4,701 matches
-
care Îi frământa mintea de ceva vreme: — Aram, Înțeleg că-ți place Istanbului, Însă nu te-ai gândit niciodată să vii În America? Vreau să spun, te-ai putea duce În California, de pildă. Știi, acolo e o mare comunitate armeană... Aram s-a uitat la ea preț de un minut Întreg, de parcă ar fi Înregistrat fiecare detaliu, apoi s-a lăsat pe spătarul scaunului și a Început să râdă amuzat. Armanoush a fost mai degrabă deranjată de râsul ăla, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de râsul ăla, căci simțea că o excludea. Nefiind convinsă că fusese Înțeleasă corect, s-a aplecat În față și a Încercat să ofere o explicație mai bună: — Dacă ești oprimat aici, poți să vii oricând În America. Multe comunități armene de acolo ar fi mai mult decât fericite să vă ajute pe tine și pe familia ta. De data asta Aram nu a mai râs. În schimb, i-a zâmbit, un zâmbet călduros, Însă oarecum obosit. De ce-aș vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
exista mai mult decât distanța geografică - el bănuind că Armanoush era prea americanizată, ea Înțelegând că Aram era prea turcificat. Prăpastia adâncă dintre copiii celor care reușiseră să rămână și copiii celor care fuseseră nevoiți să plece. Uite ce e, armenii din diaspora nu au prieteni turci. Singurul fel În care vin În contact cu turcii e prin intermediul poveștilor auzite de la bunicii lor sau unii de la alții. Și poveștile astea sunt cumplit de sfâșietoare. Însă crede-mă, la fel ca În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
aplecat În față, a tușit și apoi i-a șoptit ceva la ureche șefului formației. De Îndată ce orchestra a atacat melodia cerută, spre marea surpriză a lui Armanoush, Aram a Început să cânte - nu În turcă, nici În engleză, ci În armeană. În fiecare dimineață În zori Ah... Îmi Întreb iubita Unde te duci? Continua Încet, trist pe când tempoul ținea pasul cu tonalitatea ridicată distinctă a clarinetului și cu sunetul greu de stăpânit al daburk-ăi de pe fundal. Glasul lui Aram s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
excursia asta turistică În Istanbul. Toate moscheile alea magnifice pe care le arătați astăzi turiștilor, cine a fost arhitectul care le-a construit? Sinan! A proiectat palate, spitale, hanuri, apeducte... Exploatați inteligența lui Sinan și apoi negați că a fost armean. Nu știam, a scris Asya stupefiată. Sinan e un nume turcesc. Ei bine, vă pricepeți de minune la turcificarea numelor minorităților, a replicat Anti-Khavurma. OK, Înțeleg ce vreți să spuneți. E adevărat, istoria națională a Turciei se bazează pe cenzură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cu o Încărcătură destul de grea, a scris O Fată Pe Nume Turcoaica. Implică o exterminare sistematică, bine organizată și teoretizată. Sincer, nu sunt sigură că statul otoman era astfel la vremea aia. Însă recunosc nedreptatea ce li s-a făcut armenilor. Nu sunt istoric. Cunoștințele mele sunt limitate și distorsionate. Însă și ale voastre sunt la fel. Vezi tu, aici e o diferență. Pentru asupritor trecutul nu are nici o valoare. Asupritul nu are nimic În afară de trecut, a comentat Fiica lui Sapho
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nu l-ar deranja asta! a intervenit Doamna Sufletul-Meu-Surghiunit. Spuneți-mi, ce pot face eu, o turcoaică obișnuită, astăzi, În epoca asta ca să vă alin durerea? Ei, asta era o Întrebare pe care nici un turc nu le-o pusese vreodată armenilor de la Café Constantinopolis. În trecut, mai avuseseră vizitatori turci În două rânduri, amândoi tineri naționaliști pasionați, care răsăriseră de nicăieri, aparent cu intenția de a dovedi că turcii nu le făcuseră nimic rău armenilor, și chiar că armenii erau cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
