1,950 matches
-
noastre, d. Fleva în Cameră și Cato în Senat... Cato al Romîniei: d. P. Grădișteanu. În urmarea acestora fostul ministru plenipotențiar a adresat foilor din Paris o scrisoare, reprodusă a doua zi de foile germane, prin care reduce mult valoarea aserțiunilor celor două virtuți, afișate cu nepilduită candoare în Corpurile noastre legiuitoare. Scrisoarea, datată din Paris, 20 decemvrie, se rostește astfel: Jurnalele reproduc o depeșă din București care anunță că m-am făcut vinovat de sustragerea și de divulgarea unor importante
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
extraordinare ale științei și tehnicii nu trebuie să uităm avertismentul lui Elie Wollman care Încă În 1961 spunea „este o greșeală să se creadă că progresul științific este benefic pentru umanitate, deoarece creșterea cunoștințelor creează tot atâtea probleme pe cât rezolvă”. Aserțiunea este valabilă și În domeniul științelor medicale, ca și În domeniul științelor biologice, ceea ce ar putea fi argumentat prin câteva exemple, astfel: 1. vaccinările și antibioticele au reușit să suprime unul din mecanismele de autoreglare a crizelor demografice malthusiene, adică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
integrată Într-un context dat. În dezbaterea chestiunii aș pleca tot de la o afirmație pe care Petre Țuțea o făcea În volumul III al Antropologiei creștine „Omul a căutat din totdeauna, În evoluția sa, să Îmbine utilul cu comodul mental”, aserțiune la care se rezumă de fapt Întreaga lui istorie. Cu alte cuvinte satisfacerea utilului, care nu Înseamnă altceva decât crearea acelor comodități de viață care să-i Împlinească nevoile fizice și biologice: adăpost, hrană, vestimentație, ambient agreabil, comunicare, informare, acces
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care În medicină are particularitățile ei. Se discută critic diversele modele de evaluare izvorâte atât din nemulțumirea studenților privind metodele de evaluare, dar și a evaluatorilor care În egală masură au obiecțiile lor. Semnificativă pentru această dilemă mi se pare aserțiunea unui profesor (citat de autori) „când trec un student la examen, am conștiința că În mâinile lui pun viața unui om, când Îl resping am satisfacția că am scăpat un om de la moarte. Pe primul Îl felicit eu, celălalt ar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pe seama profesorilor, pentru că spiritul de clientelă mergea Înaintea celui de catedră. „Nu poți preda știința dacă nu viețuiești În ea” afirma el cu privire la „vânturătorii de știință și pitrocitarii cunoștințelor altora”. În aceeași ordine de idei mi-aș permite să citez aserțiunea marelui dascăl și om de știință Nicolae C. Paulescu care spunea «profesorul trebuie să cântărească toate cuvintele pe care le pronunță și să probeze tot ce afirmă» prin urmare omul de la catedră trebuie să fie foarte atent la tot ceea ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
istorice, popoare, zone geografice și să determine În final comportamentul alimentar. Se spune că În spatele verbului a mânca este omul care mănâncă, ceea ce depășește cu mult actul În sine, așa cum pâinea Înseamnă mai mult decât gustul pâinii. În spiritul acestor aserțiuni se poate vorbi de o evoluție nutrițională În istoria umanității care marchează patru etape majore; etapa I-a, 600.000 - 10.000 ani Înainte de Hristos, În care alimentația era una primitivă, constând În utilizarea a ceea ce natura oferea În mod
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că internaționalizarea (transnaționalizarea) firmelor este asociată derulării unui proces, dacă nu de altă natură, cel puțin de natură cognitivă în rândul factorilor de decizie ai companiei (Petersen, Pedersen, 1997). Partea controversată a modelului de la Uppsala se referă la a doua aserțiune a modelului, care cunoaște două niveluri - primul, de exprimare teoretică, și al doilea, de validare operațională. La nivel teoretic sau deductiv, modelul susține că acumularea în timp de cunoștințe despre o piață străină va duce la creșterea gradului de implicare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Cel mai bun mod de a evita asemenea probleme de adaptare culturală este pătrunderea treptată pe piață, ceea ce oferă timp pentru cunoașterea caracteristicilor locale, incluzând aici modul specific de operare și conducere a afacerilor din țara respectivă. Este vorba despre aserțiunea modelului de la Uppsala privind rolul determinant al cunoașterii prin experiență. Unii autori (Bjørkman, 1990) lărgesc chiar noțiunea, definind prin ea atât experiența pe o piață specifică, cât și experiența internațională, în general. Dincolo de aceasta, acumularea de experiență acționează ca o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
unei încercări de preluare ostilă decât profitabilitatea sa. Transnaționala înghite, pentru a nu fi înghițită. Schenk (1999) definește această situație prin noțiunea de confort strategic. Marile fuziuni sunt astfel mai degrabă o chestiune de strategie decât de rentabilitate, în sprijinul aserțiunii sale venind și faptul că performanțele economice realizate după fuziune nu sunt, în multe cazuri, superioare celor precedente. Nici unul dintre factorii evidențiați nu poate fi limitat numai la una dintre cele două categorii de fuziuni agreate de UNCTAD. Același lucru
