6,399 matches
-
spunându-ți să ai încredere că totuși mâine te vei trezi că totuși soarele va ateriza peste lume în rochia lui de zori amintire trecută dintr-un blid în altul așteptând momentul cuminecării așteptând ca primul născut al faraonului. Unghiuri ascuțite cărămidă cu cărămidă din carnea luminii se face pasăre cu urechile oarbe ne așteptăm după ziduri viitorul după unghiuri ascuțite și puncte ne refacem de la degetele picioarelor până la sprânceana îngerului începutul lumii e contemporan cu sâmbăta asta cu mașinile care
CUMINECARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367046_a_368375]
-
lui de zori amintire trecută dintr-un blid în altul așteptând momentul cuminecării așteptând ca primul născut al faraonului. Unghiuri ascuțite cărămidă cu cărămidă din carnea luminii se face pasăre cu urechile oarbe ne așteptăm după ziduri viitorul după unghiuri ascuțite și puncte ne refacem de la degetele picioarelor până la sprânceana îngerului începutul lumii e contemporan cu sâmbăta asta cu mașinile care au legate prosoape la oglinzi cu mirii încercând să evite locul cuibului de șarpe somnul pândește veghea să cadă cu
CUMINECARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367046_a_368375]
-
teatrul nu mai sînt capabile să dezvolte imaginația pe care o aveau în trecut, cînd erau cu un pas înaintea științei și a tehnologiei. Altădată, scriitorii, poeții erau considerați niște vizionari, niște profeți. Aveau o anumită intuiție, o sensibilitate mai ascuțită decît a contemporanilor lor, iar imaginația lor o lua înaintea a ceea ce știința avea să descopere și să stabilească mai tîrziu. În epoca modernă, astfel de opere literare, de o mare imaginație, au fost, după părerea conferențiarului, „Muntele vrăjit” de
INSEMNĂRI DE LA TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE CARTE DE LA IERUSALIM de MIREL HORODI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367037_a_368366]
-
m-a adunat cu mare greu, De parcă aș fi fost prețios minereu Al unui Vasile și-al unei Mării. Acum degeaba-i caut, departe-s duși, Cică s-ar fi pitit într-o poveste Și tot acolo ar fi rămas ascunși. De-atunci peste sat tristețea domnește, Lacrima curge din vița de vie, Că draga noastră casă e pustie. FEMEIA Când zâmbește ea, vine primăvara, Pe unde calcă, și piatra-nflorește, Unde s-oprește, e centrul, firește, Când te iubește , e
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
reunește mărimile și personalitățile zilei din varii domenii, venite nici discuție cu treabă de afaceri sau propriu-zis competițională, având cum nu se putea mai nimerit aleasă pentru specificul destinației forma unui vector central și unul mai mic, așezat în unghi ascuțit pornind din aceeași rădăcină a ingenioasei construcții. În fața ultimelor complexuri amintite “tronează”, cu aparent doar o parte din silueta lor zveltă, două clădiri gemene, Wynn și Encore, opuse ca așezare spațială una alteia, ca două rândunici negre a căror culoare
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367120_a_368449]
-
două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
dat nici-o armă să mă apăr de dușmani, nu mi-ai dat coarne ca la cerbi și elani; nici în urechi vreo alarmă; nici colți, nici ghiare; nici forța elefantului cu trompa croind cărare; nici ca ariciul să am țepi ascuțite ca razele de soare; nici măcar fuga iepurelui prin mălai sau galopul de armăsar... Dumnezeu a stat pe gânduri puțin i-a oferit să probeze ( nu ca niște proteze) pentru dinți venin, colți, țepe, ghiare, să poată înfrânge chiar setea de
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367151_a_368480]
-
care era sărbătorită și unii dintre oaspeți care păreau că îi sunt mai degrabă dușmani decât prieteni. Văzuse cu stupoare cum bărbatul gras ce privea pofticios la frumoasa sărbătorită, strecurase ceva pe furiș în paharele fetelor de la petrecere. Având un ascuțit simț de observație nu-i scăpase privirii sale cum amicul domnișoarei Desire, în timp ce se retrăseseră la acea masă ascunsă de tufele de trandafiri cățărători unde Anca neobservată puțin mai departe de ei curăța resturile de la alte mese debarasând și făcând
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