turc nu le-o pusese vreodată armenilor de la Café Constantinopolis. În trecut, mai avuseseră vizitatori turci În două rânduri, amândoi tineri naționaliști pasionați, care răsăriseră de nicăieri, aparent cu intenția de a dovedi că turcii nu le făcuseră nimic rău armenilor, și chiar că armenii erau cei care se răsculaseră Împotriva regimului otoman și Îi omorâseră pe turci. Unul din ei merese până Într-acolo Încât să susțină că dacă regimul otoman fusese atât de crimianl pe cât se pretindea, astăzi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pusese vreodată armenilor de la Café Constantinopolis. În trecut, mai avuseseră vizitatori turci În două rânduri, amândoi tineri naționaliști pasionați, care răsăriseră de nicăieri, aparent cu intenția de a dovedi că turcii nu le făcuseră nimic rău armenilor, și chiar că armenii erau cei care se răsculaseră Împotriva regimului otoman și Îi omorâseră pe turci. Unul din ei merese până Într-acolo Încât să susțină că dacă regimul otoman fusese atât de crimianl pe cât se pretindea, astăzi nu ar mai fi rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cei care se răsculaseră Împotriva regimului otoman și Îi omorâseră pe turci. Unul din ei merese până Într-acolo Încât să susțină că dacă regimul otoman fusese atât de crimianl pe cât se pretindea, astăzi nu ar mai fi rămas atâția armeni care să vorbească despre asta. Faptul că existau atâția armeni care se spumegau Împotriva turcilor era un semn clar că otomanii nu Îi persecutaseră. Până astăzi, Întâlnirile celor de la Café Constantinopolis cu turcii fuseseră În esență un schimb Înfierbântat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pe turci. Unul din ei merese până Într-acolo Încât să susțină că dacă regimul otoman fusese atât de crimianl pe cât se pretindea, astăzi nu ar mai fi rămas atâția armeni care să vorbească despre asta. Faptul că existau atâția armeni care se spumegau Împotriva turcilor era un semn clar că otomanii nu Îi persecutaseră. Până astăzi, Întâlnirile celor de la Café Constantinopolis cu turcii fuseseră În esență un schimb Înfierbântat de calomnii și monologuri. De data asta tonul era radical diferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
necazul ăsta dacă e sinceră! a explodat Anti-Khavurma. Însă Înainte ca cineva să poată reacționa, pe ecran a apărut un comentariu extrem de neobișnuit. Ei bine, adevărul e, dragă Doamnă Sufletul-Meu-Surghiunit și dragă O Fată Pe Nume Turcoaica... că unii dintre armenii din diaspora nu vor ca turcii să recunoască vreodată genocidul. Dacă ar face-o, le-ar tăia craca de sub picioare și ar distruge cea mai puternică legătură care ne unește. Așa cum turcii au obiceiul să nege nedreptățile comise, armenii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
dintre armenii din diaspora nu vor ca turcii să recunoască vreodată genocidul. Dacă ar face-o, le-ar tăia craca de sub picioare și ar distruge cea mai puternică legătură care ne unește. Așa cum turcii au obiceiul să nege nedreptățile comise, armenii au obiceiul să savureze coconul victimizării. Se pare că există de ambele părți niște obiceiuri vechi care trebuie schimbate. Era Baron Baghdassarian. — Nu s-au culcat Încă, a spus mătușa Feride plimbându-se Încoace și-ncolo prin fața camerei fetelor. Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Barsam cântase ani buni la clarinet Într-o formație armenească și dansase Îmbrăcat În costum tradițional, pantaloni bufanți și cămașă galbenă. Își amintea cum pleca de acasă Îmbrăcat În costumele acelea, În timp ce toți ceilalți copii din cartier care nu erau armeni Îl urmăreau cu priviri batjocoritoare. De fiecare dată spera că copiii aveau să uite ceea ce văzuseră sau că pur și simplu n-aveau să-și mai bată capul să râdă de el. Și de fiecare dată greșea. Pe când era Înscris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Și de fiecare dată greșea. Pe când era Înscris la toate activitățile armenești, una după alta, tot ce-și dorea era să fie ca ei, nici mai mult, nici mai puțin, să fie american și să scape de pielea brună a armenilor. Chiar și mulți ani mai târziu, mama sa Îi reproșa din când În când asta, explicându-i că pe când era copil Îi Întrebase pe chiriașii americani de origine olandeză de deasupra ce săpun foloseau ca să se spele, fiindcă voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
spele, fiindcă voia să fie la fel de alb ca ei. Acum, când amintirile copilăriei sale se revărsau din nou asupra lui odată cu pierderea mamei sale, Barsam Tchakhmakhchian nu se putea abține să nu se simtă vinovat că uitase rapid bruma de armeană pe care o Învățase pe când era copil. Acum Îi părea rău că nu Învățase mai mult de la mama sa și că nu o Învățase mai mult pe fiica sa. — Tată, de ce taci? a Întrebat Armanoush cu un glas plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
