64,210 matches
-
Ego urca în cerul Ce se oglindește în toate traveresele Căii ferate scoase din uz. In viata trepidanta a Craiovei au existat multe personalități care, printr-o muncă intensă, dar și înzestrați cu o sensibilitate aleasă, ieșită din comun, au atins cele mai înalte culmi ale con sacrarii, lăsând amprentele veșniciei pe bolta cerească. Ei sunt exemple rare, simboluri unicat ale unor generații demne de urmat, iar fotografia lor reprezintă o imensă icoana sfântă. În atmosferă acelor ani, privirea lor a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
exemple mobilizatoare, precum Oleg Koșevoi, Zoia Kosmodemskaia, Alexei Matrosov. Abundau volumele groase, scrise de Lenin, Stalin, Maxim Gorki, Macarenko, Miciurin, Karl Marx, Engels și Jdanov, care avertizau cititorii că, realismul socialist este unică formă a descrierii realității noii orânduiri. Sovietizarea atinsese cotele cele mai înalte. Editură Cartea Rusă, de la București, tipărise, până în anul 1954, aproape 13 milioane de exemplare, cu operele celor de mai sus, la o populație de 18 milioane de locuitori. După ce familia Sabetay a rămas fără librărie, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Este adevărat că era greu să recunoști chipul celui împușcat, pentru că toți erau împușcați în cap și în general erau desfigurați. Numai după îmbrăcăminte putea fi recunoscut de familie. Polițistul era prezent întotdeauna și nu lasă pe nimeni să-l atingă pe cel împușcat. Era foarte clar că oamenii au fost aduși în aceste piețe și împușcați. Uneori erau lăsați acolo chiar și două zile, să fie văzuți de cât mai multă lume. Mai tarziu, în închisoare, am aflat de la unii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
această operă o marcă românească de mare autenticitate, fără să fie o declarație naționalistă superficială” (Sfântă Treime sau La început a fost Iubirea, 2005). Poezia să, născută în foc, nu mai umblă după metaforă sofisticată, ci vibrează prin sensibilitatea ce atinge sublimul. Pentru poetul mărturisitor al lui Hristos, poezia a fost poartă cerurilor, scara ce duce la cer, barca de salvare, rugăciunea zdrobita și în același timp, paradoxal, renăscuta că o pasare Phoenix. Marius Oprea în „Adevărată călătorie a lui Zahei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de la eminescologul George Munteanu, văzând și făcând, se încarcă de substanță și-i devine un mobil important în actul de creație. Marian Barbu, ieșit din sine datorită coliziunii, se reîntoarce în sine, pășind printre cele două fălii, cu o mână atingând realitatea nemijlocita, iar cu cealaltă, indicând imaginea realității. Și astfel înaintează, că printre oglinzi. Oglinzile din Chicago (Ed. Sitech, Craiova, 2006) constituie, de altfel, cartea ce se naște ca să dea seama despre acest itinerar, carte sub titlul căruia autorul notează
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sunt controlate, pot evolua până la stadiul de patimi sau pasiuni<footnote Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 94. footnote>. Dumnezeu ne interzice curiozitatea ochilor, spre a ne întoarce de la rău, așa cum un tată interzice copilului său, chiar și numai să atingă un cuțit, spre a-l feri de riscul de a se tăia cu el. Curiozitatea ochilor aprinde focul poftei păcătoase ca un incendiu. Cel ce își lasă privirile să rătăcească se aseamănă unui vizitiu care nu își are ochii ațintiți
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
precizează: Nu te uita la frumusețe străină, căci Hristos pedepsește chiar privirea, pentru ca nu cumva prin această îngăduință să prinzi curaj și să cazi în păcat [...] căci rotindu-ți ochii pretutindenea, nedreptățești pe aceea la care te uiți, că o atingi cu ochii nelegiuiți. Chiar dacă n-o atingi cu mâna, o atingi cu ochii. De aceea și asta se socotește desfrânare și aduce asupră-ți chin greu, înaintea chinului din iad, că-ți umple sufletul de neliniște și tulburare<footnote Sf.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
căci Hristos pedepsește chiar privirea, pentru ca nu cumva prin această îngăduință să prinzi curaj și să cazi în păcat [...] căci rotindu-ți ochii pretutindenea, nedreptățești pe aceea la care te uiți, că o atingi cu ochii nelegiuiți. Chiar dacă n-o atingi cu mâna, o atingi cu ochii. De aceea și asta se socotește desfrânare și aduce asupră-ți chin greu, înaintea chinului din iad, că-ți umple sufletul de neliniște și tulburare<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
