5,138 matches
-
și redactarea (editarea) într-o limbă curentă 6. Lupta pentru feedback Analiza scopului și auditoriului Motivația comunicării rezultă din răspunsurile pe care trebuie să le dăm la trei întrebări: Este necesar să comunicăm? Ce scop ne-am propus? Cine este auditoriul? Este într-adevăr nevoie de comunicare? În primul rând, ne asigurăm că este necesar să comunicăm. Toți ne plângem de numărul mare de hârtii, însă puțini iau vreo măsură în acest sens. Totuși, majoritatea comunicărilor sunt esențiale, dar trebuie să
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pentru identificarea obiectivului specific. Iar dacă acest obiectiv nu-l putem comprima într-o propoziție sau frază, atunci scopul final nu va fi îndeplinit. O modalitate de a declanșa elaborarea obiectivului este aceea de a întreba: Ce doresc să facă auditoriul în urma comunicării mele? Răspunsul la această întrebare trebuie să fie obiectivul specific al comunicării. Nu trecem mai departe până când nu facem acest lucru. Odată ce l-am realizat, avem un obiectiv concret, care va direcționa și clarifica eforturile noastre. Transmiterea comunicării
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în urma comunicării mele? Răspunsul la această întrebare trebuie să fie obiectivul specific al comunicării. Nu trecem mai departe până când nu facem acest lucru. Odată ce l-am realizat, avem un obiectiv concret, care va direcționa și clarifica eforturile noastre. Transmiterea comunicării auditoriului De cele mai multe ori, vorbim pentru organizația noastră sau pentru compartimentul pe care îl conducem sau din care facem parte. Dar, bineînțeles că putem vorbim unui prieten sau prietene, soțului sau soției, fiului sau fiicei noastre. În toate aceste ipostaze, noi
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
parte. Dar, bineînțeles că putem vorbim unui prieten sau prietene, soțului sau soției, fiului sau fiicei noastre. În toate aceste ipostaze, noi trebuie să ne acomodăm comunicarea cu posibilitățile, concepțiile sau punctele lor de vedere. Atunci când luăm în discuție problema auditoriului care recepționează, ne confruntăm cu o nouă serie de întrebări: * Cum ne așteptăm ca ei (el sau ea) să reacționeze la comunicare? * Cât de mult sunt familiarizați cu subiectul? * Ce fundamente educaționale și experiență profesională posedă? * Ce ton ar fi
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
coleg? Ce informații aș putea obține încât să înlesnesc comunicarea cu persoana respectivă? Răspunsurile la astfel de întrebări nu sunt ușor de dat. Dar pierderea lor din vedere poate afecta reușita în acțiunile ce vor urma. Analiza scopului comunicării și auditoriului ei este primul pas în atragerea de partea noastră a cititorului sau ascultătorului. Documentarea Practic, unui om aflat într-o anumită poziție socială îi este imposibil să comunice eficient fără a consuma timp cu adunarea datelor necesare. Orice problemă și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și noi putem fi puși în situația de a afirma o concluzie forțată (impusă). În aceste cazuri, ideal este să începem fraza astfel: "Se pare că este vorba de ...", sau " În urma acestor exemple, am putea trage concluzia că...". Astfel, lăsăm auditoriul să discearnă dacă concluziile au sau nu au suport foarte solid. Din nefericire, dorința noastră evidentă este de a face afirmații pozitive solide, iar această dorință, evident, încurajează "concluzia impusă". Eroarea post-hoc se bazează pe presupunerea că un eveniment care
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
raport detaliat. Alegerea unui model Următorul pas este să alegem o structură sau model care ne ajută, în egală măsură pe noi cât și pe receptori, să vehiculăm ideile în mod sistematic și logic, de la început până la sfârșit. Scopul, nevoile auditoriului și felul materialului sau toate trei la un loc, impun mai întotdeauna unu model sau o combinație din modelele prezentării unui mesaj. Modelul problemă este folosit pentru a face afirmații urmate de liste de enumerare a problemelor care vin să
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cauză. Tehnica pe care o folosim depinde de problemă și de contextul discuției. Însă, oricare ar fi strategia, evităm cauzele false sau singulare. Deseori, materialul ne spune ce model trebuie să folosim, însă dacă el nu se potrivește scopului și auditoriului, să nu ezităm să utilizăm un altul. Încercăm să alegem un model care permite să ne mișcăm de la cunoscut la necunoscut sau de la simplu la complex. După ce am hotărât subiectul, după ce am identificat punctele principale și cele ajutătoare și am
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
