67,464 matches
-
alături de înspăimîntătoarea risipă de energie a naturii. Pe urmă, un antropoid de seamă apucă să sape un semn pe stîncă, în peșteră, să nu uite... Pe urmă, un altul apucă un băț și făcu din el o săpăligă sau o armă... Pînă ce Omul descoperi energia ascunsă în sămînța de bază, - forța nucleară. Pură virtualitate genetică: cei din secolele următoare ale mileniului sînt încă plasma în suspensie, în devenire a Speciei, generațiile viitoare încă nenăscute plutind încă în stare potențială în
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
țării. Dar, bine sfătuit de Ion I.C. Brătianu și regina Maria, a tot amînat să-și pună semnătura pe acest tratat, știind bine că astfel e atins de nulitate. Și, apoi, cînd inamicul, istovit pe fronturile din Apus, a depus armele, încheind armistițiul, regele Ferdinand, spre sfîrșitul lui 1918, a putut porni, din nou, ostilitățile, făcîndu-și intrarea triumfătoare în București. România a avut noroc. Conferința de pace de la Paris i-a adus noile teritorii, ea căpătînd, pe drept, denumirea de România
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
am auzit realmente spunîndu-mi-se: Nu se va întîmpla nimic". Prins în lumina farului, Bodolea a dus mîna la buzunarul de la piept, ca să arunce documentele. Grănicerul - nu putea fi decît un grănicer ungur - a crezut că el duce mîna la o armă. Și a stins lanterna. Apoi l-am auzit fugind. Auzeam pietrișul pe rambleu. I-a fost frică... Să nu fie împușcat. Da. A crezut că Bodolea scoate un revolver. Nu era destul de bine organizată paza, pentru că de obicei grănicerii patrulează
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
Corneliu Vadim Tudor), nu mai zăbovește, după decembrie, pe linia scelerată a ideologiei prin postideologie, ci se livrează conștiinței sale de rezervă, părții "bune" a conștiinței sale, care-i dictează - deși tardiv pentru a-i recupera destinul - rînduri de bun-simț. Arma redutabilă pe care o folosește Titus Popovici este ironia. O ironie retrospectivă din punct de vedere istoric și etic, vărsată însă în prezentul etern al prozei beletristice, nu a "celei mai despuiate", cum dorește a se prezenta, ci mustind de
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
nu puteau să fi obținut "deplina unanimitate"". Sau o altă "opoziție", pe cît de cruntă pe atît de imaginară: "Ne așezăm și reîncepe obsesia mea tiranică, rușinoasă, de psihopat; sînt invizibil, am la mine "dublu-express"-ul de 7,3x74 R, arma mea de urși și mistreți. Crucea lunetei se așează ușor pe fața lui plină de pete, între ochi. Nu! Moarte prea rapidă. Mai bine trag întîi în ea, să-l văd cum suferă... Gînduri de om de 60 de ani
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
durerea fizică rezistă "obiectificării limbajului". Totuși, dat fiind că orice fenomen poate fi reprezentat verbal, durerea fizică va putea fi și ea verbalizată în cele din urmă. Când izbutește aceasta, victima folosește, adesea, structura "ca și cum", care leagă două elemente: o armă violentă (agresoare) și o parte a corpului. De pildă: e "ca și cum" (spune victima) un burghiu mi-ar fi intrat în creier. Că arma și rana nu există, uneori, decât sub formula "ca și cum", aceasta ține de retorica durerii. Tortura deconstruiește vocea
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
în cele din urmă. Când izbutește aceasta, victima folosește, adesea, structura "ca și cum", care leagă două elemente: o armă violentă (agresoare) și o parte a corpului. De pildă: e "ca și cum" (spune victima) un burghiu mi-ar fi intrat în creier. Că arma și rana nu există, uneori, decât sub formula "ca și cum", aceasta ține de retorica durerii. Tortura deconstruiește vocea victimei. Majoritatea supliciaților își descarcă durerea prin urlet; unii îl utilizează ca scut sonor, alții semnalizează prin urlet sau se identifică acestuia. Nu
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
este astupată, iar gâtul, sufocat, pentru ca urletul să rămână înăuntru. Țipătul este un stindard auditiv de care torționarul nu vrea să ia cunoștință, căci l-ar învinovăți, iar tortura pe care o aplică ar deveni personalizată. Vocea poate fi o armă a supliciatului, care îl face pe torționar să ia aminte la condiția sa. Dar acest lucru este valabil doar pentru schingiuitorii care supliciază în tăcere, nu și pentru aceia care sunt excitați (ca de un afrodisiac auditiv) de urletul victimei