am hotărât că eram prea matură pentru asta. Eu te-am rugat să nu mă mai trimiți acolo În anul următor... — Ai dreptate, a spus Barsam Într-o doară. Însă totuși, aș fi putut căuta o altă tabără pentru tineri armeni de vârsta ta. — Tată, de ce te Întrebi asta acum? Armanoush era pe punctul să izbucnească În lacrimi. N-a avut inima să-i spună. Nu În felul ăsta, nu la telefon. Nu voia să afle despre moartea bunicii ei când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Înlăuntrul lui fuseseră transformate Într-o dragoste trudnică, dar plăcută, care se apropia probabil cel mai mult de dragostea reală. Poate că Rose nu fusese o soție perfectă În timpul primei căsătorii, când nu reușise să se adapteze la o familie armeană numeroasă, Însă exact din același motiv era paradisul ideal pentru un bărbat ca el, un bărbat care Încerca să scape de numeroasa lui familie turcă. — Te simți bine? a repetat Rose pe un ton ușor mânios de astă dată. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
făceam o călătorie pe cont propriu În orașul bunicii mele, puteam să Înțeleg mai bine moștenirea familiei mele și cum stăteam În viață. Cred că voiam să-i cunosc pe turci ca să pot Înțelege mai bine ce Înseamnă să fii armean. Toată excursia asta a fost o Încercare de a restabili legătura cu trecutul bunicii. Voiam să-i spun că i-am căutat casa... și acum s-a dus... Armanoush a Început să plângă. Nici măcar n-am avut șansa să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de delfinul care-l Înghițise, Rumi s-a Întâlnit cu Shams, Iisus a fost ridicat la ceruri, iar lui Moise i s-au dat cele Zece Porunci. — Roag-o pe Armanoush să ne spună care e cea mai importantă dată pentru armeni, a spus mătușa Banu, gândindu-se că erau destule șanse să fie chiar această zi. De Îndată ce i s-a tradus Întrebarea, Armanoush a răspuns: — Genocidul. — Nu cred că asta se potrivește cu tiparul tău. Asya i-a zâmbit mătușă-sii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
e sută la sută musulman... Sau greșesc cumva? Nu e musulman? — Sigur că e, l-a corectat imediat Riza Selim Kazanci. Elhamdulillah. Pentru o clipă i-a trecut prin cap să-i destăinuie funcționarului că mama băiatului era o orfană armeană convertită la islamism și că ar fi un gest frumos față de ea să-i pună numele ăsta, Însă ceva dinăuntrul lui i-a spus că era mai bine să țină informația aia pentru el. — Ei bine, atunci, cu tot respectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
jos, până la bărbie, și care-i dădea aerul că zâmbea chiar și atunci când era trist. Cu o voce tremurătoare și negăsindu-și cuvintele, a anunțat-o cine era și apoi i-a spus, pe jumătate În turcă, pe jumătate În armeană, că venise tocmai din America să-i dea de urmă. Oricât de mult ar fi vrut să-și Îmbrățișeze sora atunci și acolo, știa că acum era o femeie musulmană măritată. A rămas În pragul ușii. Briza din Istanbul trasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
gura lui Levent, după ce experimentase un timp cu „Da-da“ și reușise În cele din urmă să spună „Ta-ta“ cu o zi Înainte. Acum și-a dat seama că fiul ei rostise cuvântul tată În turcă și mamă În armeană. Nu numai că trebuise ea Însăși să uite limba armeană, odinioară atât de dragă ei, Însă acum era obligată să-și Învețe fiul să facă același lucru. Și-a privit lung copilul, nedumerită și gânditoare. Nu voia să corecteze cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și reușise În cele din urmă să spună „Ta-ta“ cu o zi Înainte. Acum și-a dat seama că fiul ei rostise cuvântul tată În turcă și mamă În armeană. Nu numai că trebuise ea Însăși să uite limba armeană, odinioară atât de dragă ei, Însă acum era obligată să-și Învețe fiul să facă același lucru. Și-a privit lung copilul, nedumerită și gânditoare. Nu voia să corecteze cuvântul „Ma-ma“ Înlocuindu-l cu echivalentul său turcesc. Chipurile Îndepărtate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ale strămoșilor ei au ieșit la suprafață. Numele acesta nou, religia, naționalitatea, familia și eul pe care le căpătase nu reușiseră să pună stăpânire pe adevăratul ei eu. Broșa În formă de rodie Îi șoptea numele și numele acesta era armean. Shermin Kazanci și-a strâns fiul În brațe și, timp de trei zile Întregi, a reușit să nu se gândească la broșă. Însă În cea de-a treia zi, ca și cum mintea ei ar fi reflectat și inima ei ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]