9,111 matches
-
a bolii, frunzele, codițele frunzelor și tulpinile se înnegresc și se usucă. Transmitere-răspândire. Agentul patogen se răspândește în culturi prin peliculele de exudat bacterian, desprinse de pe plante și duse de vânt. De la un an la altul rezistă pe baza tulpinilor atacate sau pe teren, în resturile vegetale infectate. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea de sămânță sănătoasă, cosirea vetrelor de atac și scoaterea materialului pe prelate, iar lanurile noi, trebuie izolate spațial de cele vechi. Bolile produse de ciuperci 7.1
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cărora pe fața inferioară apare un puf alb-cenușiu. Frunzulițele se îngălbenesc, apoi se brunifică și se desprind de pe codiță (fig. 90). Transmitere răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori de rezistență sau miceliu în plantele atacate. În cursul vegetației prima infecție este asigurată de miceliile provenite din germinarea sporilor de rezistență, iar infecțiile ce urmează sunt produse de miceliile apărute din sporii ce apar pe puful alb-cenușiu. Perioadele calde ale anului, dublate de ploi intermitente, sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de lucernă, pagubele date de acest patogen s-au dovedit a fi în unii ani considerabile. Simptome. Înainte de înflorirea lucernei, pe frunze apar pete circulare, galbene apoi brune de 1-3 mm în diametru. Petele se înmulțesc, se unesc și frunzele atacate cad, plantele rămânând desfrunzite. Pe frunzele căzute se observă în dreptul petelor, puncte negre, ușor bombate, strome de 0,3-1 mm (țesuturi uscate ale ciupercii) (fig. 91). Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de strome pe resturile de frunze. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bacteriană a lucernei și trifoiului (vezi cap. VII.) Bolile produse de ciuperci 7.2.2. Mana trifoiuluiPeronospora sp. Boala cunoscută la noi din 1930 este frecventă în toate țările cultivatoare fără a produce însă pagube mari. Simptome. Pe frunzele plantelor atacate, apar pete fără un contur precis, gălbui, în dreptul cărora pe fața inferioară apare un puf cenușiu-plumburiu. Plantele rămân slab dezvoltate, cu un frunziș decolorat, care va cădea înainte de vreme. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
citată de C. Sandu-Ville în 1936. Simptome. Pe foliole se formează o pâslă albă cenușie, foarte fină sub care țesuturile se îngălbenesc. Pâsla devine prăfoasă, apoi spre toamnă în pâslă apar puncte mici negre cleistoteciile (fructificații de rezistență) ciupercii. Frunzele atacate cad, vegetația este încetinită, iar producția de semințe poate fi compromisă. Transmitere-raspândire. Ciuperca parazitează leguminoasele, fiind semnalată pe 64 specii de plante. Ciuperca se răspândește cu ajutorul sporilor în tot cursul vegetației, iar de la un an la altul rezistă sub formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1.3. Aspermia tomatelor Tomato aspermy virus Arealul de răspândire al acestei boli, coincide cu arealul de răspândire al culturilor de crizanteme. În România, ciuperca a fost semnalată în 1978 de I. Pop pe tomatele cultivate în seră. Simptome. Plantele atacate se recunosc ușor datorită simptomului de piticire accentuată, reducerea înălțimii mergând până la 50 %. Frunzele au nervura principală normală ca lungime dar, foliolele laterale au suprafața mult redusă, sunt deformate, răsucite și aplecate în jos. Plantele virotice sunt decolorate, fructifică slab
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vinete, ardei, ochiul boului și tutunul turcesc, virusul produce decolorări și ofiliri rapide. La morcov și cartof mai sunt semnalate și altfel de simptome ca înroșirea frunzișului sau colorarea sa în mov, paralel cu reducerea suprafeței limbului (fig. 98). Tomatele atacate prezintă hipertrofieri (creșteri exagerate) ale caliciului florilor, lignificări ale vaselor conducătoare din fructele care nu vor ajunge la maturitate să aibă culoarea roșie caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o zonă albă sau gălbuie, simptomul fiind numit “ochi de pasăre” (fig. 100-d). În funcție de felul infecției vasculare sau localizate, pot apărea două feluri de simptome, ambele însă, la fel de grave, dar cu evoluție mai rapidă în cazul infecțiilor vasculare. Fructele puțin atacate pot prezenta simptome de marmorare (zone verzi înconjurate de zone albicioase), petele fiind superficiale, limitate la coajă și nu prezintă exudat. În unele cazuri, chiar cozile fructelor pot fi ușor brunificate sau cu pete brune, cu marginea întunecată. Semințele din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezenta simptome de marmorare (zone verzi înconjurate de zone albicioase), petele fiind superficiale, limitate la coajă și nu prezintă exudat. În unele cazuri, chiar cozile fructelor pot fi ușor brunificate sau cu pete brune, cu marginea întunecată. Semințele din fructele atacate sunt mici, brune sau negre, cu germinație redusă dar pot transmite bacteria. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite prin semințe și este suficient ca acestea să fie infectate în proporție de 1 % pentru a se declanșa o îmbolnăvire gravă a plantelor. Bacteria
