79,258 matches
-
generație nu mai citește versuri - și când s-apucă să scrie poezii face proză fără să știe, ca Burghezul gentilom al lui Molière. Iată că în paginile unei reviste de curând apărute întâlnim poeme semnate Maria Banuș, care ne opresc atenția și ne fac să nădăjduim că simțul versului n-a dispărut încă definitiv. Sunt versuri proaspete, poate nu încă bine coapte, dar făgăduind sigur un îmbelșugat rod viitor: «E toamnă. Între noi un pumn de soare,/ Catifelata poamelor dogoare/...Aș
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
chema Zăbale rupte. A mers până la alcătuirea sumarului, un ansamblu de 26 de componente, preluate în mare parte, îndată ce ideea strângerii între coperți de carte se va înfăptui (1937). Deși abandonat până la urmă, titlul fixat inițial păstrează rezonanțe emblematice, îndreaptă atenția spre revolta mocnită, acumulată în numai câțiva ani, de zbucium sufletesc intens, comprimat temporar, ținut în frâu, transferat în substanța versurilor. De la un moment dat, acestea sintetizează în câte un cuvânt starea explozivă a poetei: „jar“, „răzvrătire“. Chiar poezia Optsprezece
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
ascute dinții...“), ca să ajungă a profera nedeghizate amenințări („Să scuipi pe stăpâni“), epurate cu tact în forma hotărâtă pentru publicare. Ceea ce nu înseamnă că se șterg definitiv orice tendințe de emancipare. Tonalitatea aspră a versurilor pune pe gânduri și atrage atenția asupra unei coincidențe; apăreau concomitent în „Azi“ tălmăcirile lui Zaharia Stancu din Esenin. Un transfer direct de atitudini nu intră în discuție, dar se cuvine remarcată o reminiscență sigură, ce va alimenta acel vers imprecativ Ție îți vorbesc Americă, existent
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
pare și o planisferă, de vreme ce: ,,lemnul din care-i/ închipuită brutal e ud și greu și zgâriat,/ ca și cum toate bătăliile absurde ale lumii/ cu cai, săgeți și coifuri ar fi avut nemijlocit/ loc pe întinderile ei”. O însemnată parte din atenția celui ce se exprimă în poem este consacrată perechii sale de jug, ca să-i spun așa. El și omul cu pricina sunt înjugați la această ușă (jug, prin latinul iugum, vine de la sanscritul yoga - legătură...). Postura este umană, cei doi
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
ultimei strofe din ,,Cimitirul marin”: Le vent se leve!... Il faut tenter de vivre. Cascada apelor pustiite care cad ,,în dosul” planetei îl varsă pe Eu în univers, în lumina întâilor zori de dincolo de moarte. Chiar conținând pasaje demne de atenție, imnele ce închid mult prea de timpuriu poezia lui Ioan Alexandru sunt aidoma unei interminabile sporovăieli din care vocea lirică nu mai izbutește să se facă auzită. Un înger nevăzut, zice autorul în trisagion: ,,stă acolo în lumină,/ și cântă
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
că obosise să tot urce și apoi de la o vreme nu se mai vedea țipenie de ființă s-a uitat la mine și mi-a spus mai sînt cîteva evenimente cîteva firimituri împrăștiate după ospăț nu le dă nimeni nici o atenție privește poemul se umflă în curînd va ceda lumea se va termina brusc fără convulsii eu sînt anestezistul (începusem să înțeleg ceea ce unii trăiseră cu mult înainte dar nu făceam altceva decît să mă lovesc de pereții acelui încăpător - mulțumesc
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
trimite, dacă autorul este consecvent cu sine, la infinite precizări: unde și cum s-a trezit, de ce, la ce oră, cum și-a aprins țigara, ce fel de țigară - marcă, dimensiuni, eventualul proces de fabricație etc. etc. -, după cum ne atrage atenția Mario Vargas Llosa în excelentele lui Scrisori către un tânăr romancier. Să zicem așadar numai atât că lumea lui Daniel Dragomirescu este una adevărată, concretă, deloc idealizată, și că uneori ai impresia că a fost deschisă cu scalpelul, nu descrisă
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
iul. 1883) din Brăila, înainte de aceea din Convorbiri literare (nr. 5, 1 aug. 1883). Confruntând cele trei variante (Convorbiri literare, Dunărea și Almanahul Societății „România Jună” din Viena - aprilie 1883) cercetătorul constată că ultimele două sunt aproape identice. De o atenție constantă se bucură și studiile hasdeene ale lui I. Oprișan (B. P. Hasdeu sau setea de absolut, B. P. Hasdeu și folclorul), dar Vârgolici are mereu fascinația ineditului. Astfel, se ocupă de volumul Arghezi, necunoscut semnat de amintitul Pavel Țugui
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
