4,476 matches
-
puțin două solicitări de investitura. ... (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. ... (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenta. Articolul 90 Referendumul Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național. Articolul 91 Atribuții în domeniul politicii externe (1) Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
război Parlamentul își continua activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se afla în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor. ... Articolul 93 Măsuri excepționale (1) Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țara ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicita Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. ... (2) Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă de drept în
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
unele unități administrativ-teritoriale și solicita Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. ... (2) Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenta și funcționează pe toată durata acestora. ... Articolul 94 Alte atribuții Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții: a) conferă decorații și titluri de onoare; ... b) acorda gradele de mareșal, de general și de amiral; ... c) numește
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
nu pot forma obiectul revizuirii. ... (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora. ... (3) Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenta și nici în timp de război. ... Titlul VIII Dispoziții finale și tranzitorii Articolul 153 Intrarea în vigoare Prezenta Constituție intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum. La aceeași dată, Constituția din 21 august
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
am fost - și sunt și azi! - de singurătate, mi-am făcut din Ea, fantoma lumii moderne - mai ales „occidentale”, arogante și disperate - o redută, o cetate, cu adevărat un turn de fildeș, de unde am aruncat peste „omenire”, ca În vremea asediilor ce durau luni sau ani, torente de pucioasă aprinsă, cu o sintaxă uneori discutabilă, dar... aprinsă, aprinsă! Și săgeți sau pietroaie, „un David Înfierbântat, sortit victoriei!”, cum scriam Într-unul dintre poemele mele din Elegii parisiene. Omul, omul singur, disperat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de Interne, care trebuia să asigure logistica necesară, adică libertatea propagandei electorale, a candidaților, ordinea publică și o informare corectă asupra situației interne și externe a României. Aparatul administrativ local era cel ales sau impus de P.N.L., iar starea de asediu și cenzura limitau posibilitățile de afirmare ale altor partide. Din acest motiv, Liga Poporului, Partidul Conservator Democrat și Partidul Socialist nu au participat la alegeri. Pentru verificarea problemelor existente, Ministerul de Interne, prin D.P.S.G., a cerut o cercetare pe teren
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Secția Informații a fost ridicată la rangul de Diviziune, în care au activat Secția a II-a Informații (șapte birouri) și Secția a IX-a Contrainformații (două birouri). Unul din conducătorii Diviziunii, colonelul Alexandru Glatz, a afirmat că starea de asediu din țară a impus extinderea activității contrainformative, care a devenit „foarte importantă” și nu mai putea fi înglobată global în ramura informativă, simțindu-se nevoia unei delimitări între cele două activități. Tocmai de aceea, la jumătatea anului 1924, Marele Stat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în funcție până la 28 decembrie 1937, conducând mai multe cabinete. Această perioadă a fost una fructuoasă, din punct de vedere economic, pentru România, beneficiind și de o evoluție ascendentă la nivel mondial. Pe plan intern, autoritățile au decretat starea de asediu în nouă mari orașe, plus introducerea cenzurii presei la nivel național. La 10 martie 1934 starea de asediu a fost prelungită cu încă șase luni, iar o lună mai târziu (7 aprilie 1934) a fost adoptată Legea apărării ordinii în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de vedere economic, pentru România, beneficiind și de o evoluție ascendentă la nivel mondial. Pe plan intern, autoritățile au decretat starea de asediu în nouă mari orașe, plus introducerea cenzurii presei la nivel național. La 10 martie 1934 starea de asediu a fost prelungită cu încă șase luni, iar o lună mai târziu (7 aprilie 1934) a fost adoptată Legea apărării ordinii în stat, care a instituit dizolvarea grupărilor politice considerate că periclitează ordinea publică și socială din țară. În pofida unei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să asiste și un delegat al Parchetului local, apoi Ministerul Justiției, prin Ordinul Circular nr. 42.143 din 24 mai 1933, a recomandat conlucrarea cu autoritățile administrative și a celor de siguranță în zonele unde a fost decretată starea de asediu. Prin adresa nr. 20.692 