1,397 matches
-
catolică. Și în sfârșit, o a treia condiție neapărată pentru adevărata viață mistică este, după Nichifor Crainic și după toată tradiția ortodoxă, participarea la viața liturgică a Bisericii. E adevărat că omul care, în urma unor îndelungate eforturi de purificare prin asceză și rugăciune, se ridică până la vederea luminii dumnezeiești, depășește înfățișările materiale și vizibile ale simboalelor liturgice. Dar le depășește înălțându-se din mijlocul lor, cu ajutorul lor și în direcția ce-o arată ele, cum te-ai ridica pe treptele unei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
descriere a treptelor vieții mistice, așa cum sunt expuse la Nichifor Crainic. Ele sunt: purificarea, iluminarea și desăvârșirea sau unirea. Faza purificării cuprinde îndeosebi silințele ascetice ale omului. Accentul principal cade pe lucrarea voinței omenești. Iluminarea se clasează la mijloc între asceză și mistică, accentul căzând atât pe lucrarea voinței omenești, cât și pe colaborarea harului dumnezeiesc. Faza desăvârșirii sau a îndumnezeirii se plasează în sectorul misticii propriu-zise, unde accentul este pe voința dumnezeiască, omul aflându-se în această fază într-o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și a morții omului vechi, purificarea este o prelungire metodică a acestui act sacramental, „Mortificarea ascetică ne apare ca o continuare a Botezului și ca o împlinire metodică a lui” (Op. cit. pg. 169). Cele mai minunate înălțimi le-a atins asceza în ortodoxie. Convingerea ortodoxă că drumul spre desăvârșire duce prin asceză, e zugrăvită și pe pereții bisericilor în chipurile sfinților, în pictura de stil bizantin. Numai prin asceză natura, care păstrează posibilități spre păcat și după botez, poate fi consolidată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acestui act sacramental, „Mortificarea ascetică ne apare ca o continuare a Botezului și ca o împlinire metodică a lui” (Op. cit. pg. 169). Cele mai minunate înălțimi le-a atins asceza în ortodoxie. Convingerea ortodoxă că drumul spre desăvârșire duce prin asceză, e zugrăvită și pe pereții bisericilor în chipurile sfinților, în pictura de stil bizantin. Numai prin asceză natura, care păstrează posibilități spre păcat și după botez, poate fi consolidată definitiv în puritatea ei primordială. Asceza nu are un ideal negativ
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a lui” (Op. cit. pg. 169). Cele mai minunate înălțimi le-a atins asceza în ortodoxie. Convingerea ortodoxă că drumul spre desăvârșire duce prin asceză, e zugrăvită și pe pereții bisericilor în chipurile sfinților, în pictura de stil bizantin. Numai prin asceză natura, care păstrează posibilități spre păcat și după botez, poate fi consolidată definitiv în puritatea ei primordială. Asceza nu are un ideal negativ: omorârea naturii, ci unul pozitiv: purificarea naturii și adevărata ei frumusețe și eliberare, restaurarea caracterului ei paradisiac
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
drumul spre desăvârșire duce prin asceză, e zugrăvită și pe pereții bisericilor în chipurile sfinților, în pictura de stil bizantin. Numai prin asceză natura, care păstrează posibilități spre păcat și după botez, poate fi consolidată definitiv în puritatea ei primordială. Asceza nu are un ideal negativ: omorârea naturii, ci unul pozitiv: purificarea naturii și adevărata ei frumusețe și eliberare, restaurarea caracterului ei paradisiac. Purificarea se câștigă prin lepădarea de sine și prin lepădarea de nume. Voturile monahale: sărăcia, fecioria și ascultarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cale spre Dumnezeu trebuie descoperită și aceasta nu e alta decât aceea a genialității creatoare. Prin creația genială se va mântui omul modern. Această concluzie a lui Berdiaev se întemeiază pe un punct de plecare, pe care îl găsește comun ascezei creștine și creației geniale. Și anume: tăgăduirea „lumii” actuale, care e lumea imperfecțiunii și a păcatului. Filosoful rus dă într-adevăr o interpretare creștină a noțiunii de „lume” ca efect al păcatului, în opoziție cu cosmosul divin. Cosmosul nu e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