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tulpini apar zone suberificate (aspre) și crăpături variate ca formă și lungimi. Florile infectate în primele faze nu leagă și cad. Fructele infectate prezintă pete circulare, umede, galben-brunii sau cenușii înconjurate de un inel alb gri (fig.100-b). În zonele atacate, țesuturile fructului se scufundă ușor, devin crustoase și chiar dacă fructul se coace, în jurul rănilor rămâne o zonă verde. Crustele apărute pot crăpa pe parcursul creșterii fructului, iar prin crăpături pot pătrunde alți agenți ce depreciază mai mult fructele. Transmitere răspândire. Bacteria
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
China și S.U.A. În ultimii 30 de ani, boala s-a extins în toate țările cultivatoare de tomate, la noi fiind semnalată în 1974 de F. Oprea și C. Rafailă, atât la tomate cât și la ardei. Prin căderea florilor atacate și deprecierea calitativă a fructelor recoltabile, se înregistrează pierderi de până la 75 %. Simptome. Bacteria atacă părțile aeriene ale plantelor încă din primele faze de vegetație când, apar pete mici cu aspect umed, bine delimitate, de 1 mm în diametru. Țesuturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacă părțile aeriene ale plantelor încă din primele faze de vegetație când, apar pete mici cu aspect umed, bine delimitate, de 1 mm în diametru. Țesuturile petelor, prin uscare, devin brun închis la culoare și se înalță în centrul zonelor atacate, fiind înconjurate de un inel de decolorare. Prin desprinderea țesuturilor necrozate, apar găuri în frunziș. Fructele infectate au puncte brune, de cel mult 1 mm în diametru, în jurul cărora se menține o zonă verde, mai intens colorată decât restul fructului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țesuturilor necrozate, apar găuri în frunziș. Fructele infectate au puncte brune, de cel mult 1 mm în diametru, în jurul cărora se menține o zonă verde, mai intens colorată decât restul fructului (fig. 100-c). La palparea fructelor se constată că țesuturile atacate sunt bombate. Fructele coapte nu pot fi atacate de această bacterie ce nu evoluează datorită pH-ului acid al acestora. Atacul bacteriei poate fi semnalat pe coada frunzelor, pe tulpină, pe flori și chiar pe fructe, dar numai până când acestea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de plante cultivate si buruieni. Simptome. Plantulele răsărite din teren infestat, prezintă în zona bazală a tulpiniței o brunificare a țesuturilor, care se extinde atât în sus pe tulpină cât și în jos spre rădăcină. Tulpinițele se subțiază în zona atacată iar plantula se veștejește și se culcă pe pământ unde va putrezi în întregime (fig. 101). Simptomele apar sub formă de vatră de atac ce se extinde repede, în cazul în care temperatura se menține la 20-30șC și umiditatea este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
închis). Țesuturile afectate se veștejesc, se brunifică și frunzele se răsucesc spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Cozile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios (fig. 102). Inflorescențele atacate prezintă pe frunzulițele de la baza florilor și pe codițele lor, zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Cozile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios (fig. 102). Inflorescențele atacate prezintă pe frunzulițele de la baza florilor și pe codițele lor, zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Ciuperca pătrunde pe la locul de prindere a fructului, produce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culturile din câmp deschis și 10-60 % în sere și solarii. Simptome. În prima parte a perioadei de vegetație, ciuperca produce o brunificare a vârfului rădăcinii principale și a rădăcinilor secundare, urmată de brunificarea bazei tulpinii, veștejirea și moartea plantelor.Țesuturile atacate, brunificate, devin sfărâmiciose datorită putrezirii uscate a lor. În condiții de umiditate ridicată, pe baza tulpinii atacate, se formează un puf albicios. Prezenta ciupercii în tulpină, duce la dezvoltarea de rădăcini adventive (la suprafața solului), iar frunzele bazale se îngălbenesc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vegetație, ciuperca produce o brunificare a vârfului rădăcinii principale și a rădăcinilor secundare, urmată de brunificarea bazei tulpinii, veștejirea și moartea plantelor.Țesuturile atacate, brunificate, devin sfărâmiciose datorită putrezirii uscate a lor. În condiții de umiditate ridicată, pe baza tulpinii atacate, se formează un puf albicios. Prezenta ciupercii în tulpină, duce la dezvoltarea de rădăcini adventive (la suprafața solului), iar frunzele bazale se îngălbenesc, se lasă în jos și cad. Plantele care în primele faze manifestă pete verzi închise la bază