alcoolul; încep a fi luate dintr-un gest ștrengăresc - devin obicei și ajung nevoi tiranice! Las altora - mai competenți - să denunțe pericolul acestor obiceiuri cari au alarmat pe mulți medici fiindcă pun în joc viitorul rasei. Nu vreau să atrag atenția asupra defectelor și păcatelor ce apropie pe femeia modernă de bărbat, ci mă voi opri numai asupra unor însușiri cu care sentimentul public tinde să o glorifice ca virtutea feminității moderne! - Oare nu se exaltă azi în femeie eroismul ca
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
mai ales pe dialog, a fost adoptat în întâlnirea de la Tescani, protagoniști fiind prof. Elena Bulai și prozatorul Nicolae Breban. Întâlnire sfârșită festiv prin recitalul muzical extraordinar, susținut de pianistul Viniciu Moroianu. Cu un caracter, voit oficial s-a impus atenției festivitatea de deschidere, prin cuvintele prof. Const. Th. Ciobanu, salutul din partea Primăriei, rostit de prof. Dobrică, în calitate de consilier municipal, și de Nicolae Breban din partea Uniunii Scriitorilor. Tot lui îi revine plăcuta misiune de a numi premiații Zilelor Culturii Călinesciene, Cornelia
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
mai poate fi vorba de pregătirea lecțiilor. 10 martie 1952. La noi au început lucrările de bucătărie pregătitoare trimiterilor în U.R.S.S. După cum era de bănuit, ținînd seama de experiența altora, vîrfurile la învățătură nu s-au bucurat de nici o atenție, aceasta îndreptîndu-se în întregime asupra vîrfurilor activității sociale. Fără îndoială că oricui i-ar fi venit mai ușor să-și ia examenele cu 7 sau cu 8 și să se fîțîie toată ziulica prin sediul U.T.M.-ului sau al
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
stare de agitație și, îmi amintesc, în noaptea aceea n-am mai visat ca altădată îngeri. *** Dintr-un carnet de însemnări din epoca aceea, păstrat într-un sertar ascuns și prăfuit și neumblat, descoperit printr-o minune mi-a atras atenția abundența și diversitatea „planurilor” pe care trebuia să le întocmească (sau supravegheze) directorul adjunct săptămânal, trimestrial sau anual și am rămas înduioșat de îmbelșugata activitate inutilă cu care mi-am irosit doi ani din viață oarecum inconștient dar și constrâns
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
pantaloni cu vipușcă, cizme Pardaillan, ea fără nici un fel de vipușcă sau cizme, doar cu o cingătoare de piele care iradia un halou invizibil, savurau vrăjiți acest fascinant preludiu. „Uite, înainte de orice, vreau să-ți spun ceva. Ascultă-mă cu atenție, cu mare atenție”, vorbi Petricia într-un târziu, strângându-l tare de mână. Andrew era numai ochi și urechi. “Multe se vor întâmpla, multe vom întâlni, vorbi rar Petricia. Și bune și rele. Ne vom certa și ne vom împăca
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
cizme Pardaillan, ea fără nici un fel de vipușcă sau cizme, doar cu o cingătoare de piele care iradia un halou invizibil, savurau vrăjiți acest fascinant preludiu. „Uite, înainte de orice, vreau să-ți spun ceva. Ascultă-mă cu atenție, cu mare atenție”, vorbi Petricia într-un târziu, strângându-l tare de mână. Andrew era numai ochi și urechi. “Multe se vor întâmpla, multe vom întâlni, vorbi rar Petricia. Și bune și rele. Ne vom certa și ne vom împăca. Ne vom iubi
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
uneia dintre morțile mele (admiratorul) cineva se uită la mine zi și noapte. e invizibil și probabil uriaș: vom fi arătând amândoi că un guliver cu liliputanul sau. nu mă scăpa nici o clipă din ochi. nimeni nu-mi da atâta atenție că el, a făcut o pasiune obsesiva pentru mine. el adună cu grijă cuvintele mele căzute în iarbă sau prin cameră, ca pe niște firimituri le adun, parcă ar vrea să reconstituie marea pâine, marea pâine a istoriei mele. asculta
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
nu lipsită de modestie "Cum ți-e chipul, te poartă". Ceea ce m-a mirat, a fost efectul de uimire până la uluire al celor care gustau amabilitatea. Prima lor reacție era în general, nevoia stringentă de răsplătire. Clasic: o bomboană, o atenție, o portocală. În urma refuzului, o scurtă, bănuielnică, nemulțumire. Apoi, desigur, resemnarea sau promisiunea unei răsplătiri globale, generale, în spirit creștinesc. Degeaba le-aș fi spus că " Dacă n-ai nas, n-ai nimic". Popasul în chenarul amabilității cu care reușeam
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
poată coborî, într-o ,,zi rece de toamnă", „în fața celui mai mare hotel din Orașul S***, reședința guberniei..."! „Domnul baron se ocupă și de literatură sau, mai bine zis,... ah! Ce fluture minunat! Da-ți-mi voie să vă atrag atenția... Mai bine zis se ocupă de economie politică..." Acest fluture ce palpită, ah, între literatură și economie politică!! De ce oare iubesc, îmi strecoară-n suflet, ca prin mărarul proaspăt al copilăriei, o bucurie intimă, adîncă, astfel de fraze? „Ajuns acasă
