1,567 matches
-
le rămînea numai să-și facă... datoria (v. 30, p. 529). N-am putea spune deci că, în anumite situații, cu o categorie aparte de elevi, procedeele lui Alain sînt cu totul neindicate; ele ascund însă un punct de vedere aristocratic cu privire la învățămînt: rămîne cine poate! Educația presupune, după cum bine se știe, modalități de acțiune mult mai nuanțate, potrivit unor obiective, conținuturi și particularități individuale diferite. Și totuși, dacă ne gîndim că o anumită orientare a educației noi a sfîrșit în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
XVII. Sistemul westphalian a operat cu destul de mult succes pentru aproximativ trei sute de ani, în bună parte datorită înțelegerilor comune asupra etichetei relațiilor internaționale, privind mai cu seamă diplomația și conducerea războiului, în principal în rândul elitelor monarhice europene sau aristocratice înrudite. Este totuși mai puțin adecvat pentru a întâmpina provocările globalizării, care au la fel de mult, dacă nu și mai mult, a face cu nevoia de supraveghere internațională sau supranațională a tranzacțiilor comerciale și financiare, cât și cu activitatea militară. În
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
partidelor, supravegherea judiciară a procesului electoral și nivelurile crescute de pedeapsă sub Legea privind practicile de corupție și ilegale din 1883. Cu foarte puține excepții, manipularea electorală directă de acest gen este necunoscută, deoarece condițiile în care se dezvoltă patronaj aristocratic, proceduri de impunere slabe, grad de instruire și venituri scăzute, administrare proastă a voturilor nu mai există. Pe deasupra, o astfel de corupție ar fi inimaginabil de costisitoare și mai mult ca sigur detectată și pedepsită. Totuși, în asemenea societăți, intermedierea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
din regiunea lor. Cu toate că habsburgii erau o dinastie catolică și acordau un sprijin real acestei credințe, mai marii clerului din provincii îi sprijineau în general pe reprezentanții claselor sociale locale suspuse. Posturile înalte erau aproape întotdeauna ocupate de membrii familiilor aristocratice, care se simțeau desigur mai apropiați de nobilimea rurală din partea locului. Întrucît bisericile dețineau și mari întinderi de pămînt lucrate de șerbi, ele voiau de asemenea să păstreze intactă baza bogăției lor, care era similară celei a nobililor. Date fiind
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
proprietari funciari sau din nobili provinciali și burghezi, avea să joace în secolul al nouăsprezecelea un rol tot mai important în viața națională. Puternic influențați de ideologia Revoluției Franceze, noii lideri foloseau limbajul acestei mișcări în atacurile lor împotriva guvernului aristocratic habsburgic. În relațiile lor cu naționalitățile nemaghiare, atitudinea lor era destul de diferită. Este important să scoatem în evidență că ungurii înșiși erau divizați în moderați, ca István Széchenyi, care era în favoarea cooperării cu Viena și a unui program limitat de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de o reprezentare corespunzătoare în instituțiile politice. Cererile lui concrete depășeau recunoașterea ca a patra națiune privilegiată. Membrii grupului voiau de asemenea o poziție în guvern proporțională cu mărimea populației lor. Revendicările lor erau deci revoluționare și loveau în bazele aristocratice și feudale ale societății transilvane. Opiniile acestea au apărut curînd și sub formă tipărită. În 1838, George Barițiu și colaboratorii lui au început să publice la Brașov Gazeta de Transilvania și suplimentul literar al acesteia, Foaie pentru minte, inimă și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dacă-i alegeam un nume neaoș, Maricica, Vasilica, să zicem, ar fi strâmbat din nas. Aia nu cadra. Dar Tiffany era cu totul altceva. Mai târziu am aflat că tipa respectivă se mândrea, așa cum bănuiam, că provine din nu știu ce familie aristocratică crescută cu pian în casă. Nu că asta ar fi ceva de rău, dar orișicâtuși, io nu aveam decât o muzicuță de jucărie la care nu știam nici măcar cum trebuie să suflu. Și poate că familia, tradiția ei erau la fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și până la urmă acea devotată și admirativă prietenie amoroasă cu femeile, plină de mărturisiri și nu lipsită de voluptăți și aventură, ocolind, cu bunul meu simț și umor țărănesc, ravagiile pasiunii devastatoare, dezgustătoare. Marchizul Boni de Castellane, de veche viță aristocratică, care nu și-a refuzat nimic În viață, cheltuind, inteligent și artist, șaizeci de milioane aur În doisprezece ani, mărturisește În me moriile scrise Înspre apusul, În sărăcie (L’Art d’être pauvre), al existenței sale prestigioase de prinț adorat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cele mai interesante personalități feminine ale aviației interbelice, am vorbit în lucrarea mea Escadrila Albă. O istorie subiectivă (2008), unde i-am dedicat un capitol. Această femeie aparte, aviatoare și pictoriță, având talent literar și un bun gust cu adevărat aristocratic, ar merita desigur o lucrare amplă care să îi fie dedicată. Povestea ei este atât de fascinantă, trecând de la copilăria din Rusia imperială, tinerețea din Basarabia și apoi pasiunea pentru aviație și cercurile înaltei societăți de la București, continuând cu anii
