5,079 matches
-
Acasa > Versuri > Omagiu > FLUTURI CU ARIPI ARSE Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu mai știm să răscumpărăm adevărul din ghearele lăcomiei. Dăm vina pe nenoroc! Tinerii ne sunt fluturi cu aripile arse-n foc. Acum în
FLUTURI CU ARIPI ARSE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342812_a_344141]
-
lui azi încă se mai văd cicatrici Din ele, păsări de foc vor ciuguli a vieții pâine. P. S. Acest sonet îl închin celor care au avut de suferit din tragedia de la Colectiv, pe care i-am numit "fluturi cu aripi arse...". Unii din ei au zburat spre florile veșniciei. Cei care au rămas, se zbat și se luptă să și-le vindece pentru a putea din nou zbura pe acest pământ când mai negru, când mai verde... Noi toți să alegem
FLUTURI CU ARIPI ARSE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342812_a_344141]
-
pe acest pământ când mai negru, când mai verde... Noi toți să alegem să fim (un) Colectiv, doar așa vom aduce din nou în suflete anotimpuri mai frumoase. (Versurile: Lavinia Elena Niculicea, 31 octombrie 2015) Referință Bibliografică: Fluturi cu aripi arse / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1767, Anul V, 02 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FLUTURI CU ARIPI ARSE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342812_a_344141]
-
în: Ediția nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Doamne, de ce atâta suferință pe pamant? Te întrebăm și ne rugăm plângând, Nu e destul că ni se risipesc prin lume pruncii, Cei rămași acasă ard de vii? Copiii arși ridică înspre cer Mâini gri de cenușă Cum să se salveze, greu mister, Pe o singură, închisă ușa? Doamne, azi ți-am pune flori Nu cununi de spini Vom aprinde candele în nori Te-om spală cu mir la rădăcini
DOAMNE, DE CE? de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342837_a_344166]
-
Te-om spală cu mir la rădăcini Și îți vom reda trupul de lut Să ne ierți de mult-răul făcut Smulge suferință, buruiana grea Doamne, te rugăm, nu ne mai pedepsi așa! Pentru al cui păcat ne-ai condamnat? Pruncii arși la cer ni i-ai urcat Sufletul ni l-ai închis în ger Ochii ni-s izvor de lacrimi către înger. Trupurile ne sunt peșteri înghețate, Catedrală vie pentru moarte. Cum poate un părinte, cu ce forță Să vadă că
DOAMNE, DE CE? de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342837_a_344166]
-
avut loc vineri seara, în jurul orei 23.00, la Clubul Colectiv, din Capitală, club situat în zona centrală a Bucureștiului, cu ocazia unui concert și este în continuare în curs de desfășurare în numeroase spitale din Capitală, unde mulți răniți, arși sau intoxicați cu fum se zbat între viață și moarte. Incendiul a izbucnit, potrivit martorilor, din cauza unor artificii aprinse în timpul unui concert. Numărul victimelor este impresionant, dar nu la număr trebuie fixată atenția, ci la cauzele tragediei, la vinovăția absolută
CU ADEVĂRAT ZGUDUITOR! SĂ NE RUGĂM PENTRU SUFLETELE LOR! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342842_a_344171]
-
Pe gând înlăcrimat de clipa reveriei. Când vine toamna în veșminte de aramă, Pe gânduri mă plouă cu tristețe și teamă Că, tot mai puțini ani de viață mi-au mai rămas, Iubirii sufletești să-i dau viață-n cuvânt ars. Cu facăra iubirii aprind cuvântu-n glas, Pe câmpia ochilor să mai facă popas, Dragostea de viață îmbrățișând speranță, Când seninul cerului se scurge în ceață. Dar gând cu dor tresare de-al visului amor, Să duc în depărtare, nefericirea
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
repulsie pentru treptele prea înalte - sau prea joase: rău de înălțime - rău de adânc ...dar atât de mult aș vrea atât de mult...: dintr-odată să ard orbitor - stea mistuită canibalic - de dor - dintr-odată - să înghit - până-n rărunchii mei - arși de dorință - ca pe-un uluitor calmant - azvârlit în gâtleju-mi de-un doctor grăbit - în bezna neființei - beci surpat în adânc - totul fără avertisment - fără trepte: surpriza apoteotică a infarctului: ăsta e visu-mi secret *** „MODERNIZAREA” PAȘTELUI... nu-L mai plânge
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
