Neamț; Cahlă (Tg. Trotuș; Act de danie din perioada lui Petru Rareș Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Hanger turcesc (sec. XVIII, Costișa Neamță
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Buzdugan (sec. XV, Rădeni-Vaslui; Săgeți (sec. XV, Borzești-Bacăuă; Armură (sec. XVI, Gâdinți, com. Sagna, jud. Neamț; Cahlă (Tg. Trotuș; Act de danie din perioada lui Petru Rareș Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Hanger turcesc (sec. XVIII, Costișa Neamță; Sabie cu teacă ce a aparținut lui Vasile Rosetti (sec. XIX, Roznov, jud. Neamț; Halebardă (sec. XIX, Țigănești, com. Vultureni, jud. Bacăuă; Pistol cu capsă ce a aparținut, probabil, domnitorului Al.I. Cuza (sec
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
sec. XIX, Țigănești, com. Vultureni, jud. Bacăuă; Pistol cu capsă ce a aparținut, probabil, domnitorului Al.I. Cuza (sec. XIX, proveniență necunoscută, piesa și detaliuă; Caseta de bijuterii ce a aparținut doamnei Elena Cuza Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Ordinul „Steaua României”; Ordinul „Coroana României”; Ordinul „Mihai Viteazul” (avers și reversă; Pelerina și cușma Ordinului „Mihai Viteazul”; Brevet pentru acordarea Ordinului „Mihai Viteazul” slt. Gheorghe Glod, erou băcăuan din primul război mondial; Medalie dedicată sărbătoririi a 75 de ani
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Nu reușește însă întotdeauna, ceea ce-l va fi determinat, probabil, să se gândească la "ideea romanțării morții lui Odobescu" (12 dec. 1938) scriitor cu care se simțea afin în multe privințe (temperamentul decadent, de colecționar, pasiunea pentru Antichitate și pentru arheologie, cultivarea eseului erudit, ironia etc.) și de care-l apropia probabil și "accidentul" tardiv, mai precis iubirea melancolică a bărbatului trecut de amiaza vieții pentru o femeie cu mult mai tânără. Gabriela Omăt, editoarea "agendelor", a identificat "obiectul" acestui amor
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
i.e. de rasă, de timp și de variațiile percepției individuale), drept pentru care arta, oricât de valoroasă ar fi, se vede supusă unui inevitabil proces de eroziune, păstrând intact numai scheletul intelectual, și acela reconstituibil printr-un delicat procedeu de arheologie culturală. Transformarea pare ireversibilă, fiindcă, afirmă apologetul modernizării, "o dată cu scurgerea vremii elementul inefabil, partea intimă a operei de artă ce se adresează sensibilității, elementul de sugestie a limbii, fondul sufletesc mistic se anulează aproape cu desăvârșire"78. Există însă și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
șase profesori, organizându-și programele de studii către sfârșitul veacului al XIX-lea în trei secțiuni: filologie clasică, filosofie și istorie (în secolul XX vor mai apărea secția de filologie germanica 1910, de filologie română 1920, de istoria artei și arheologie 1931, respectiv Institutul de Filologie și Istorie Orientala & Slavă 1930)51. Să mai spunem că în conformitate cu reglementările legale din 1890-1891, durata studiilor atingea un minim de patru ani (practic se dublă față de perioada anterioară), în care studenții trebuiau să treacă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
trecem în revistă succint și disciplinele de studiu din cadrul acestei facultăți. Potrivit reglementărilor legale din 1835, programa cursurilor era destul de încărcată; se studiau la Facultatea de Filosofie și Litere literaturi orientale, literaturi clasice (greacă, latină), istoria literaturilor moderne, antichitatea română, arheologie, istorie veche, istoria evului mediu, istoria Belgiei, filosofie (logică, antropologie, metafizica, estetică, filosofie morală), economie politică, statistică, geografie fizică și etnografica 57. Se mai adăugau elemente de algebra și de fizica 58. Legea din 1849 completă lista cu antichitatea elina
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
considerabil până la dispariție; cei mai mulți dintre membrii activi au migrat spre alte locații din spațiul virtual, iar website-ul grupului a rămas ca un spațiu de stocare a arhivelor comunicărilor anterioare. Aceste comunități pot fi asemănate vestigiilor unor orașe antice disponibile studiului arheologiei, în acest caz cyber-arheologiei. În urma observării comunităților virtuale religioase de limba română, puține dintre acestea s-au remarcat ca fiind de foarte mari dimensiuni. Numărul membrilor celor mai multe dintre ele nu depășește 200-300, dintre care 10-20% reprezintă participanți activi. VI.4