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
Supraviețuitorilor din Siberia se repezi înspre intrare, scandînd "Soljenițîn da, Piperovski nu!" În spatele lor, o trupă de arabi din Palestina, care acționau pornind de la prezumția că Piper era un ministru israelian călătorind incognito și venit cu misiunea de a cumpăra arme, se bătea cu sioniștii pe care MacMordie îi alertase spunîndu-le de sosirea lui Piparfat, membru al mișcării Septembrie Negru. Un pic mai încolo, un grup de evrei bătrîni ținea niște pancarte care îl denunțau pe Peipmann, dar ei erau copleșiți
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
ea pe urmele lui MacMordie. - Domnul Piper e un faimos romancier britanic! urlă ea din toți bojocii, dar momentul unor asemenea declarații neechivoce trecuse de mult. Tot mai multe rachete zburau spre zidul clădirii, pancartele erau sfîșiate și folosite ca arme de asalt, iar Piper se văzu tras înapoi în hol. - N-am împușcat pe nimeni, chițcăi el. N-am fost în viața mea în Polonia. Dar nimeni nu-l auzea. În jur se porni un pîrîit de aparate de emisie-recepție
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
atenția asupra importanței acordate citatului, care iese la rampă în timp ce poezia rămâne în umbră. Nu mă aștept să mi se recite poeme întregi, nimeni n-ar avea răbdare pentru așa ceva într-un film, dar reiese din nou rolul poeziei ca armă și cârjă. Un film din 2003, Sylvia, despre doi poeți, a pus spectatorii avizați pe jar. Nici unul n-a rămas indiferent, și doi dintre cei mai proeminenți critici americani, care au o istorie ce demonstrează că de obicei au opinii
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
verbale. Polemica e un joc periculos ce trece dincolo de cuvinte, capabilă nu doar să compromită, ci chiar să rănească vieți și să afecteze conștiințe sensibile. Când e înverșunată, vrea să meargă până la capăt, până la anularea definitivă a celuilalt. Cuvântul ca armă nu îi e de ajuns polemistului înfierbântat de ziceri și contraziceri, vrea arma (spada sau pistolul) ca ultimul cuvânt. Polemistul devine câteodată, în răbufnirile sale netemperate, spadasin sau pistolar, la propriu, nu la figurat.
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
să compromită, ci chiar să rănească vieți și să afecteze conștiințe sensibile. Când e înverșunată, vrea să meargă până la capăt, până la anularea definitivă a celuilalt. Cuvântul ca armă nu îi e de ajuns polemistului înfierbântat de ziceri și contraziceri, vrea arma (spada sau pistolul) ca ultimul cuvânt. Polemistul devine câteodată, în răbufnirile sale netemperate, spadasin sau pistolar, la propriu, nu la figurat.
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
foarte jos pe scara însușirilor morale". Dar nici acest episod al duelului eșuat nu trage cortina, pentru că nu e ultimul act al piesei cu o narațiune palpitantă în care se înfruntă nu numai idei, ci și orgolii și se prefigurează arme. Având în vedere evoluția ostilităților, nu ar fi deloc exagerat să spun, parafrazând o nefericită vorbă celebră, că lui Dan Botta, când aude de Lucian Blaga, îi vine să scoată pistolul.
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
încât nu-mi pot aduce aminte vremea când nu existai în viața mea". Asta îi spune Ripley alienului în al treilea film al ciclului. Se confruntă din nou, de data asta pe o planetă - închisoare, unde oamenii sunt lipsiți de arme. Ideea unei colonii penale e kafkiană prin excelență, iar scenariul și decorurile se mulează pe ea, devenind mai austere. Închisoarea are aspectul unei biserici delapidate, constituindu-se într-un ecou al religiozității deținuților. Povestea nu e tocmai coerentă, existând numeroase
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
noastre se instalează fericite și relaxate la televizor pentru a viziona măcar unul din filmele: "Moartea joacă murdar" (Tv Pro Cinema); "Sânge pentru sânge" (Național Tv); "Bișnițari în uniformă" (TVR 1); "Valul Ucigaș" (Antena 1); Nu suntem îngeri" (TVR 1); "Armă mortală"(Pro TV) etc.