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
gândirii umaniste, la înnoirea cugetării românești și integrarea culturii noastre în orizontul european. Ca un „complement” necesar al școlilor și, ulterior, al tipografiilor, la noi bibliotecile s-au constituit mai întâi în preajma unor mănăstiri, în mediile aulice și la curțile aristocratice. Bibliotecile confesionale, care au vechimea cea mai mare în spațiul românesc, cuprind manuscrise și cărți, multe păstrate până astăzi. Fonduri bogate s-au constituit la Mănăstirea Neamț, la Putna, la Dragomirna. „Neprețuite și rare odoare” adăpostește biblioteca Bisericii „Sfântul Nicolae
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
croi pantaloni cât de cât călduroși, am mers la școală până aproape de vacanța de iarnă în pantaloni scurți! Cât timp am stat în Bărăgan, nici eu și nici frații mei n-am purtat niciodată indispensabili. Emblema familiei noastre, blazonul ei aristocratic era sărăcia lucie reliefată în versurile acide, ironice și sarcastice de natură populară: "Neam de neam Cu perna-n geam Șase frați Fără izmene Și-ncă doi Cu cracii goi." Habar n-aveam că "cel ce gândește singur" inventase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Io nu mi-s bogat, din contră. Da' ce mânc io îț dau și ție. Ia și mâncă! Acestea fiind zise, bătrânul Danilov, sârbul sărac, singur cu desăvârșire în lumea asta ticăloșită, dând dovadă de un bun-simț de o măreție aristocratică, s-a prelins discret din căsuța lui săracă pentru ca bietului om flămând să-i tihnească mâncarea fără să-i stea bucătura în gât. S-a așezat scârțâind periculos din toată caroseria lui ciolănoasă și anchilozată pe minusculul trepied de vânătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din viață. 20 de ani in Siberia. Ediție îngrijita și prefață de: Nandriș, Gheorghe. Editură Humanitas. Monica Lovinescu spunea: „Cartea aceasta e o revelație și s-ar cere primită ca atare... și pentru reconstituirea staturii țăranului bucovinean: o statura net aristocratica, pe care metamorfozele provocate de comunism o aruncaseră nu numai în trecut, ci, s-ar spune, aproape în legendă... Cartea această... ar merita să fie așezată, prin biblioteci, într-un raft al clasicilor, descrie unul din cele mai cumplite destine
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93314]
-
în drum spre Villa Fiorito, mahalaua în care s-a născut Maradona, Kusturica se simte ca și cînd s-ar întoarce la locurile de filmare ale lui ...Dolly Bell, unde a descoperit cea mai minunată trăsătură a săracilor : un spirit aristocratic dispărut azi din casele bogaților. Kusturica adaugă că acest spirit e unul exclusiv sud-american și balcanic ; Occidentul n-are cum să-l înțeleagă. Acolo, sărăcia e doar un motiv de rușine. Maradona îi spune că victoria Argentinei împotriva Marii Britanii, în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
După aceeași schemă, doi dintre cei trei secretari generali erau agenți comuniști ai Moscovei. Un tanar deputat francez, tovarăș de lungă durată al Partidului Comunist Francez, Guy de Boysson, era ales - cu o majoritate zdrobitoare - președinte al FMTD. De origine aristocratica (ceea ce ii servea de minune drept acoperire), Guy de Boysson trecuse în timpul războiului de la petainisme (și colaboraționism cu Germania), direct în Rezistență (mișcare dominată de comunități), pentru a deveni - câțiva ani mai târziu - la fel de discret, Președinte-Director General al "Băncii Comerciale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
parcă există un zid în jurul a tot ceea ce fac eu. Cred că sunt principala vinovată. De ce? Pentru că nu știu să-mi fac reclamă. Da, da, da! Aceasta-i marea revelație a acestei seri. Și asta dintr-un fel de orgoliu aristocratic, i-aș putea spune (genă care funcționează mai puternic, a grofului maghiar sau a boierului oltean?). Când, acum câțiva ani, o colegă m-a întrebat (în timp ce alții povesteau cât de frumos e la Paris sau Veneția) dacă nu mi-e
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mis à nu, „pl)cerea natural) de a distruge”. El se disociaz) Într-o anumit) m)sur) de aceasta, deoarece, pentru el, ceea ce este natural e suspect. În alt) parte a jurnalului s)u, Baudelaire se refer) la „pl)cerea aristocratic)” de a ofensa. La vremea aceea, ofensa viza, evident, burghezul. Și acum cred uneori c), În secolul XX, America este cea care a fost aleas) de istorie pentru a-l Înlocui pe burghez, În timp ce Franța, ca națiune, a fost ridicat