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ochi de iepure". Tomatele verzi din etajul inferior, în urma atacului, prezintă pete verzi-cenușii, cu margini difuze, cu zonalități concentrice, bruneviolacei, ce dau un aspect marmorat suprafeței fructelor și vor prezenta un putregai umed (fig. 102 b și 103-a). Fructele atacate nu ajung la coacere, cad pe sol și pe ele ciuperca va sporula puternic. În cazul în care apar infecții târzii și este temperatură scăzută, evoluția bolii este lentă, iar ofilirea și uscarea plantei începe odată cu coacerea fructelor. Cercul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
superioare. Zonele parazitate prezintă o îngălbenire pe partea superioară a frunzei, iar pe partea inferioară, zona se acoperă cu un miceliu alb cenușiu, cu aspect prăfos (fig. 105-d). Țesuturile afectate se brunifică frunzele se usucă în întregime, iar pe plantele atacate se formează un număr mic de fructe, mai mici ca dimensiuni, care ajung târziu la maturitate. Ciuperca produce pagube mai mari în culturile din spațiile protejate unde evoluția sa este favorizată de temperaturile cuprinse între 18-24șC și umiditatea de 70-82
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
putrezirea coletului tomatelor este prezentă și în România, în solarii sau sere neîncălzite. Simptome. Atacul ciupercii afectează toate organele plantelor, rădăcini, tulpini, frunze și fructe, însă cele mai mari pagube se înregistrează când sunt atacate rădăcinile și baza tulpinii. Rădăcinile atacate prezintă pete bruneînchis în dreptul cărora țesuturile putrezesc uscat. Pe tulpini, la bază, apar pete brune-negricioase de 5-6 cm lungime sau chiar un inel de putregai uscat, în dreptul căruia se văd puncte mici negre. Atacul pe tulpini pornește de la micile răni
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce ies din fructificații. De la un an la altul, transmiterea ciupercii este asigurată de sporii sau ascosporii (sporii din fructificațiile de rezistență), ce rămân sau se formează pe resturile vegetale. În cazul în care s-au recoltat semințe de la fructele atacate, atacul poate apărea pe tinerel Evoluția bolii este mai rapidă pe solurile cu umiditate medie și la temperaturi cuprinse între 1821șC. Pătrunderea ciupercii în plantă se face fie prin deschiderile naturale (stomate), fie direct și este favorizată de o umiditate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost găsită în serele din jurul Bucureștiului. Simpome. Pe rădăcinile superficiale și la baza tulpinii, ciuperca produce pete brune închis cu aspect umed, pete ce se acoperă cu un puf albicios -cenușiu, pe care îl regăsim și în măduva tulpinii.Țesuturile atacate putrezesc, se înmoaie, planta se ofilește și după două săptămâni se usucă.Pe țesuturi și mai ales în interiorul tulpinilor atacate, apar în miceliu, corpi negri scleroții ciupercii. În condiții de umiditate excesivă, pot fi atacate și fructele care după înmuiere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aspect umed, pete ce se acoperă cu un puf albicios -cenușiu, pe care îl regăsim și în măduva tulpinii.Țesuturile atacate putrezesc, se înmoaie, planta se ofilește și după două săptămâni se usucă.Pe țesuturi și mai ales în interiorul tulpinilor atacate, apar în miceliu, corpi negri scleroții ciupercii. În condiții de umiditate excesivă, pot fi atacate și fructele care după înmuiere se desprind de codițe și cad. Îngrășămintele organice în exces, umiditatea mare și temperatura de 20șC sunt factorii favorizanți, ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
măsurile preventive. În acest sens se va evita cultivarea legumelor pe terenuri ce rețin apa, sau pe cele în care s-a manifestat atacul. Un asolament de 3-4 ani poate preveni parțial atacul. În culturi, se va face eliminarea plantelor atacate, acestea să find scoase în saci de polietilenă, pentru a nu se răspândi fragmentele de miceliu. În seră și solarii, se vor planta tomatele numai în soluri dezinfectate termic și se va asigura o aerație corespunzătoare a plantelor prin desfrunzirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]