tragedia omului stă în conștiința acestei diferențe. Voința eroic încordată năzuiește la eliberarea din robia sau din necesitatea acestei „lumi” prin refacerea cosmosului ideal. Biruirea lumii acesteia și năzuința spre cosmos e comună sfântului și geniului. „Lumea trebuie înfrântă prin asceză și prin creație”. Dar „numai prin asceză și numai prin pocăință, lumea nu poate fi biruită, păcatul și întunericul nu pot fi mistuite în flacără, fără urmă”. Dacă odinioară asceza unui Isaac Șirul era un act revoluționar de eroism dinamic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Voința eroic încordată năzuiește la eliberarea din robia sau din necesitatea acestei „lumi” prin refacerea cosmosului ideal. Biruirea lumii acesteia și năzuința spre cosmos e comună sfântului și geniului. „Lumea trebuie înfrântă prin asceză și prin creație”. Dar „numai prin asceză și numai prin pocăință, lumea nu poate fi biruită, păcatul și întunericul nu pot fi mistuite în flacără, fără urmă”. Dacă odinioară asceza unui Isaac Șirul era un act revoluționar de eroism dinamic, supraomenesc, opus naturii, astăzi, în fața noului chin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cosmos e comună sfântului și geniului. „Lumea trebuie înfrântă prin asceză și prin creație”. Dar „numai prin asceză și numai prin pocăință, lumea nu poate fi biruită, păcatul și întunericul nu pot fi mistuite în flacără, fără urmă”. Dacă odinioară asceza unui Isaac Șirul era un act revoluționar de eroism dinamic, supraomenesc, opus naturii, astăzi, în fața noului chin al omului, ea nu pare altceva decât o „slăbire a vieții”. Astfel, sfințenia trebuie întregită cu genialitatea în năzuința comună de a birui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cunoaște graiul locului, se simte izolat, dar această izolare cine ar putea s-o numească act de renunțare? Geniul e străin de lume prin natura viziunii lui, adică într-un chip firesc, ce nu reprezintă nici o strădanie de ordin moral. Asceza sfântului e cu totul altceva decât această inadaptabilitate genială. Asceza e într-adevăr renunțare, adică actul radical al voinței eroice de a se lepăda de lume și de bunurile ei. Pentru ascet, lumea e într-adevăr devastată de răul păcatului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ar putea s-o numească act de renunțare? Geniul e străin de lume prin natura viziunii lui, adică într-un chip firesc, ce nu reprezintă nici o strădanie de ordin moral. Asceza sfântului e cu totul altceva decât această inadaptabilitate genială. Asceza e într-adevăr renunțare, adică actul radical al voinței eroice de a se lepăda de lume și de bunurile ei. Pentru ascet, lumea e într-adevăr devastată de răul păcatului și renunțarea la lume e renunțarea la păcat; lupta împotriva
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
egoism transcendent. Am fi îndreptățiți s-o numim astfel dacă, de fapt, sfântul n-ar fi altceva decât propria sa capodoperă, dacă el nu s-ar aduna din lume decât pentru a trăi prin sine. Condiția omenească a sfințeniei e asceza. Dar asceza nu înseamnă numai lepădarea de lume, ci, în plus, lepădarea de sine însuși, care e lucrul cel mai greu și cel mai eroic, când izbutește să fie realizat. Sfântul nu cunoaște nici o satisfacție de sine. Voința lui, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Am fi îndreptățiți s-o numim astfel dacă, de fapt, sfântul n-ar fi altceva decât propria sa capodoperă, dacă el nu s-ar aduna din lume decât pentru a trăi prin sine. Condiția omenească a sfințeniei e asceza. Dar asceza nu înseamnă numai lepădarea de lume, ci, în plus, lepădarea de sine însuși, care e lucrul cel mai greu și cel mai eroic, când izbutește să fie realizat. Sfântul nu cunoaște nici o satisfacție de sine. Voința lui, care nu e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cel mai eroic, când izbutește să fie realizat. Sfântul nu cunoaște nici o satisfacție de sine. Voința lui, care nu e un act spontan ca genialitatea creatoare, se exercită împotriva ei însăși fără îndurare și fără milă. Lepădarea de lume în asceză nu are atât un sens exterior, cât unul lăuntric, lepădarea de lumea care există în tine, de păcatul care te desfigurează. Pentru realismul creștin, lumea e de o parte, iar eul cugetător de alta. Lumea există ca realitate obiectivă în afară de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
reprezentărilor îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”(Maxim Mărturisitorul: Centuria II 31, în Filocalie, vol I). Sfântul se leapădă de lumea din afară prin lepădarea de reaua întrebuințare a gândurilor despre lume. Tocmai de aceea, lupta cea mai crâncenă a ascezei creștine e lupta cu sine însuși, adică cu propriile idei pătimașe în legătură cu lumea. Izolarea monahală nu e deci inadaptabilitatea iscată din conformația organică a geniului, ci izolarea de propriile tale gânduri în legătură cu lumea. E ceea ce se numește cu termenul consacrat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în legătură cu lumea. E ceea ce se numește cu termenul consacrat: „războiul nevăzut” împotriva gândurilor. Astfel, lepădarea de lume în sens ascetic se reduce în esență la lepădarea de sine însuși. Această deșertare a spiritului de lumea subiectivă e termenul ultim al ascezei, dar numai cu această lucrare a voinței sale omul n-a devenit propria sa capodoperă, n-a devenit sfânt. Căci sfințenia nu aparține puterii omenești. Sfințenia e lucrarea supranaturală a lui Dumnezeu. Ascetul se oferă curat cu trupul și gol
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