și a puterii armei albe ... Dar ce este astăzi? Duminică. Și ieri ce fusese? O duminică de iarnă ... Lume neînchipui de ușuratică, și pietre de moară peste pieptul celor zădărâți de mumii și fantome de lup - dar mă dor cioburile ascuțite a ceea ce fusese neclintit și rece în mine ... Adunați-vă aici, cu toții, acum - astăzi ... Referință Bibliografică: Duminica de ieri ... / Livia Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2104, Anul VI, 04 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Livia Tiron
DUMINICA DE IERI ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368626_a_369955]
-
scris capodoperele dup` '89 — moment la care s-a cam oprit critica oficială autohtonă, eseul și antologia sunt în sine o provocare la updatare pentru critica de referință din Romånia”. (Maria Nițu) 2. Referitoare la proză: „Încercând a surprinde fermenții ascunși ai semnificațiilor din proza d-nei Mirela-Ioana Borchin, gândurile au venit ca o avalanșă, din care, cu mare greutate, am reușit să fac o selecție, oprindu-mă, întâmplător sau nu, laToccata and Fugue (J.S.Bach); fata morgana; Mitul lui Narcis, Muntele
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
conștientiza importanța actului la care se participă. În cazul indiferenței și al nepăsării, „Biserica a recunoscut nevoia de a îndepărta puțin împărtășania, de a introduce un pelerinaj, un post, și asta ca omul să vină la împărtășanie cu o conștiință ascuțită cât de cât, să simtă pe pielea lui că este ceva important” . Fără această conștiință, cel care se împărtășește (fie des, fie rar), se aseamănă cu cel invitat la cină care, în fața frumuseții ospățului nunții a rămas nepăsător și nu
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
unui restaurant de la porțile Autogării din Bacău. Restaurantul acesta e un loc prin care drumeții trec, venind și plecând, și de aceea putem zice fără teama de a greși că este un han modern ce încă ține în viață spiritul ascuțit al drumeției cu scurte popasuri, spre a-și odihni omul corpul său și a-și mulțumi sufletul cu un pahar înveselitor, cu ceva bucate proaspete și bune, precum și cu schimburi de vorbe în puterea pasiunii de a închega păreri omenești
LA IRINA, „COTNARIUL” E PRIETEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364754_a_366083]
-
2014 Toate Articolele Autorului Lacrima inimii tale îmi mângâie dorința prea plină, prea goală, rug aprins al speranței tăvălește amintiri, fierbe iluzii și sânge, atinge cu sete gânduri înfrigurate, le conduce, vulcanic, prin vene firave cu strigăt de luptă. Unghii ascuțite de suferință se-nfig în clipe uzate, rup fâșii de timp, sculptează piatra unui suflet rătăcit pe valuri de aroganță, servește culori gri la micul dejun în tandem cu prejudecăți arse. Strâng totul într-un ghem încâlcit, nici eu nu știu cum
LACRIMA INIMII TALE ÎMI MÂNGÂIE DORINŢA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349469_a_350798]
-
Nu o vedea nicăieri pe Andrada. A sosit sau nu? Venind cu mașina, familia Axinte a întârziat la trecerea Dunării cu bacul, așa că au ajuns la finalul festivităților. Andrada încerca să se strecoare printre cei prezenți dând din coatele ei ascuțite, lăsând urme pe unde lovea, nerăbdătoare să-și regăsească liniștea sufletească în brațele lui Cris. Îi era dor după două săptămâni de când nu s-au văzut. Simțea lipsa înbrățișărilor și a sărutărilor sale pline de pasiune. Simțea lipsa fiorilor ce
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349484_a_350813]
-
mare s-a repezit să-l mănânce pe cel deja agățat în cârlig și, cum eram cu mâna pe fir, l-am înțepat și pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca și dinții puternici, ascuțiți. Ei îți pot pătrunde foarte ușor în deget, dacă nu ești atent când recuperezi cârligul. Căldura a pus stăpânire peste liniștea mării, doar unduiri ușoare se vedeau deasupra apei. Se anunța o zi caniculară de vară, iar eu nu puteam
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
peste 30-40 de pescăruși nervoși mi-au înconjurat barca, alarmați de țipetele captivului. Se repezeau în picaj ca niște avioane de luptă asupra bărcii, încercând să mă atace. Zgomotul era infernal. Captivul avea nailonul încurcat printre penele aripilor și ghiarele ascuțite. Cu ciocul încovoiat ca un vultur, se repezea mereu să mă ciupească. Luând un prosop, l-am prins de cap și picioare reușind să-i desfac firul de nailon. Fiind foarte aproape de mine, îi admiram penele, de un alb strălucitor
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