o cale mai simplă de a comunica ideea? Întrebarea este vitală pentru a dezvolta un scris riguros. O idee din cele mai bune pentru îmbunătățirea materialului este să îl arătăm și altcuiva. Împărtășim scopul comunicării unui coleg, îi prezentăm analiza auditoriului și apoi îi oferim textul. Îl rugăm să facă o analiză extrem de critică. Feedback-ul Ideea este că feedback-ul trebuie dat și primit astfel încât noi să fim în măsură să ne îmbunătățim comunicarea. Din nefericire, pentru mulți oameni ideea
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
a înmâna lucrarea redactată în forma finală șefului, rugăm un coleg să o citească. Dacă corectorul consideră că înțelesul nu este prea clar și ne arată de ce, va trebui să mai privim o dată materialul. S-ar putea ca șeful sau auditoriul să reacționeze identic. Sugestiile corectorului vor fi cu atât mai valoroase cu cât ele vor ataca probleme specifice: construcții de cuvinte, fraze greoaie, gramatică slabă, manierism și așa mai departe. Unica modalitate de a asigura un feedback obiectiv este aceea
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de primul și cel mai dificil minut. Ne mobilizăm să vorbim cu voce tare, sigură. Suntem încrezători în reușită, ne îmbărbătăm. Nu reținem prea mult audiența cu introducerea; trecem la punctele principale. Folosim gesturi naturale. Stabilim un contact vizual cu auditoriul și urmărim reacția lui (încuviințări din cap, priviri contrariate etc). Urmărind feedback-ul, ne mutăm atenția de la propria persoană asupra auditoriului acolo unde, de fapt, ea trebuie să fie. Toți ne lovim de această spaimă a scenei. Cândva, cineva spunea
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Nu reținem prea mult audiența cu introducerea; trecem la punctele principale. Folosim gesturi naturale. Stabilim un contact vizual cu auditoriul și urmărim reacția lui (încuviințări din cap, priviri contrariate etc). Urmărind feedback-ul, ne mutăm atenția de la propria persoană asupra auditoriului acolo unde, de fapt, ea trebuie să fie. Toți ne lovim de această spaimă a scenei. Cândva, cineva spunea că toți oratorii buni sunt nervoși; totul este să facem în așa fel încât această energie nervoasă să lucreze în contul
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
asupra pupitrului, nu ne întoarcem, nu ne balansăm înainte-înapoi sau lateral. Nu ne lăsăm greutatea, alternativ, pe câte unul din picioare. O apariție corespunzătoare creează încredere și reduce teama de scenă. Ochii Trebuie să stabilim un contact vizual imediat cu auditoriul. Se face în așa fel ca audiența să simtă că o privim, dar nu îi vorbim fixând-o cu privirea, ci doar ne uităm uneori la ea. Este cea mai bună metodă de a obține feedback-ul și de a
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
suport vizual vom reține doar 5 % din informațiile transmise. Atunci când sunt elementele vizuale, reținem aproximativ 65 %. Ajutoarele vizuale sunt obiecte, modele, fotografii, hărți, desene, scheme. Le folosim însă cu prudență. Uneori sunt prea mici pentru a fi văzute de întreg auditoriul, iar dacă trecem cu ele printre oameni le distragem atenția. Fotografiile sau desenele sunt, de regulă, mai eficace. Propunem un algoritm pentru folosirea mijloacelor audiovizuale. * Nu stăm între auditoriu și mijlocul vizual; ne asigurăm că toți îl pot vedea. * Nu
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
prudență. Uneori sunt prea mici pentru a fi văzute de întreg auditoriul, iar dacă trecem cu ele printre oameni le distragem atenția. Fotografiile sau desenele sunt, de regulă, mai eficace. Propunem un algoritm pentru folosirea mijloacelor audiovizuale. * Nu stăm între auditoriu și mijlocul vizual; ne asigurăm că toți îl pot vedea. * Nu vorbim cu fața către planșă sau imagine, privim și vorbim spre cei care ne ascultă. Folosim un arătător, în nici un caz nu stăm cum mâna aproape de planșă sau imagine
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Oricum, mijloacele vizuale și audio subliniază într-un fel ceea ce spunem, de aceea nu trebuie să le folosim exagerat. * Verificăm scrierea și punctuația materialelor prezentate. * Nu citim tot textul de pe planșă sau din imaginea video, avem toate șansele să plictisim auditoriul. * Când pregătim suportul vizual să avem grijă să fie simplu, iar forma de prezentare să o limităm la 2-3 culori. Comunicarea verbală Cum folosim inflexiunile vocii pentru a transmite ideile și informațiile? Cum ținem sub control frecvența, volumul, nivelul și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pot asculta de 4-5 ori mai repede decât frecvența normală de 120 cuvinte pe minut. Dacă vorbim prea repede, cuvântul va fi neinteligibil, iar dacă vorbim prea încet, va avea de suferit semnificația. Dacă nu variem frecvența, putem pierde atenția auditoriului. O frecvență mai mare denotă emoție sau o acțiune rapidă, neașteptată, iar o frecvență mai joasă denotă calm sau oboseală. Folosim acea frecvență ce conferă măreție prezentării pe care o facem. Volumul Este o altă tehnică verbală care poate da
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