știu că Dumnezeu mă iubește, dar nu știu pentru ce... Ca un copil aștept dimineața,/ Până la lacrimi mi-e dragă viața. Din bunuri/ Câte fostu-ne-au lăsate,/ Eu am păscut înfometat/ Ideea/ Pe dealurile cele mai/ Sărate,/ De-aceea ars mi-i sufletul,/ De-aceea./ Și-asemeni cântărețului-/ Al vieții-/ Sub ceruri/ Ce topite cură,/ Am dus la gură/ Fluierul arșiței/ Și-o stea de sus/ M-a sărutat pe gură. Lili Bobu Peste aceste cuvinte trec anotimpurile, se face
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
știu că Dumnezeu mă iubește, dar nu știu pentru ce... Ca un copil aștept dimineața,/ Până la lacrimi mi-e dragă viața. Din bunuri/ Câte fostu-ne-au lăsate,/ Eu am păscut înfometat/ Ideea/ Pe dealurile cele mai/ Sărate,/ De-aceea ars mi-i sufletul,/ De-aceea./ Și-asemeni cântărețului-/ Al vieții-/ Sub ceruri/ Ce topite cură,/ Am dus la gură/ Fluierul arșiței/ Și-o stea de sus/ M-a sărutat pe gură. Lili Bobu Peste aceste cuvinte trec anotimpurile, se face
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
cheltui pe toți pe cadouri... sau pe plicuri și timbre... Îmi place să scriu multe scrisori... I-am scris tatălui meu vitreg închis în închisoarea militară din Budapesta, bulevardul Margit nr 87, așa: „Domnului Zsolt Béla”... Bunicul a sărit ca ars: „De ce nu scrii „Deținutului Zsolt Béla”? Dar eu am rămas la prima formulă, pentru că nu am vrut să-mi jignesc tatăl închis, spunându-i „deținut”. Bunicul mi-a mai spus că azi nu este o rușine să fii închis de
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
cana centrală a nopții tor.nadă de iluzii sucite de iar.marocul plăcerilor oarbe din lume Vanity fair îl numesc engliterranienii noi mai pro.zaici îl ghicim în ghiocul mentalității balcanice adulând con.secvent bâlciul deșer.t.ăciunilor de iluzii arse molcom de pro.misiuni spulberate de priviri înapoi cu mânie cu ură de sine ne.ostoită eter.n cuvinte mai ne.cuvinte ca acestea nu ex.istă !!! nu ne ramâne decât să reinventăm para.visul dincolo de eu dincolo de tu dincotro
POEM HIERATIC XXXI NE.CUVINTE ŞI NOI.ME de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343424_a_344753]
-
și Olaru, ceva mai hotărât. În plus, cred că ar trebui audiată femeia aceea, știți dumneavoastră... - Aia? Aia nu știe decât să dea de mâncare la câini, fraților! Ce, n-ați văzut-o cât de aeriană este? a sărit ca ars procurorul, respingând fără menajamente propunerea făcută. „Ce dracului să mai scoatem de la ea? Mie-mi chiorăie mațele de foame și lor le arde de audieri, băi frate! Dar... parcă ar avea dreptate...”. Nu putem face asta mâine? Sau, dacă nu
EPISODUL 6, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343359_a_344688]
-
a sfârtecat vaginul cu o scândură. Ambele cazuri au fost clasate, înregistrate cu autor necunoscut de către Diaconescu. Un al treilea cadavru, de asemenea de femeie, tot din Pojogeni și, de asemenea cu urme de violență și viol a fost găsit ars. Pentru el s-a stabilit ca autor un anume Arpad Mailat de la Târgu Secuiesc, mort de șase ani într-un sanatoriu din Târgu-Jiu. Șirul de atrocități a încetat odată cu arestarea monstrului Gheorghe Avram. Maniera de lucru a procurorului Diaconescu și
MARCEL ŢUNDREA. PĂMÂNTUL GROPII I-A ÎNCHIS GURA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/343457_a_344786]
-
Aflăm, de exemplu de milioane de oameni care ies în stradă și, cu un curaj extraordinar, înfruntă moartea și suferința, gloanțele, grenadele, tunurile de apă, loviturile și mijloacele de tortură ale poliției, ale puterii. Vedem tablouri de zei ai zilei arse ori călcate în picioare, însemne ale puterii dictatoriale distruse în mod ostentativ, pancarte în care populația cere sfârșitul unei epoci de dictatură și teroare și instaurarea unei epoci noi, de libertate și progres. Aflăm, de asemenea, de la fiecare buletin de
DUHUL LIBERTĂŢII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343449_a_344778]
-
prea grea și-i fierbinte. Ajunși în cameră, o găsiră pe Minela cum ieșise de sub duș, înfășurată doar în prosopul pufos de la baie. Avea nasul roșu ca întreaga-i piele. Se împăcase cam greu fierbințeala apei, cu cea a pielii arsă de soare, dar cum zice românul : "suferă baba la frumusețe". a trebuit și ea să o suporte. - Bună Minela. Îmi pare rău de indispoziția ta. De ce nu mi-ai spus să dau drumul la aerul condiționat dacă ți-a fost
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