respective ca să îți dorești să fugi cât mai repede înapoi. Eram hotărât să nu cedez, însă acesta nu fusese decât începutul. Am mai văzut un pământean prefăcut în sloi de gheață, însă înainte de aceasta fusese tăiat cu un obiect foarte ascuțit. Îi țâșnise sânge practic de peste tot - din nas, din gură, din ochi, din urechi, din piept - și apoi înghețase așa, ca într-o dioramă a morții. Am încercat să mă îndepărtez cât mai repede, dar m-am împiedicat și am
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
laterală în afara peșterii, la lumină. Am dat nas în nas cu un robot vorbitor, cu o voce sacadată și metalică. ”Ți-au plăcut hologramele noastre? Ți-au plăcut hologramele noastre? Ți-au plăcut hologramele noastre?”, repeta acesta cu un glas ascuțit, ca un mecanism defect. Atunci de-abia am răsuflat ușurat, fiindcă am înțeles că, deși stricat, robotul spunea adevărul. Ciumații și corbii nu erau decât niște holograme. Ce-i drept, foarte realist prezentate. Scăpasem (deocamdată) cu viață. Am mai trecut
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
doamna în portocaliu, care încerca, cu aceeași voce guturală și monotonă, să mă convingă de însemnătatea serviciilor firmei de telefonie mobilă, că sunt atras într-un hotel de fata care dansa la bară, care mă agresa cu un cuțit extrem de ascuțit, jupuindu-mi pielea, drept răzbunare, că sunt chemat de polițistul cu șase degete la o mână, care îmi spunea că este reprezentantul pe Terra al unei misiuni extraterestre. Când m-am trezit, în sfârșit, și m-am dat jos din
UN TRIO DE NEUITAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350226_a_351555]
-
pat, simțeam că aproape mi-am pierdut propria identitate. Am coborât scările și mi-am verificat cutia poștală. Era un plic de la Orange, care ”îmi reamintea că...”. Furios, m-am întors acasă, am luat din sufragerie un pumnal arab, extrem de ascuțit, care servea drept obiect de decor, dar putea lesne deveni o armă letală, l-am băgat sub sacou și m-am îndreptat către sediul firmei de telefonie mobilă. Acolo am recunoscut-o pe strania doamnă în portocaliu și, neținând seama
UN TRIO DE NEUITAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350226_a_351555]
-
atunci!", răsuflă ușurată Deborah, mimând un început de sărut. "Oricum, de apărut nu cred că o să apari decât..."... "Decât unde?", se interesă Deborah, care în mod evident nu avea chef de discuție. "Decât prin necroloage...", veni răspunsul, odată cu lama extrem de ascuțită a unui pumnal stil vechi, care aproape îi despică în două gâtul regizoarei. "Mori, târfă!!!!". Visul mi s-a repetat"... Apoi v-am ucis pe amândoi... Cu un cuțit și o armă automată. Sunt speriată, nu știu ce să fac...". Ceasul Morții
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
neîmpliniți! Spune bunica clipind continuu în soarele înțepător. Mami, bunica și Scumpa se pun la coadă să cumpere înghețată, în spatele unui bărbat cu un câine lup priponit într-un ham roșu. Peste ochelari de soare, pescaruși taie aerul în bucle ascuțite, tot mai aproape de înghețata de căpșuni a Scumpei. - Să mergem pe dig, Scumpo! Spune bunica și bea apă minerală cu aromă de piersică dintr-o sticlă din plastic. Mami, bunica și Scumpa merg pe dig unde se opresc în fața instalației
PLATFORMA JAPONEZA DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350288_a_351617]
-
2014 Toate Articolele Autorului BAGATELLE poezii În Piața Florescu Atunci m-ai strâns în brațe în labirintul cu biciclete la școala generală-n fantome cu frunze uscate la Ziua Recoltei M-ai sărutat lângă tractorul din câmpul cu usturoi eram ascunși în ceață între căminul cultural și școala primară Focuri de artificii pe cer, explozii, eroziuni astrale din strigătul profei la fereastra clasei noastre de la primul etaj Nu m-ai sărutat în Piața Florescu din Bacăul bacovian - furtuna se balansa în
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
Până dispar într-un punct... Visul al nouălea: Repetiție Zilele copie nopțile In oglinda Iatacului cu tapet Și anecdote răsuflate Privesc laguna Prin fereastra deschisă De la pervazul meu cu pernuță Prin casă se fac auzite Cuvinte arzânde Ferecate-n întrebări ascuțite Simt tufișuri crescânde Într-un joc inventat când surfez Peste lanuri de vecernie Adulmec sudoarea durerii Cum se ridică-n ceața-arcuită Bronzată în apa de mare Gust ce-am pierdut Despre visul din iatac Pe fundal de limbi înroșite Formele
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]