De plânsul președintelui și alte știri importante... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11918_a_13243]
-
de a mai fi o primejdie mortală de îndată ce au fost incluse în jocul democratic. Să ne amintim că vreme de peste 40 de ani (1950-1990) lumea a trăit sub norii întunecați ai unui posibil dezastru nuclear mondial. Știm prea bine că arme nucleare continuă și azi să existe: în schimb, pericolul lor a scăzut radical de îndată ce posesorii au adoptat forme de funcționare cît de cît democratice. Recurgînd la opțiunea a treia, era limpede că vor fi dificultăți. O seamă întreagă de guverne
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
de percuție al Academiei de Muzică din Cluj, condus de profesorul Grigore Pop. A fost șansa lui Alexandru Matei de a dobîndi experiență și abilitate în decantarea a ceea ce este incontestabil de ceea ce este discutabil ori de a nu folosi armele celui care, neputînd înțelege, nu știe să cruțe. Alta ar fi că, dincolo de pîndele unei geometrii și ale unei algebre întru totul variabile și perisabile, un ansamblu studențesc, dacă este corect și cu pasiune sădit, plivit și recoltat are avantajul
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
se afla, după atîta vreme, cine este criminalul și care a fost mobilul crimei. Misterul care învăluie acest caz este cu atît mai inexplicabil cu cît asasinul nu și-a luat prea multe măsuri de precauție: a tras cu o armă de calibru mic, fără amortizor ( manieră nu foarte comună de a comite un asasinat) și fără a purta mănuși de protecție (în locul din care se presupune că a fost tras focul fatal - unicul, de altfel - s-au găsit mai multe
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
lucru a KGB), întrebarea care se pune este dacă aceștia au acționat ca urmare a unui ordin primit din țară (eventual, impulsionat politic) sau ca simpli ucigași plătiți, tocmiți pe pămînt american (chiar dacă a fost tras un singur foc de armă, se pare că în comiterea acestui asasinat au fost angrenate mai multe persoane). Chiar dacă este departe de a elucida misterul morții profesorului Culianu, cartea lui Ted Anton merită citită. În mod evident ea este adresată unui public american, multe dintre
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
asemenea sumbre "profeții" trecîndu-le, într-un fel, cuvîntul poeților. "Trucul", dacă poate fi vorba de așa ceva, a mai fost folosit într-o antologie "de generație", Competiția continuă, coordonată de Gheorghe Crăciun. Doar că acolo înșiși poeții, criticautori, își pledau, cu "armele" retorice ale (mai mult sau mai puțin) teoriei, dreptul la literatură. Al. Cistelecan, din contră, scoate de la ei, fără să-i mai consulte, dar ca și cum l-ar fi întrebat pe fiecare în parte, argumente potrivite pentru așezarea lor într-o
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
chiar în literatură nu se pot face toată ziua invenții și legitimări. Însă trebuie să se inventeze și să se breveteze măcar diferențe. Iar Doina Ioanid și-o construiește pe-a ei revenind, în plin exhibiționism și provocare, la vechile arme ale sugestiei și imaginarului." Atenția de a nu scrie la fel despre toți, de-a nu face, în nici un caz, concesii, nici măcar tinereții și încrederii acordate de vreun "cap" de cenaclu (a se citi, spre exemplu, cronica despre poezia Adelei
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
întreb cum și de unde și-a însușit recidivistul domn Dan Botta acest obicei foarte balcanic, dar prea puțin mediteranean? Poate tot din apele materne ale Thraciei, călăuzele sterilității sale. Stranie floră produc aceste ape!" Controversa era în punctul ei culminant. Armele verbale ale polemicii se cer înlocuite cu arme propriu-zise, cu pistoale. Luptătorii se invită belicos în arenă. Tot Dan Botta are inițiativa năstrușnică, incredibilă. Să vedem urmarea.
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
domn Dan Botta acest obicei foarte balcanic, dar prea puțin mediteranean? Poate tot din apele materne ale Thraciei, călăuzele sterilității sale. Stranie floră produc aceste ape!" Controversa era în punctul ei culminant. Armele verbale ale polemicii se cer înlocuite cu arme propriu-zise, cu pistoale. Luptătorii se invită belicos în arenă. Tot Dan Botta are inițiativa năstrușnică, incredibilă. Să vedem urmarea.
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
În aceste condiții, să mai vorbești despre proiecte, strategii înnoitoare și însănătoșirea sistemului pare aproape irealizabil. Cunoscând toate aceste perfide primejdii, cei din vârful piramidei trebuie să fie conștienți că oamenii cu mai puține răspunderi, dar care au în mână arma votului, nu au prea multă răbdare. Dacă hidra mafiot-pesedistă nu va fi decapitată în cel mai scurt timp, atât ei, cât și noi putem să ne luăm adio de la orice speranță de-a mai îndrepta vreodată lucrurile în această țară
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]