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și atunci când se ridică probleme legate de balanța de plăți sau de mediul concurențial, replica tipică a neoclasicilor vizează lipsa de alternative a statelor-gazdă. În special pentru țările mai puțin avansate, corporația transnațională reprezintă agentul principal al dezvoltării. Revenind la aserțiunile doamnei Strange, ea a pus sub semnul întrebării exercitarea celor mai importante funcții ale statului (aplicabile atât statelor de reședință, cât și statelor-gazdă): - Apărarea teritoriului național cu ajutorul forțelor armate. Teritoriul nu mai reprezintă un factor crucial în determinarea prosperității unei
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
centrul problematicii avangardiste, considerată în dimensiunile sale cele mai general-definitorii. Fiecare text programatic semnat de poet conduce de fapt spre acest nucleu ideatic în funcție de care se cristalizează și perspectiva sa particulară asupra poeziei. S-a putut observa de altfel, din aserțiunile citate anterior, că diversele nivele ale „stării de spirit” tipic avangardiste, așa cum o aproximează poetul nostru, sunt intricate, comunicând intim între ele și dovedind, prin chiar acest fapt, organicitatea demersului avangardist, unificabil sub semnul fundamentalei - după părerea noastră - obsesii a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pură factologie, comentariul, din ce în ce mai discret, fiind înviorat de unele digresiuni mai spirituale. În critică, V., autor și al unei istorii a artei dramatice, lucrare de compilație (O privire asupra istoriei generale a artei teatrale, „Peleșul”, 1887-1888), se străduiește să dea aserțiunilor sale un suport teoretic. Luând apărarea „poemei biblice” Saul de Al. Macedonski și Cincinat Pavelescu, aduce în discuție chestiunea libertății de invenție în raport cu canoanele clasice care, după credința sa, nu sunt imuabile. Cu toată ostilitatea teoretică față de localizări, V. a
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
emite generalizări (prin raportare la un cadru conceptual, teoretic), pentru a emite ei înșiși teorii (informale; vezi mai sus). Teoriile sunt interogații decriptate în mod științific (prin cercetare, prin raționamente inductive și deductive), din aceste interogații rezultând un corpus de aserțiuni (cunoștințe) care au putere explicativă și predictivă. Cunoștințele teoretice astfel elaborate sunt referențiale în baza cărora practica poate fi justificată și evaluată. Dar cunoștințele teoretice nu sunt nici situaționale, nici orientate spre acțiunea practică; ele sunt impersonale și universale, preocupate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adolescență, înregistrează un platou pe parcursul tinereții și declină treptat, începând cu maturitatea mijlocie. Evoluția intelectuală în ontogeneză (inclusiv a inteligenței) este fertilizată, indubitabil, de bogăția trusoului de cunoștințe al persoanei, dar și de persistența travaliului său intelectual curent. Este o aserțiune care se instituie ca o pledoarie suplimentară în sprijinul educației permanente (condiție indispensabilă inclusiv în conservarea longevității intelective). Pentru a descifra, cu un spor de acuratețe, dezvoltarea cognitivă la maturitate (inclusiv la adultul tânăr), este nevoie de elaborarea unor teste
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
emite generalizări (prin raportare la un cadru conceptual, teoretic), pentru a emite ei înșiși teorii (informale; vezi mai sus). Teoriile sunt interogații decriptate în mod științific (prin cercetare, prin raționamente inductive și deductive), din aceste interogații rezultând un corpus de aserțiuni (cunoștințe) care au putere explicativă și predictivă. Cunoștințele teoretice astfel elaborate sunt referențiale în baza cărora practica poate fi justificată și evaluată. Dar cunoștințele teoretice nu sunt nici situaționale, nici orientate spre acțiunea practică; ele sunt impersonale și universale, preocupate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adolescență, înregistrează un platou pe parcursul tinereții și declină treptat, începând cu maturitatea mijlocie. Evoluția intelectuală în ontogeneză (inclusiv a inteligenței) este fertilizată, indubitabil, de bogăția trusoului de cunoștințe al persoanei, dar și de persistența travaliului său intelectual curent. Este o aserțiune care se instituie ca o pledoarie suplimentară în sprijinul educației permanente (condiție indispensabilă inclusiv în conservarea longevității intelective). Pentru a descifra, cu un spor de acuratețe, dezvoltarea cognitivă la maturitate (inclusiv la adultul tânăr), este nevoie de elaborarea unor teste
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