privirea, pentru ca nu cumva prin această îngăduință să prinzi curaj și să cazi în păcat [...] căci rotindu-ți ochii pretutindenea, nedreptățești pe aceea la care te uiți, că o atingi cu ochii nelegiuiți. Chiar dacă n-o atingi cu mâna, o atingi cu ochii. De aceea și asta se socotește desfrânare și aduce asupră-ți chin greu, înaintea chinului din iad, că-ți umple sufletul de neliniște și tulburare<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, omilia XVII, 2, pp.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
decât un mormânt văruit și plin pe dinăuntru de atât de multă murdărie. Dacă ai vedea o bucățică din aceste materii din care-i alcătuit trupul, de pildă o bucată de flegmă sau de scuipat, n-ai putea s-o atingi nici cu vârful degetelor și n-ai suferi s-o vezi. Acum spunemi, poți să cazi de uimire în fața unui depozit care ține înăuntru atâta murdărie?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut, în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Stăniloae, notă explicativă nr. 491, în Filocaliaă, vol. IX, p.237. footnote>. În consecință, sarcina creștinului care vrea să-și păstreze curăția pare a fi dificilă. Ea este cu atât mai împovărătoare cu cât lumea modernă, în totalitatea ei, a atins un nivel de pervertire pe care nu l-a mai atins niciodată înainte cu asemenea universalitate și profunzime. Însă, urmând sfaturile și exemplele sfinților care s-au izbăvit de bolile păcatelor, urcând treaptă cu treaptă pe scara virtuților, prin străduință
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. În consecință, sarcina creștinului care vrea să-și păstreze curăția pare a fi dificilă. Ea este cu atât mai împovărătoare cu cât lumea modernă, în totalitatea ei, a atins un nivel de pervertire pe care nu l-a mai atins niciodată înainte cu asemenea universalitate și profunzime. Însă, urmând sfaturile și exemplele sfinților care s-au izbăvit de bolile păcatelor, urcând treaptă cu treaptă pe scara virtuților, prin străduință și osteneală proprie, cu ajutorul și harul lui Dumnezeu, omul contemporan se
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
osândă decât Adam<footnote Sf. Grigorie Palama, Despre cunoștința naturală, cap. 55, în Filocalia..., vol. VII, p. 457. footnote>. V. Consecințele călcării poruncii Căderea protopărinților în păcat a alungat în adâncurile omului chipul lui Dumnezeu fără a-l corupe complet, atingându-i însă în mod vital asemănarea, posibilitatea asemănării. În căderea lui, omul pare l ips i t nu de creșterea lui, ci de adevărata lui natură, ceea ce face să se înțeleagă afirmația Părinților că sufletul creștin este fundamental întoarcere la
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
se întâmplă ca în timpul sarcinii următoare, femeile, care au tratat cu indiferență avortul anterior, să accepte foarte greu sarcina. În cazul păstrării, relația dintre mamă și viitorul copil se va dezvolta foarte greu. Ea va avea reținere în a-l atinge și a-l alăpta sau chiar îl va neglija. Atunci când copilul va plânge, ea va reacționa cu teamă sau îl va brutaliza. Numeroase studii psihologice au arătat că avortul și neglijarea copiilor sunt în același timp cauză și efect<footnote
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
deci copiii să vină la Mântuitorul și să nu-i oprim (Matei 19). Îi oprim să vină la El nu numai atunci când nu-i dorim, ci și atunci când nu ne ocupăm îndeaproape de educația lor creștină. Însă dacă educația își atinge scopul, binecuvântarea lui Dumnezeu se revarsă asupra părinților nu numai în această viață ci și în cea de după moarte, pentru că: nu este mică cinste să fie învrednicit cineva să treacă pe copiii lui în Împărăția cerurilor și să-i facă
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
am aștepta, pe Iubitul pe care-L caută, ci numai mirare și aparentă frustrare. Ea și-L imaginează pe Dumnezeu însoțindu-i ființa, iar virtutea sa nu este, în cele din urmă, decât o „mireasmă” a Divinului. „Ea pare să atingă speranța celui mai măreț bine. Pentru că ce este mai înălțător decât a fi una cu Acel Care este obiectul dorinței și a primi obiectul dorinței în tine? Dar și în această situație, ea deplânge faptul că simte nevoia de Bine
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
maniera lui Moise, care a pătruns în întunericul unde se afla Dumnezeu - Dumnezeu Care a făcut din întuneric locul Lui de ascundere care-L împresoară. Și intrând în acest întuneric, ce află mireasa este că „e încă departe de a atinge perfecțiunea, ca și acei care nici n-au început încă ... Într-adevăr [spune ea] am pus stăpânire pe iubirea pentru Acel pe care-L doresc; dar obiectul iubirii mele a zburat din plasa gândurilor mele ... I-am strigat numele, atât