geniul picturii. Meșterii, care exercită arta, sunt obligați la post și rugăciuni și slujbe anume prescrise în Erminii, fiindcă ei nu îndeplinesc o profesiune oarecare, ci un act în vederea mântuirii lumii. Cu alte cuvinte, meșterii ei înșiși se stilizează prin asceză și contemplație, pentru ca, la rândul lor, să poată stiliza artistic figurile dăltuite de asceză și viziunile luminii veșnice. Asceza e modelarea spirituală a făpturii, mistica e perspectiva nemuririi ce se deschide acestei făpturi mântuite. În unitatea lui suverană, stilul bizantin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
anume prescrise în Erminii, fiindcă ei nu îndeplinesc o profesiune oarecare, ci un act în vederea mântuirii lumii. Cu alte cuvinte, meșterii ei înșiși se stilizează prin asceză și contemplație, pentru ca, la rândul lor, să poată stiliza artistic figurile dăltuite de asceză și viziunile luminii veșnice. Asceza e modelarea spirituală a făpturii, mistica e perspectiva nemuririi ce se deschide acestei făpturi mântuite. În unitatea lui suverană, stilul bizantin sensibilizează acest îndoit caracter al vieții creștine. Domeniul lui nu e natura, ci făptura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ei nu îndeplinesc o profesiune oarecare, ci un act în vederea mântuirii lumii. Cu alte cuvinte, meșterii ei înșiși se stilizează prin asceză și contemplație, pentru ca, la rândul lor, să poată stiliza artistic figurile dăltuite de asceză și viziunile luminii veșnice. Asceza e modelarea spirituală a făpturii, mistica e perspectiva nemuririi ce se deschide acestei făpturi mântuite. În unitatea lui suverană, stilul bizantin sensibilizează acest îndoit caracter al vieții creștine. Domeniul lui nu e natura, ci făptura triumfătoare, care trăiește dincolo de moarte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fanteziei, ci o proprietate a doctrinei creștine, care atestă că fondul adânc al naturii create a rămas totuși bun sub păcat și e capabil de o nouă biruință, când îl redeșteaptă și-l aprinde fulgerul harului divin. Nostalgia paradisului hrănește asceza creștină, când așază mănăstirile în colțurile cele mai frumoase ale naturii; când vede în nevinovăția copilăriei măsura și posibilitatea sfințeniei, când împodobește lăcașurile de rugăciune cu artele ce simbolizează „cerul duhovnicesc al Bisericii” și când năzuie să realizeze viața îngerească
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artiștii creștini imploră ajutorul lui Iisus Hristos și al Maicii Domnului, ca unor izvoare reale ale oricărei frumuseți. Aceasta e regula generală a geniilor bizantine care, în opera de artă, săvârșesc un înalt lucru duhovnicesc pentru care se purifică prin asceză și se fortifică prin rugăciune. Chiar atunci când Dante sau Milton invocă muza, e numai un fel de a vorbi tradițional poetic, pentru că în realitate muza lor nu are sens păgân, ci unul pur creștin. Acesta e modul teandric al culturii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care o aduce Împărăția lui Mesia: <Pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția cerurilor> (Matei 3,2)”, povestește parohul Bisericii Pantelimon. “Ioan continuă să fie pentru creștini, în sens duhovnicesc, model de frământare, de pocăință, de curățire de patimi prin asceză și prin rugăciune, inițiator al vieții monastice și a celei pustnicești, el rămânând întotdeauna cela care găsește calea ce duce la Hristos”. Pilde și povestiri Corabia fără busolă Un om fără religie, acela nu-i om, căci pentru formarea unui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
feminine Strigat-am către Tine, Doamne 1, Doamna Aspazia Oțel Petrescu sublinia faptul că forme specifice ale discursului subversiv, create expres de către deținuți, asigurau dialogul văzut ca o posibilă evaziune din teroarea roșie. În fond, practica rugăciunii, a postului, a ascezei spirituale în acel univers erau considerate de către regimul opresor manifestări ale discursului subversiv, lucruri perfect justificabile pentru o ideologie anticreștină. După decembrie 1989, o dată cu editarea literaturii concentraționare, s-a putut decela existența unui tip specific de discurs în contrapunct cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în care constituia o insulă de supraviețuire a spiritului creativ în bezna roșie. Pe fondul unui vid spiritual și cultural instituit de puterea politică, filosoful român continua să gândească și să producă autentic, sustrăgându-se, pe cât posibil, contextului istoricizant, prin asceza sa întru spirit. Desigur, se pot adăuga și alte nume importante ale elitei intelectuale interbelice care au oferit o alternativă discursului ideologizant: Petre Țuțea, Ernest Bernea, Vasile Băncilă ș.a. Putem astfel vorbi de o cultură subversivă, adică de o continuare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]