1,519 matches
-
străvechi de piatră pentru colectat apa, locurile acelea care emanau mirosuri de carne friptă, ceapă, mirodenii, coptură și fum, Îi ofereau răspunsul direct și simplu la Întrebarea pe care până acum nu reușise deloc s-o formuleze. Dar simți ceva asaltându-i inima, lovind pe dinăuntru și pe dinafară, ciupind și rozând ușor, precum cântecele uitate despre Johnny Chitară, ca lacurile și pădurile de pe pereții micului restaurant În care Îl ducea mama lui după cumpărături În fiecare vineri la prânz. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ziare. Diverși politicieni italieni au preluat repede mesajul anti-imigrație. Ce-aș putea să spun? Presupun că sunt exasperați de afluxul de români flămânzi. Deși, deși... Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și mai târziu, în perioada interbelică, România a fost asaltată de italieni flămânzi, care își căutau de lucru aici, într-o țară - pe atunci - mai prosperă decât fostul mare imperiu. Unii dintre ei au și rămas și au format comunități stabile, din Dobrogea până în Oltenia și Ardeal. Unele mai există
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
evite civilizația tehnologică a omului, grație unei cunoașteri în profunzime a tainelor materiei și energiei. Grosvenor hotărî că putea trece, liniștit, la penultima etapă a contraatacului sau. Se concentra așadar asupra unui gând menit să caracterizeze una din ființele care asaltaseră nava. După un răstimp ce i se păru destul de scurt, avu senzația că privește nava printr-o imagine. Prima lui grijă fu să se întrebe cum se desfășura lupta. Dar trebuia să-și înfrângă curiozitatea, deoarece avea de făcut lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
personalul administrativ și tehnicienii, se aflau cu toții fie în sală, fie pe coridoarele învecinate. Se auzi un clopoțel. Treptat, murmurul conversației conteni. Clopoțelul sună din nou, iar în tăcerea ce se lăsă, căpitanul Leeth vorbi astfel: - Domnilor, precum vedeți, suntem asaltați de probleme. Încep să cred că în trecut, noi, militarii, nu i-am apreciat cum se cuvine pe oamenii de știință. Eu însumi eram convins că-și petrec toată viața în laboratoarele lor, departe de primejdii. Se pare însă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
abia se apucă de lucru, că pe ecranul videocomunicatorului apăru Kent care-i chema pe oameni la ședință. Peste un minut, când deschise ușa și ieși pe coridor, Grosvenor își dădu seama că Siedel nu exagerase: valuri de excitații îi asaltau creierul. Deși năucit, porni totuși spre puntea de comandă. Se așeză printre ceilalți. Noaptea nemărginită a spațiului, care împresura nava, își murmura avertismentele, când înfricoșate, când amenințătoare. Grosvenor auzi pe cineva spunând, în spatele lui: - După părerea mea, ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
eclipseze, ba să Înghită și să mistuie Întreaga-mi identitate. Înainte de 1990, lucrurile stăteau diferit: pesemne cenzura de fond a sistemului infiltra misterios și securistic un fel de lichid de frînă În popularul instinct băgăcios. Inti mitatea omului nu era asaltată, ci tratată cu precauție, cu introduceri politicoase, cu pretexte plauzibile. Am fost invitat Însă mai ieri la o emisiune de televiziune cu incursiuni În viața socială și culturală, iar genericul proclama: „Lumea văzută de un orb!“ Așadar, nu de un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din cer! Fericire și bucurie mistică! Domnul Artur Sammler, confident al excentricilor New Yorkului; diacon al bărbaților sălbatici și progenitor al unei femei sălbatice; arhivar al nebuniei. Odată ce iei o poziție, odată ce schițezi o linie de bază, contrariile te vor asalta. Declară-te În favoarea normalului și vei fi asaltat de aberații. Toate postúrile sunt maimuțărite de opusurile lor. Asta se Întâmplă când individul Începe să fie tras Înapoi de la dezinteres spre condițiile de creatură. Porțiuni sau aspecte din sinele său de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Sammler, confident al excentricilor New Yorkului; diacon al bărbaților sălbatici și progenitor al unei femei sălbatice; arhivar al nebuniei. Odată ce iei o poziție, odată ce schițezi o linie de bază, contrariile te vor asalta. Declară-te În favoarea normalului și vei fi asaltat de aberații. Toate postúrile sunt maimuțărite de opusurile lor. Asta se Întâmplă când individul Începe să fie tras Înapoi de la dezinteres spre condițiile de creatură. Porțiuni sau aspecte din sinele său de mai Înainte revin la viață. Vechiul caracter se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