Un fluture ce palpită by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13815_a_15140]
-
final, el reprezentînd doar o formă indirectă de verificare a gustului poetic al candidaților. Învingătorii Au au existat diferențe majore între ierarhia finală stabilită de juriu și evaluările concurenților înșiși. Primii cinci din topul concurenților s-au aflat și în atenția juriului, dar nu pe aceleași locuri. Favoritul concurenților a fost ieșeanul Dan Sociu, care a tratat însă cu o oarecare frivolitate poemul din concurs. Creația sa, excesiv de conjuncturală, a făcut ca în final el să obțină doar o mențiune (locul
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]
-
intern. Lumea trăia din rezerve, dar acestea se vor epuiza în curînd. M-am luptat cu vîntul, care-mi pătrundea prin haine și mă îngheța pînă în măduva oaselor. Pentru a-mi îndrepta gîndurile în altă parte, mi-am concentrat atenția asupra caselor pe lînga care treceam. Pe majoritatea ferestrelor erau lipite foi de carton, menite să înlocuiască ochiurile de geam sparte de bombardamente. Dar cartonul nu părea să ajute prea mult, pentru că obtura lumină și lasă să pătrundă frigul, cufundînd
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
rupe cronologia narațiunii și care-i prilejuiește părintelui Scrima o extraordinară interpretare a sensurilor discrete ascunse de evanghelist în text. Întotdeauna aproape de cuvîntul evangheliei, analiza curge într-un limbaj simplu care e în sine o chemare la a urmări, cu atenție necontenit deschisă, prefacera și mișcarea internă a textului. Există o atmosferă specifică a interpretării textelor religioase care îndeobște ține de ceea ce numim duh al înțelepciunii, atmosferă greu de definit sau de descris. Ea capătă aici nuanțe particulare, articulațiile textului celei
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
plină iarnă fără palton, fără ghete, într-o locuință mizerabilă etc., etc. De altfel sper să-l descoși matale puțn pentru ca să te convingi că e din o cu totul altă pastă decât B. C., care totuși s-a bucurat de atenția d-tale. E inutil să mai prelungesc această scrisoare care vrea numai să-ț pună în față cazul pe care urmează să-l studiezi puțin. Aș vrea numai să concentrez în acest final un pumn de rugăciuni și intervenții pe lângă
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
Biografii comune (1974); în aceeași perioadă, autorul e angajat ca redactor la revista Argeș. La mai bine de un an de la primele fricțiuni cu Securitatea (datorate trimiterii unei scrisori de adeziune la mișcarea lui Paul Goma), Alexandru Monciu-Sudinski revine în atenția "organelor de drept" la 15 mai 1978, atunci cînd, printr-o nouă scrisoare de protest social, se solidarizează cu prietenul său, filosoful Cezar Mititelu și declară greva foamei pentru eliberarea acestuia din închisoare. Intrată în posesia lui Virgil Ierunca, scrisoarea
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
rezide explicația unui anume recul al "criticii de întîmpinare". Cronicarii cei mai activi ai vremii tac. Vl. Streinu, Perpessicius, G. Călinescu ori {. Cioculescu fac imaginarul gest de elegantă eschivă. În compensație, cele două scrieri ale tînărului Blecher intră imediat în atenția lui P. Constantinescu, Eugen Ionescu și Mihail Sebastian. Fiecare în parte și toți la unison își exprimă entuziasmul față de acest "debut valoros", ba chiar "uluitor", vorbesc pertinent despre "realitatea fantastică a lucrurilor", despre lucida "jupuire a conștiinței", despre demnitatea de
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]
-
și am ieșit din apă de mai multe ori până să îndrăznesc să le abordez pe motiv de muzică bună de la posturile turcești prinse mai cu înlesnire pe litoral. Hârbul meu de radio închiriat se dovedea de ajutor în captarea atenției tinerelor fete, mai ales că dădusem într-adevăr, pe scală, peste o muzică grozavă la Ankara. Le-am chemat s-o asculte, astfel făcând cunoștință cu nereida Marina Greceanu și cu colega și prietena ei al cărei nume nu-l
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
de mitizare sub denumirea tranziție est-europeană... Mărturisesc, înainte de toate, că nu mi-e clar cine altcineva decît un simplu cititor și "cadru didactic" ar fi trebuit "să se sesizeze" pînă acum, în probleme presante ca aceea pe care o supun atenției mass-media aici (în lipsa, poate, a unor funcționari ai ministerului care, chiar dacă și-a schimbat de trei ori denumirea în ultimul deceniu, răspunde în continuare de soarta instrucției școlare din România)... În Occident vor fi fiind, probabil, instituții de graniță, (non
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]