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
La vremea aceea, ofensa viza, evident, burghezul. Și acum cred uneori c), În secolul XX, America este cea care a fost aleas) de istorie pentru a-l Înlocui pe burghez, În timp ce Franța, ca națiune, a fost ridicat) pe o poziție aristocratic). Statele Unite constituie, Într-un fel, obiectul preferat al disprețului s)u aristocratic. Între Sartre și orice problem) politic) dat) au stat Întotdeauna Statele Unite. În lume sunt dou) superputeri, Ins) numai una i s-a p)rut Într-adev)r malefic). Atunci cand
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
În secolul XX, America este cea care a fost aleas) de istorie pentru a-l Înlocui pe burghez, În timp ce Franța, ca națiune, a fost ridicat) pe o poziție aristocratic). Statele Unite constituie, Într-un fel, obiectul preferat al disprețului s)u aristocratic. Între Sartre și orice problem) politic) dat) au stat Întotdeauna Statele Unite. În lume sunt dou) superputeri, Ins) numai una i s-a p)rut Într-adev)r malefic). Atunci cand discuta despre Orientul Mijlociu, prima lui preocupare ca prieten al Israelului era s
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și călătorii imaginare au inspirat nu doar pe compozitori, ci și pe regizori. Cearta celor doi venețieni faimoși (Goldoni era un burghez Înstărit și foarte popular printre venețienii de rând, angajat În activitățile sociale, pe când Gozzi făcea parte din elita aristocratică și din cercuri ezoterice abstracte, nefiind deloc interesat să scrie despre viața obișnuită de zi cu zi) amintește de cearta nu mai puțin faimoasă dintre Stanislavski și Meyerhold, aceeași luptă Între realism și abstract, Între adevărul detaliat și imaginația liberă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
lamelele ei absurde și cu inutilul ei inel de pe tulpină. Cu toate acestea, națiunile cu gusturi mai șovăielnice Își limitează cunoștințele și apetitul la acestea din urmă, inferiorii și urâții bureți, și În felul acesta, pentru mintea profană a anglo-americanilor, aristocraticele bolete sunt, În cel mai bun caz, un fel de ciuperci otrăvitoare reformate. Pe ploaie, frumoasele bolete răsăreau În număr mare sub brazii, mestecenii și plopii din parcul nostru, Îndeosebi În partea sa veche, la est de drumul de trăsuri
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Mademoiselleei, dar el, după cum se exprima ea a fost „le comble“. Deși Îl venera pe tata, Lenski nu putea Înghiți anumite aspecte ale gospodăriei noastre, ca de pildă valeții și limba franceză, pe aceasta din urmă considerând-o o convenție aristocratică de nici un folos În casa unui liberal. Pe de altă parte, Mademoiselle decretase că Lenski Îi răspundea la Întrebările ei directe cu scurte bombăneli (pe care Încerca să le germanizeze, În lipsa unei limbi mai potrivite) nu pentru că nu Înțelegea franceza
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În numele cărora vorbește poetul, sătul s-ar zice de suferința prea guralivă a oamenilor. În comparație cu vaietele acestora, care au asurzit istoria și literatura, ce nobilă pare decrepita vacă așteptându-și cu blândă resemnare cruntul sfârșit, ce demnă în singurătatea ei aristocratică - vulpea împușcată în picior târându-se până la vizuina unde, încolăcită ca pentru somn, moare în purpura propriului sânge, ce nu mai poate fi oprit. Sentimentul matern lovit drept în inimă prin uciderea nou-născuților de către omul-Irod, motivul mamelor orfane de propria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dar poate nu în ce privește primejdia în sine a encomiasmului și adulației, regim neprielnic unui artist oricât de mare. Poetul mi-a făcut onoarea de a nu se arăta nici supărat, nici indiferent, mărturisindu mi cu simplitate și grație, cu o aristocratică politețe, ba chiar, aș putea spune, cu o deferență ce se adresa desigur mai puțin persoanei mele și mai mult opiniei critice ca atare, cât de mult l-au afectat acele cuvinte. (Mi-a mai spus, ceea ce firește n-am
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în spatele meu: Când se va decide ăsta să se dezbrace? Ce poate să ascundă? Un guturai, bravi oameni, un mare-mic guturai susținut de o rigiditate aproape dogmatică de a exhiba corpul pentru toată lumea. Ăsta cred că este un sentiment foarte aristocratic! À propos de goliciune, azi-noapte am avut un vis curios. Am visat că-mi pierdusem hainele la București și că intrasem într-un restaurant care semăna ciudat cu Bucur, pe care-l cunoști desigur. Eram gol-goluț, însoțit de o persoană
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]