din 27 februarie 1936, Ministerul Justiției - Direcția Judiciară a informat Parchetele din țară că, la propunerea Marelui Stat Major, a decis participarea „în mod obligatoriu” a unui reprezentant la toate întrunirile Consiliului de Colaborare. Un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unui guvern de uniune națională, iar Octavian Goga a prezentat demisia cabinetului. În aceeași noapte, 10/11 februarie 1938, a fost alcătuit un guvern sub președinția patriarhului Miron Cristea. Primele măsuri au fost numirea de prefecți militari, decretarea stării de asediu și instituirea cenzurii la nivel național, anularea alegerilor din martie 1938, fapt care a încheiat perioada monarhiei constituționale și a deschis regimul personal al regelui Carol al II-lea. Afirmațiile critice privind acceptarea funcției de prim-ministru de către Patriarh, într-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de centru-dreapta, animați de un spirit de datorie și o doză de oportunism politic, care avea misiunea de a restabili și menține ordinea în țară. Tocmai de aceea, primele măsuri instituite au fost îndreptate în această direcție: declararea stării de asediu, instituirea cenzurii, numirea de ofițeri superiori ca prefecți, o nouă lege pentru reprimarea unor infracțiuni contra liniștii publice etc. La 20 februarie 1938 o nouă Constituție a fost redactată, patru zile mai târziu fiind supusă opiniei publice „spre bună știință
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Siguranței Statului Prin noua geografie politică internă, instituțiile statului cu atribuții în domeniul securității naționale au devenit pilonii principali de susținere ai noului regim. Imediat după publicarea Înaltului Decret Regal nr. 856 din 11 februarie 1938, privind introducerea stării de asediu, Ministerul de Interne a transmis metodologia aplicării acesteia. Astfel, menținerea ordinii publice și siguranței statului au trecut „în totul” către autoritățile militare, adică tribunalele militare și-au extins sferele de competență asupra tuturor infracțiunilor. Poliția și Jandarmeria au primit sarcina
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
toate prefecturile de județ cu un decalog asupra a ceea ce nu mai era permis să apară în presă. Patru zile mai târziu, Ministerul de Interne a transmis către D.G.P. un set de instrucțiuni pentru „armonizarea de aplicare” a stării de asediu de către autoritățile civile și militare. În acest context, Consiliile de Colaborare județene au fost însărcinate să aducă la îndeplinire și să rezolve sarcini multiple, rezultate din noua configurație politico-administrativă a țării. La granița de vest, problemele privind creșterea curentului revizionist
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
guvernului. S.S.I., împreună cu I.G.J., D.G.P. și P.P.C., a luat măsuri de pază și siguranță a imobilului printr-o „minuțioasă percheziție” și înființarea unor posturi mixte (agenți S.S.I. și I.G.J.). În aceeași zi, la Cinematograful «Scala» a avut loc premiera filmului „Asediul Alcazarului”, oferit de Legația Spaniei, la care au fost invitați regele, primul ministru, membrii guvernului, corpul diplomatic și șefii unor autorități civile și militare. O echipă S.S.I. condusă de V. Andreescu, a preluat cinematograful și a procedat la verificarea acestuia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
adoptării prezenței hotărîri, norme tehnice privind împachetarea, colectarea, transportul, mînuirea și distribuirea trimiterilor de corespondență secretă, precum și modelul formularelor ce se folosesc în sistemul de colectare, transport și distribuire a acesteia. Articolul 29 În caz de proclamare a stării de asediu, de urgență, de mobilizare, de război sau în alte situații deosebite, colectarea, transportul și distribuirea corespondentei secrete se vor efectua potrivit normelor tehnice ce se vor stabili în temeiul art. 28, care sînt obligatorii pentru toți beneficiarii ce expediază sau
HOTĂRÎRE nr. 426 din 4 august 1992 privind colectarea, tranSportul şi distribuirea corespondentei secrete. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108733_a_110062]
-
Art. 113^1 a fost introdus de pct. 98 al art. I din LEGEA nr. 399 din 27 decembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 10 ianuarie 2006. Articolul 114 La instituirea de către Președintele României a stării de asediu sau a stării de urgență, precum și la declararea mobilizării parțiale sau generale a Forțelor Armate ori în caz de agresiune armata îndreptată împotriva tarii aplicarea prevederilor prezentului Cod aerian se suspendă în parte sau în întregime, activitatea aeronautică în spațiul
ORDONANŢĂ nr. 29 din 22 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul aerian civil***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117204_a_118533]
-