era ventilul lui. Putea elibera toată acea putere la discreție. În plus, Îl situa În afara rivalităților nefericite, Îndârjite, În afara pizmei, a urii și a ostilităților dintre șoferii obișnuiți ai mașinilor mai puțin prestigioase. Dacă parca pe două locuri, nu era asaltat de poliție. Așa cum stătea În picioare lângă acea mașinărie impresionantă, fesele lui, cărora pantalonii de uniformă le dădeau un contur rectiliniu, erau mai aproape de pământ decât ale multor altor oameni. Părea să aibă, În plus, un spirit calm, serios; cute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
special de un semn și el, Sammler, trebuia să fie acolo să răspundă acestei nevoi. Sună din nou la spital. Spre surprinderea lui, se trezi vorbind cu Gruner. Ceruse cu asistenta particulară. Se putea obține legătura? Probabil că Elya era asaltat de telefoane. În ciuda umflăturii mortale din cap Încă era În joc, făcea afaceri. — Ce mai faci? — Ce faci, unchiule? Adevăratul sens al Întrebării putea fi „Unde ești?“. — Cum te mai simți? — Nici o schimbare. Credeam că urma să ne vedem. — Vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
-și anunțase numele, se Întoarse În interiorul palatului, iar războinicii intrară În curte. Tabloul era gata. Alexandru Îl Înfășură și Îl strecură la piept. Își aruncă privirile spre corabie și văzu că pe punte se dădeau lupte. Căpitanul Morovan se era asaltat de trei ieniceri, iar echipajul, risipit, lupta cu puținele arme care erau la Îndemână. De pe străduțele ce dădeau spre mare se auzi zăngănit de arme și, În câteva clipe, În piață intră un grup de războinici În uniforme de ieniceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
până ajunse pe acoperiș, unde văzu drumul pregătit de Apărător. Era o succesiune de terase care coborau spre port. La capătul primeia găsi două buzdugane, pe care le puse la centură. Din locul unde ajunsese putea vedea din nou corabia asaltată de ieniceri. Din câte Își dădu seama, se aflau deja acolo toți cei unsprezece membri ai misiunii. Puntea era liberă, dar de pe străduțele lăturalnice soseau alți ieniceri. Zgomotul de arme Încetă dedesubtul lui, iar Îngerul apăru și el pe acoperiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ascunselea. Ea se pitește. Înainte de orice, se lasă ispitită de cuvintele frumoase și-i place să împodobească, adeseori fără să fie nevoie. Ea contrazice memoria, care se dă pedantă și, pusă pe ceartă, vrea întotdeauna să aibă dreptate. Atunci când este asaltată de întrebări, amintirea se aseamănă unei cepe, care ar dori să fie decojită, ca să se scoată la iveală ceea ce stă scris acolo și poate fi citit literă cu literă: arareori lipsit de echivoc, adeseori scris în oglindă ori încifrat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mult chiar, m-a invitat să-i vizitez atelierul amenajat în grădina ei din Zoppot. Măritată cu un jurist mult mai bătrân, care își făcea serviciul în spatele frontului de răsărit ca ofițer de stat-major responsabil cu aprovizionarea, tânăra femeie locuia, asaltată de jur-împrejur de bălării, într-o căsuță în care am intrat de nu mai știu câte ori. În pantalonii scurți sau în aceia lungi de la uniforma de iarnă a HJ, mă duceam cu tramvaiul prin Oliva până la Glettkau, de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
un curs de pregătire pentru însușirea limbii franceze folosită în statele respective și erau chemați la București pentru testare. Înscrierea la ceste cursuri se făcea după ce se stătea cu fiecare în parte de vorbă, luându-se datele repsective. Colegii îl asaltau cu felicitări și cu fel și fel de întrebări, fiindcă de la liceul lor numai el trebuia să plece. Cezar cum a ajuns acasă, s-a dus și-a strigat-o la geam pe Teofana, chemând-o să coboare la el
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
vine să cred prin ce trecem. Parcă trăiesc povestea altcuiva nu a noastră, se zbuciuma Alexandru. — Nu te mai gândi la asta, îl mângâie Teofana. — Îmi va fi greu, surioară, îmi va fi greu. Când mergi la serviciu te vor asalta problemele și-ai să vezi cum uiți de necazuri. Fetele de la birou te vor înveseli. — Mă vor întreba cum a fost, că știau despre intenția mea cu tine. Ce le voi spune? — Că totul a mers bine. Doar n-o să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Mi-au spus ai mei, era tristă Teofana. Această tristețe a urmărit-o mult timp după moartea tatălui. Cel care o îmbărbăta era Cezar și Zina care-și revenise din șocul provocat de moartea lui Eusebiu. Încetul cu încetul, Teofana, asaltată de problemele de serviciu care nu țin seama de starea sufletească a oamenilor, a revenit la normal. Cea