Cer senin și negru, pământ pârjolit, Tarpe vujo thai kalo, phuv thabardi, si albii de ape unde apa Thai vodre lenengă kai o păi curge totdeauna așa încet, thavdiol sagda kadea lokhes, Cristul negru, O kalo Iisus, Cu păr lung, ars, Kale phabarde balența, Pomeți proeminenți Chamengă dume bare kokalența, si pupilele albe. thai parne yakha. Privește unde merge! Dikh kai jeal! Dans Khelimos În grădina Petenera Ande bar Petenera În grădina nopții Ande e bar la ratiaki Șase fecioare gitane
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
parneste dansează. Khelen. În grădina nopții Ande e bar la ratiaki Încoronate Chalmaventsa pe shărende Cu hârtie roșie Loliasa ramomaski Și iasomie. Thai nilaki . În grădina nopții. Ande e bar la ratiaki Dinții lor- sidef- Lengă dând - shankuno- Zgârâie umbră arsă. Shingăren e uchalin e thabardi. Și în grădina nopții, Thai ande ratiaki bar, Umbrele lor se lungesc Lengă uchalinaa dîlgiardion Și ajung până la cer, Thai aresen ji k'o tarpe, Toate violete. Savore chednile Două fețe tinere Dui ternia sheia
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
și au reușit să vorbeasca normal, așa ca altădată. După ce au luat prânzul, s-au pus la televizor, unul lângă altul, ținându-se de mâna. Nu-i displăcea și reuși chiar să se destindă. Telefonul lui sună și sări ca ars. Ea-l privi mirată. - E sigur de la birou. Ea se abținu de la orice comentariu. - Alo, da. La celălalt capăt se auzi vocea unei femei. El doar ascultă, iar la final zise „azi e sâmbătă, nu mai vreau să lucrez”, după
AUTOR CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344175_a_345504]
-
ÎNCEPE ZIUA Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Rupe-mi buzele în petale Lipește-le de pistilul dimineților Fură-mă pune pe masă indiferentei un argint Că pe o coaja arsă de măr copt Acopaniază-mă la pian la plecare Mă voi întoarce când cerul Va fi colivia absenței tale Arde-mă pe rug dacă te-am vrăjit Curăță-mă de ghimpi când mă respiri Rupe-mi cerul în franjuri Mâna mea
ÎNCEPE ZIUA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343058_a_344387]
-
Autorului nu nu sunt eu e strigătul unui răsărit pe țărmul pustiu un crez uriaș străpunge marea ici-colo îngenunchează în petice de tine mă ridic pe vârfuri părul meu e plin de săgeți albe miroase a busuioc și a spice arse dacă mai socotesc și pescărușii care lenevesc pe jumătatea mea de corabie sunt un înotător norocos scoicile din zaruri îmi fac cu ochiul mă îndeamnă să le botez într-un fel grația nu știe să coboare prin sete decât în
VINO SĂ VEZI SIPETUL CUM PLÂNGE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343072_a_344401]
-
SUA de către prestigioasa editură academică Cambria Press, Imaginary Homelands of Writers in Exile: Salman Rushdie, Bharati Mukherjee, and V.S. Naipaul s-a bucurat și se bucură de deosebit succes. Cristina Emanuela Dascălu este și traducător (vedeți recenta traducere la Editura Ars Longa din opera lui Christian Tămaș Liniștea albă/ The White Silence), autor premiat nu doar în multiple domenii științifice de cercetare, precum comunicare generală, teorii ale comunicării, comunicare interpersonală/ relațională, comunicare interculturală, comunicare mass-media, jurnalism, comunicare tip business, negociere în
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343064_a_344393]
-
concursuri naționale și internaționale. Anul 2009 marchează, în România, apariția a trei volume de poezie, două în limba română, Adorabila Fiară la Editura Crigarux și Echinox sau Solstițiu la Editura Timpul și unul în limba engleză, Travel Series, la Editura Ars Longa, precum și apariția editorială a trei cărți de specialitate în domeniul comunicării.
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343064_a_344393]
-
între 1843-1916). Carol I vizitează în 1866 prin luna august un sătuc de munte numit Podul Negru, Sinaia de astăzi și, rămânând încântat de frumusețea locului, cumpără o mie de pogoane (aproximativ cinci sute de hectare) prin 1872 la Piatra Arsă și în 1873 pornește sub conducerea unor arhitecți germani, deschiderea lucrărilor pentru ridicarea castelului, însă cu adevărat piatra de temelie se pune abia în 1875, piatră sub care Carol I depune câteva monezi din aur de 20 lei, primele monezi
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]