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
miresei descriu patul lui Solomon în omilia a șasea pentru a declanșa în mireasă dorința de unire<footnote Ibidem, VI, 190.2-3. footnote>. Într-adevăr, mireasa a cunoscut deja unirea, după cum tocmai s-a scris în omilia întâi, și a atins o considerabilă perfecțiune<footnote Ibidem, 175.16-179.20. footnote>. Dar același pat este acum înconjurat de întuneric, iar în acest întuneric, ea simte că nici nu s-a apropiat încă de perfecțiune. Îmbrățișată de această „noapte divină”, începe să-l
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) Fondul Aurelia Cionca După toate aceste întâmplări care m-au atins adânc, oboseala brațului meu tot persistă, așa că întreg anul care urmează îl petrec acasă, tristă, fără să cânt, nefiindu-mi îngăduită nici o oboseală. A fost un an tragic, însă căruia urmează altul, și mai trist, 1909. Încă un an fără
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
spun că eu am fost aceea care am introdus în școală pe acești mari compozitori, iar în concertele mele date în București, figurează pentru prima oară pentru public numele lui Johannes Brahms. În fine încasam și prima mea leafă, care atingea suma de 150 lei lumar, pe atunci reprezentând totuși ceva! Plecăm vara din nou în Ardeal, unde ne întâlnim cu toate rudele. Îmi amintesc de o zi frumoasă de august, când făcându-mi-se dor de pain, am fost poftită
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
ceva mai rău. Iar ochii de „bebe” speriat și groaza întipărită pe față, care cu toată nemărginita admirație a publicului față de personalitatea artistică a dirijorului, provoacă o criză de ilaritate în sală. Cu toate acestea, programul consacrat muzicii franceze, a atins ca intepretare culmi nebănuite sub mâinile de vrăjitor al acestui maestru unic. Pentru mine, acest an n-a fost prea fecund în ce privește activitatea mea artistică. M-am mărginit a lucra programele, neglijate din pricina bolii brațului drept, și lucram mult cu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
reprezintă numai începutul unei stări mai transcendente, mai bune. Cuvintele Apostolului Pavel se verifică astfel: a te întinde (ἐπέκτασεως) spre ce îți stă dinainte se asociază la uitarea realizărilor din trecut (Filip. 3, 13). Binele care este superior celui deja atins reține atenția celor care participă la el, nepermițându-le să se întoarcă spre trecut; bucurându-se de ce este mai meritoriu, amintirea lor despre lucrurile inferioare este ștearsă<footnote Ibidem, 174.15. footnote>. Între dorința fără sațietate și posesiunea fără dorință
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
numai în bucurie, pentru că infinitatea obiectului iubit sporește și reîntinerește (ἀνανεάζουσα) în el pentru eternitate (εἰς τὸ ἀΐδιον)<footnote Idem, Contra Eunomium, 8, P. G. XLV, 792D. footnote> un dinamism care tinde (τόνος) spre un sfârșit care nu poate fi atins<footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401AB. footnote>. Astfel, ideile sau, mai bine zis, convingerile mistice ale Sfântului Grigorie de Nyssa sunt toate construite pe ideea depășirii perpetue a sinelui: „întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
omilia a IV-a, mireasa este, simultan, și la odihnă în brațele Preaiubitului, și înălțată ca o săgeată. Sau în omilia a V-a, acesta este motivul pentru care mireasa este denumită „porumbiță”, datorită înălțimilor perfecțiunii pe care le-a atins, fiind, în același timp, „invitată să devină din nou porumbiță prin transformarea sa în ceva mai bun”<footnote Omilia a V-a, 120 (160, 6-9); cf. Martin Laird, „The Fountain of His lips: Desire and Divine Union in Gregory of
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Nyssa and Philo of Alexandria”, în Vigiliae Christianae, Vol. 59, Nr. 2, 2005, p. 162. footnote>. În De vita Moysis, Dumnezeu îi vorbește lui Moise, simbolul sufletului: „În timp ce, Moise, dorința ta pentru ceea ce va urma a sporit și nu ai atins satisfacția în progresul tău și în timp ce nu vezi nici o limită lui Dumnezeu, ci tânjirea ta dorește mereu mai mult, comuniunea cu Mine este atât de măreață, încât cine crește în ea nu va putea niciodată să-și înceteze progresul”<footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]