putem folosi o inflexiune crescândă (de la minim la maxim) spre a exprima o doză de siguranță și o inflexiune descrescândă pentru nesiguranță. Alternarea tonurilor evită monotonia și direcționează atenția ascultătorului. Pauza Ea ne dă timp să ne reglăm respirația, iar auditoriul are timpul necesar să ne culeagă ideile. Nu ne grăbim niciodată în discurs sau prelegere academică: facem pauze, astfel încât auditoriul să ne "digere" spusele. Problema este următoarea: Unde facem aceste pauze? Pauzele din vorbire au același rol ca punctuația în
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pentru nesiguranță. Alternarea tonurilor evită monotonia și direcționează atenția ascultătorului. Pauza Ea ne dă timp să ne reglăm respirația, iar auditoriul are timpul necesar să ne culeagă ideile. Nu ne grăbim niciodată în discurs sau prelegere academică: facem pauze, astfel încât auditoriul să ne "digere" spusele. Problema este următoarea: Unde facem aceste pauze? Pauzele din vorbire au același rol ca punctuația în scriere. De regulă, pauzele scurte divid ideile dintr-o frază, iar cele lungi marchează sfârșitul frazelor. Putem de asemenea folosi
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Cam asta este tot. Având cunoștință de caracteristicile comunicării verbale și nonverbale discutate aici, ar trebui să ținem un discurs credibil. În final, prezentăm câteva considerații practice despre comunicarea verbală pe care să le avem în vedere. * De regulă, prezentăm auditoriului ambele laturi ale problemei (atât aspectele pozitive cât și cele negative). Cercetările arată că 60 % din ascultători vor fi receptivi la ceea ce afirmăm atunci când prezentăm ambele argumente, în timp ce numai 5 % dintre ei vă vor aproba când vom prezenta problema unilateral
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
argumente, în timp ce numai 5 % dintre ei vă vor aproba când vom prezenta problema unilateral. * Vorbim urmărind realizarea unui context logic temeinic. * Ne păstrăm "loviturile mari" pentru final. Afirmațiile făcute la sfârșitul prezentării au, în general, un mai mare impact asupra auditoriului. * Folosim încheierea pentru a evidenția din nou cât mai clar poziția și argumentele relevante. Revenim asupra ideilor principale. * Anticipăm întrebările. De multe ori, cei care fac o comunicare nu pot anticipa întrebările din cauza lipsei de cunoștințe. Să ne cunoaștem bine
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mare măsură începând cu secolul al XVII-lea, în care matematica a devenit parte obligatorie a curriculumului educațional până în zilele noastre. Cum trebuie predată și comunicată matematica pentru a o face inteligibilă și atractivă pentru tineri și chiar pentru un auditoriu mai larg de nespecialiști? Cum se educă aptitudinile și talentul matematic? În fine, cum trebuie îndrumați tinerii matematicieni și, mai cu seamă, doctoranzii pentru o carieră științifică de succes? Cele mai calificate răspunsuri la aceste întrebări pot veni tot de la
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
era suprasimplificarea conceptelor, ci erodarea interesului și a susținerii prin lipsa înțelegerii și apatie. (Botton, 2013, pp. 111-112) În acest context, configurat de lipsa voinței, dezinteres și neatenție, se impune printre altele repetiția ca formă de a păstra contactul cu auditoriul: "Dincolo de faptul că au nevoie să fie transmise într-un mod elocvent, ideile trebuie să ne fie repetate constant. De trei, cinci sau zece ori pe zi, trebuie să ni se reamintească cu forță adevărurile pe care le iubim, dar
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
discurs pe o temă literară sau termenii ,,pompoși” în cazul temelor științifice. Formulați fraze scurte, putându-vă astfel urmări mai bine ideile. Urmăriți ideile principale ale temei tratate și evitați ideile secundare, neimportante pentru subiect. Exprimarea concisă impresionează mai puternic auditoriul decât frazele lungi, lipsite de consistență. Demonstrațiile din matematică sau fizică, de exemplu, se desfășoară conform cu planul oricărei lucrări: ¾ ipoteza (introducereaă cuprinde date, fenomene ce pun sub semnul întrebării anumite chestiuni deja cunoscute; aici enunțaȚi obiectivele; ¾ demonstrația (cuprinsulă conține ,, discursul
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
invitații personale acolo unde este cazul. Cel ce coordonează activitatea de lectorat trebuie să fie o persoană cu experiență în activitatea cu părinții, cu tact și talent în abordarea tematicii propuse și a celor mai potrivite metode pentru captarea atenției auditoriului și asigurarea participării acestuia la discuții. Lectoratul poate utiliza metode precum: vizionarea unor filme, audiția unor emisiuni, organizarea standurilor de cărți, broșuri, reviste pedagogice, difuzarea unor materiale pe teme educative etc. (Bătrânu, E., 1980, p. 205). Această formă de activitate
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]