daca scopul urmărit nu este îndreptat în contra ordinei democratice stabilită prin Constituție. Orice asociație cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisă și pedepsită de lege. Articolul 33 Secretul corespondentei este garantat. Numai în caz de instrucție penală, sub stare de asediu, sau în caz de mobilizare, corespondență poate fi controlată. Articolul 34 Orice cetățean are dreptul de petiționare, precum și dreptul de a cere organelor prevăzute de legi trimiterea în judecată a oricărui funcționar public, pentru infracțiunile săvîrșite în timpul exercitării serviciului. Articolul
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
a Țării, Legea de înființare și funcționare a S.R.I., Legea de organizare și funcționare a M.Ap.N., Legea secretului de stat) și adaptarea lor la noile realități; - completarea cadrului legislativ prin elaborarea altor legi necesare în acest domeniu (Legea stării de asediu și stării de urgență, Legea planificării apărării), adaptate legislației comunitare, precum și prin adoptarea Cărții albe a securității naționale, Strategiei de securitate națională a României și a Strategiei militare a României. 2.1. Politică de apărare națională 2.1.1. Obiectivele
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
imobile, în condițiile prezentei legi. Articolul 2 (1) Bunurile rechiziționate sunt puse la dispoziție forțelor destinate apărării naționale sau a autorităților publice, la declararea mobilizării parțiale sau totale a forțelor armate ori a stării de război, la instituirea stării de asediu sau de urgență, atât pentru prevenirea, localizarea, înlăturarea urmărilor unor dezastre, cât și pe timpul acestor situații. (2) Bunurile consumptibile și cele perisabile pot fi rechiziționate definitiv, cu plata despăgubirilor prevăzute de lege. ... (3) Cetățenii apți de muncă pot fi chemați
LEGE nr. 132 din 15 iulie 1997 (*republicată*) privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117795_a_119124]
-
bunuri și chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public se dispun astfel: a) la declararea mobilizării parțiale sau totale, precum și a stării de război, prin decretul de declarare emis de Președintele României; ... b) la instituirea stării de asediu sau de urgență, prin decretul de instituire emis de Președintele României; ... c) în cazul prevenirii, localizării și înlăturării urmărilor unor dezastre, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordine ale prefecților. ... Articolul 5 (1) Se pot rechiziționa: ... a) mijloace de transport
LEGE nr. 132 din 15 iulie 1997 (*republicată*) privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117795_a_119124]
-
folosul cărora s-au efectuat rechizițiile sau prestările de servicii în interes public, din fondurile cu această destinație puse la dispoziție de la bugetul de stat ori din alte fonduri constituite potrivit legii, în cazul stării de război, de mobilizare, de asediu sau de urgență; ... b) de către autoritățile administrației publice, din bugetele locale sau de la bugetul de stat, pentru prevenirea, localizarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre. ... Articolul 27 (1) Lichidarea proceselor-verbale de rechiziție se face în timpul și prin modalitățile de plată stabilite
LEGE nr. 132 din 15 iulie 1997 (*republicată*) privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117795_a_119124]
-
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare. ... Articolul 34 (1) Faptele prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a), săvârșite în timpul stării de asediu, de urgență, de mobilizare sau de război, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la o lună la un an ori cu amendă. (2) Faptele prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. b), săvârșite în timpul stării de urgență, constituie infracțiuni
LEGE nr. 132 din 15 iulie 1997 (*republicată*) privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117795_a_119124]
-
concretizează: suveranul dă vasalului său un feud în schimbul căruia acesta trebuie să-l ajute și să-l sfătuiască. Această ierarhie feudală tinde să se confunde cu instituirea unei nobilimi a războinicilor profesioniști, a cavalerilor, În jurul fortăreței, concepută pentru a rezista asediilor îndelungate, o întreagă viață nobiliară se desfășoară avînd în centrul ei ca unică rațiune a lor de a fi războaiele senioriale. Seniorul nu poate duce acesta viață brutală și nelucrativă decît pentru că țăranii de pe domeniul său îl hrănesc. Țărani deseori
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Flandra) și de recultivarca unor pâmînturi lăsate în paragină (Spania de Nord, Latium). Feudalitatea apare astfel ca o adaptare a societății occidentale la o evoluție de lungă durată, și nu ca efect al unei simple replieri într-o conjunctură de asediu, legată ea însăși de "noile invazii" din secolele al IX-lea și al X-lea. Insecuritatea și violența există, desigur, în Europa născînd instituțiile feudale. Ele sînt deja omiprczente și au mai degrabă tendința de a crește în intensitate, atacatorii
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]