doi autori de origine franceză, consemnate în lucrarea lui André de Peretti, Educația în schimbare, elevul poate fi ajutat să-și detecteze propriile erori, prin situarea lui pe scări sau pe grafice ce definesc certitudinea că recunoaște în fiecare din aserțiunile sau răspunsurile sale o autoestimare explicită. Sunt necesare exerciții numeroase pentru dezvoltarea rigorii verificării responsabile și personale de către elevi. Învățătorul are la îndemână multiple forme de exersare a elevilor în activitatea de autoevaluare: * autocorectarea; * corectarea reciprocă; * autonotarea controlată; * notarea reciprocă
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
Înțelegerii trecutului. Mai mult decât atât, ea ne oferă instrumentele necesare pentru a formula propoziții de adevăr mai sigure și mai nuanțate. Fără Îndoială, viziunea contemporană cu privire la posibilitatea cunoașterii trecutului istoric este mai circumspectă, mai ales dacă o comparăm cu aserțiunile peremptorii, ritoase, ale istoriografiei tradiționale, de genul „să cunoaștem istoria așa cum a fost ea cu adevărat”. Ce poate fi Însă mai caracteristic pentru un demers intelectual care vizează aflarea adevărului decât prudența, măsura, modestia epistemică, adică tocmai conduita care ne
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a sărbătorii ar trebui să ocupe locul central În această analiză, pentru că, după cum scria profesorul Doru Radosav În cartea sa dedicată sentimentului religios la români: Sărbătorile și posturile ritmează viața religioasă și devoțiunea colectivă În discursul liturgic anual. Pornind de la aserțiunea că „religia este un cadru de formalități”, viața comunitară creștină este „o succesiune variată și bine dozată de sărbători și ceremonii”, care sunt tot atâtea prilejuri de unire cu divinitatea, delimitând, În cele din urmă, „marea Liturghie”, ce Înseamnă, pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1975, p. 85. În pofida unei anumite tendințe partizane, de Gerando dă multe informații interesante despre români, chiar dacă exegeții săi actuali par a-l privi uneori mai critic decât Însuși Bariț la vremea sa („acest franțuz Înginerit cu aristocrația maghiară”; „aserțiunile tendențioase ale autorului, datorate influențării sale masive de către rudeniile sale dragi, nemeșii unguri” - vezi ultimul loc citat). Motivul principal al acestei rețineri exprimate de respectivii editori pare să fie datorat căsătoriei sale cu o contesă Teleki XE "Teleki" , aspect asupra
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ei s-o lase măcar un ceas În lume. Împăratul, În cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului, Întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și Încerce și ei norocul, pentru că Împăratul făgăduise jumătate din Împărăție și pe fiică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fost profesor, titular al catedrei de anatomie descriptivă, la Facultatea de Medicină a Universității ieșene din anul 1913. În 1919, a plecat la București, lăsând în urma sa ,, o școală de anatomie în cea mai modernă accepțiune a timpului”, bazată pe aserțiunea ,,anatomia, știință a formelor vii”, fixată pentru prima dată pe frontispiciul sălii de disecție la Iași. Tot la Iași a cunoscut-o pe Marta, viitoarea sa soție, soră a cunoscutului om politic Grigore Trancu Iași, prima femeie chirurg din România
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
iveală în modul cel mai clar dacă analizăm lumea la care se referă ea. Sâmburele artei literare se află, evident, în genurile tradiționale, adică în lirică, epică și dramă, în toate acestea conținutul se referă la o lume fictivă, imaginară. Aserțiunile dintr-un roman, dintr-o poezie 50 sau dintr-o dramă nu sunt adevărate în sensul strict al cuvântului; ele nu reprezintă construcții logice. Există o diferență esențială și importantă între o relatare făcută într-un roman, fie chiar într-
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
a spune "nu" Găsirea unor scuze pentru acțiunile Întreprinse Credința că ceilalți au Întotdeauna dreptate Neexprimarea sentimentelor Această paralelă Între comportamentele non asertive realizată de J. Fleming (1998, 14-15) dă posibilitatea evidențierii celei de-a treia opțiuni. Asertivitatea exprimată prin aserțiunea "Eu" contribuie la menținerea poziției și a propriului punct de vedere fără a ataca cealaltă persoană (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Aserțiunea "Eu" presupune o clarificare și este un Început al conversației, nu o concluzie. Este un deschizător al
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
realizată de J. Fleming (1998, 14-15) dă posibilitatea evidențierii celei de-a treia opțiuni. Asertivitatea exprimată prin aserțiunea "Eu" contribuie la menținerea poziției și a propriului punct de vedere fără a ataca cealaltă persoană (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Aserțiunea "Eu" presupune o clarificare și este un Început al conversației, nu o concluzie. Este un deschizător al comunicării ce permite exprimarea sentimentelor În legătură cu un eveniment, fără a blama și fără a cere celeilalte persoane să se schimbe. Aserțiunea permite exprimarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]