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
instituiteîntre idversele discipline de învățământ ; * promovarea interdisciplinarității este ușurată de existența unor discipline care pot fi tratate interdisciplinar ; de exmplu științele naturii ; * apariția științelor de graniță și extinderea cercetărilor multidisciplinare ; de exemplu Platforma de formare și cercetare interdisciplinară în domeniul arheologiei , numită Arheoinvest înființată în spațiul Universității “Al.I.Cuza” - Iași de către Facultatea de Istorie în colaborare cu Facultățile de Geografie ; Biologie și Fizică ; * impetuoasa dezvoltare a epistemologiei a permis evidențierea limitelor cunoașterii științifice monodisciplinare ; * fragmentarea cunoștințelor însușite de elevi atunci când
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
astfel publice informații menite intimului. Jurnalul dă contur cronicilor, le atribuie coeziune pe axa timpului. Cu aceeași frecvență, fragmente din discursul mediatic sunt inserate în Jurnal pentru restaurarea memoriei. Schimbul dintre cele două tipuri de discurs nu alterează sensul și arheologia internă a limbajului, ci este un adjuvant în reclădirea contextului social, politic și cultural al actualității. De aceea în analiza operei nu se poate produce desprinderea de contextul cultural social al scriitorului. Fiecare reprezintă un caz și trebuie analizat individual
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ei pentru că a simțit că ceea ce făceau ei era pentru el o dulce descătușare a inimii. Asta l-a făcut să vadă și altfel viața, înțelegând că ceea ce căuta acolo era chiar în interiorul său! Cu o bogată experiență în domeniul arheologiei acumulată din colaborarea cu renumiții cercetători Dan Gh. Teodor, Victor Spinei, Mircea Babeș, Ioan Mitrea, Rica Popescu și Alexandru Andronic învățătorul COSTACHE BURAGA și-a umplut desaga speranței și a luat la pas întreaga zonă a Dăneștilor, născocind prin cele
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a găsit de mai bine de 50 de ani identitatea istorică a Văii Dăneștilor, fixând-o - prin ampla sa cercetare istorică în cadrele referențiale ale cunoașterii trecutului părții de sud a Moldovei. Rezultatul investigațiilor sale a fost bogata colecție de arheologie și de etnografie pe care a donat-o Muzeului Județean Vaslui, la care se adaugă și manuscrise vechi, toate constituind rodul osârdiei sale și inima acestui străvechi pământ vasluian. Reflectarea rezultatelor acestor cercetări istorice o putem găsi în sumedenia de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Arta” a muzeului vasluian, cu ocazia celei de-a XXIX-a Sesiuni Naționale de Comunicări Științifice “Acta Moldaviae Meridionalis” (29-30 noiembrie 2006), în cadrul unei expoziții organizate de către muzeografii Laurențiu Chiriac și Ciprian Lazanu. Așadar, COSTACHE BURAGA pasionat cercetător în domeniul arheologiei, etnografiei, literaturii, colecționar și inovator a fost o personalitate complexă a zonei DĂNEȘTILOR. El a reprezentat o idee, a fost omul care a urmărit valorificarea trecului fondator al satului moldovenesc, având mereu aceleași năzuințe și pasiuni, iar acum a rămas
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Op Maikon Teutsch-Neugriechisches Worterbuch. Leipzic, 1804 A.T.Laurian și J.C. Massimu, Dictionariulu limbei romane, 1871 Mihai Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, 1931 BURAGA GH. COSTACHE 1909 1999 Scriitor, arheolog, etnograf Buraga Gh. Costache pasionat cercetător în domeniul arheologiei, folcloristicii, monografiei, etnografiei și dialectologiei, eseist și poet, colecționar, inovator, Costache Buraga este una dintre personalitățile cele mai complexe ale Dăneștiului contemporan. S-a născut la Dănești jud. Vaslui, la 2 martie 1909, ca al doilea copil din cei șase
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
teorii, tradiții orale, oarecari reflecții în marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter de generalitate. Autodidacți cu o vocație enciclopedică, ce demonstrează că tradiția Cantemir-Hașdeu rodește încă pe pământul românesc, veritabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărâmul arheologiei, etnografiei, dialectologiei, botanicii etc., soții Buraga au dat o carte document, expresia sintetică a originalului muzeu în care și-au transformat casa, după mai multe decenii de efort îndreptat spre adunarea unor mărturii istorice și preistorice referitoare la cultura materială
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]