mai mare bucurie a avut-o când a aflat că este gravidă. Atâta Zina, dar mai ales Cezar o menajau. Se simțea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de foc sfârâitor în direcția atacatorilor. Armele cu ochire automată adăugară bubuitul lor sacadat vacarmului general. Se auzeau urlete și oamenii cădeau cu sutele. Abia acum tabăra se trezi. Soldații înjurau, săreau în picioare, își luau armamentul individual. Venusienii îi asaltau agitându-și bâtele; minutele treceau și numărul acestora creștea necontenit. Planând asupra acestei învălmășeli, armele automate ezitau, nemaifiind sigure de țintele tirului lor. Pe măsură ce sfârâitul suflantelor și detunăturile exploziilor scădeau în intensitate, hărmălaia înjurăturilor, mârâiturilor, gemetelor devenea tot mai distinctă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
o migrenă rebelă în cutia craniană, incapabil de a mai lega fie și una‑două idei, Ghiță s-a prezentat la birou cu un sfert de oră mai devreme și și-a întâmpinat colegii unul câte unul, care l-au asaltat cu ironii, observații, cu afirmații insinuante și cu întrebări incomode: Salut, părinte! L-ai vizitat pe bunicul? Ceva colaci? Ceva pitaci? Te-ai mai închinat în baie cu Visul Maicii Domnului în dimineața asta? Cum te-ai odihnit? Pari obosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
șut la partea dorsală de nu te vezi! Că numai cobești! Stârpitură ce ești! Te dai și tu cu Pițigoi la ciripeală!.. E-adevărat că în felul acesta Georg Müller a reușit să scape de câțiva paraziți care l-au asaltat cu nerușinare și cu cinism în ultima vreme. Dar necazul cel mare era că mereu veneau alții cu forțe proaspete, ceea ce i-a întărit convingerea că i se pregătește ceva. Cât despre dispariția caietului cu scrierile sale poetice, nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și suplimentul lor... Că, uneori, așteptarea le era zadarnică iar salivarea abundentă ținea loc de gustare când cei mari veneau de la școală cu mâna goală, motiv de nemulțumire, de lacrimi și gâlceavă. De țe? De țe n-ai adus? O asaltau cei mici pe Vasilica, că ceilalți școlari nici nu mai dădeau pe acasă pentru că de la școală mergeau direct la câmp ca să-și ajute părinții, angajați cu ziua la muncile agricole de sezon. Că astăzi nu am avut supliment! Astăzi toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
acea stare de relaxare a organismului, deoarece În acea stare, se normalizează pulsul, tensiunea și chiar valorile ce se constată la analiza sîngelui, contribuind la Îmbunătățirea stării generale a organismului și la vindecarea unor boli. Deși nu m-a mai asaltat cu o altă Întrebare, după cum mă privea, era clar că Dragoș nu prea părea Îndeajuns de mulțumit de explicațiile mele. Era desigur un subiect destul de pretențios, despre care se putea discuta mult În contradictoriu, riscînd la fel de mult ca discuția să
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
episod, ivit în calea netedă a confecționării de versuri la comandă, a avut un rezultat neașteptat pentru cererile ulterioare ale colegilor. Vestea despre acrostihul buclucaș s-a întins ca fulgerul în toată clasa, și-n două recreații numai am fost asaltat de clienții mei obișnuiți: ― Bine, mă, de ce nu ne-ai spus pîn-acum că te pricepi să faci d-astea cu litere potrivite! E ceva formidabil, original! Ia notează-ți numele! Tii, când o vedea Gabi că-i e numele din
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Nemo sau de Africa lui Dick Sand, se situează continentul de imagini care nu încetează să se extindă. Cu fiecare pagină care se deschide, Genezei i se mai adaugă un element. Prin puterea poveștii, Fantazia trăiește, împotriva nimicului care o asaltează. Teritoriile de peste mări Ca și Le Journal de Tintin sau Spirou, Pif Gadget (cel care îl continuă pe mai vechiul Vaillant) este parte din vastul spațiu imagologic al benzii desenate franco-belgiene. Arta franco-belgiană, ca și cea italiană ori cea argentiniană
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Odată cu trilogia inaugurală, Le secret de l’espadon, Jacobs găsește, din chiar primul moment, timbrul capodoperei. La un an de la intrarea omenirii în vârsta de fier a bombei atomice, viziunea lui Jacobs împrumută de la Wells dimensiunea apocaliptică și imaginea umanității asaltate de forțe ce par de neoprit. Însă scenariul contrafactual pe care îl avansează Jacobs trimite nu la invazia nemiloșilor marțieni, ci la un „război al lumilor” ce opune tenebrosul „imperiu galben” lumii libere. Detaliile profeției pe care o scrie Jacobs
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]