2,845 matches
-
de latura practică a vieții, având însă nevoie să fie protejată. Pentru Felix, este o fată admirabilă, o fată superioară pe care no înțeleg. Pentru Stănică, e femeia deșteaptă care știe să se descurce în viață, iar pentru Aglae și Aurica este dezmățata ce sucește mințile bărbaților. Otilia însăși se caracterizează cu luciditate, descoperinduși structura dilematică: Eu sunt o zăpăcită, nu știu ce vreau. Această reflectare caleidoscopică în „oglinzile“ mișcătoare ale conștiinței ce lorlalți pulverizează unitatea personajului, așa încât Otilia apare ca o ființă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
volumului Moartea unui poet, 1972) -, precocele Labiș devenise în scurt timp personalitate polarizantă: era clasicizat. Cum cercul vieții lui fulgurante se încheia în a douăzeci și doua noapte a unui decembrie mohorât (1956), cum ale sale ultima verba (notate de Aurel Covaci la căpătâiul muribundului) se refereau la Pasărea cu clonț de rubin care-l strivea, evenimentul tragic a avut imensă audiență. După mai mult de două decenii, Mircea Tomuș punea sub semnul îndoielii "legenda Labiș": "Avem acum "axioma Labiș", am
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
587, nota 4. 8. RADU SBIERA, Amintiri despre Eminescu, în "Almanahul literar" pe anul 1903, Cernăuți, 1903, pag. 102. 9. M. EMINESCU, Opere, vol. V., ed. PERPESSICIUS, pag. 274. 10. IDEM, vol. IV, pag. 126-128; vol. V, pag. 114-115. 11. AUREL VASILIU, Mihai Eminescu și "Biblioteca gimnaziștilor din Cernăuți", în "Limbă și literatură" 19, București, 1968, pag. 221. 12. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare..., pag. 146. 13. TUDOR V. ȘTEFANELLI, Amintiri despre Eminescu, în vol. Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pag. 193. 63. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Mitrici, comuna Cucorăni, pachetul pe anii 1845-1865, condica nr. 22 (cu dublet). 64. M. EMINESCU, Opere, vol. I, ediția PERPESSICIUS, pag. 380. 65. D. POPOVICI, Poezia Iui Mihai Eminescu, op. cit., pag. 148-159. 66. AUREL VASILIU, Anii de formare ai lui M. Eminescu. Încercare de reconstituire a lecturilor, "Limbă și literatura", vol. 24, București 1970, pag. 74-75. 67. D. POPOVICI, op, cit., pag. 155. 68. M. EMINESCU, Opere, vol. I, ediția PERPESSICIUS, pag. 301. 69
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în Moldova, editura Minerva, 1975, pag. 437. 77. T. V. ȘTEFANELLI, Amintiri despre Eminescu, în vol. cit. 78. Vezi volumul Eminescu și Bucovina, op. cit., pag. 205. 79. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Prefectura județului Botoșani, dosarul 170/1865, filele 71-72. 80. AUREL VASILIU, M. Eminescu și Biblioteca gimnaziștilor, op. cit., pag. 223. 81. M. EMINESCU, Opere, vol., V, ediția PERPESSICIUS, pag. 268 și pag. 274. 82. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Prefectura Județului Botoșani, dosarul 65/1865, fila 2. 83. Ibidem, ibidem, fila 167
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cel puțin, Încetaseră detențiile cu caracter politic. Se mai pot vedea azi urmele a ceea ce erau satele noi de altădată la Fundata, de pildă, lângă Slobozia, unde În 1994 am făcut câteva interviuri 19. La Lătești, În 1970, Își amintește Aurel Păuna - fost deținut politic, arestat la Timișoara În urma mișcărilor studențești din 1956, ulterior cu domiciliu obligatoriu În Bărăgan -, „mai existau prin 1970 maximum 10 case, izolate una de alta de lanuri de porumb sau floarea-soarelui. Cum porumbul era Înalt, căsuțele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
2); cumnat (2); dulciuri (2); Eric (2); frumușel (2); generație (2); grijă (2); împlinire (2); joacă (2); Luca (2); micuț (2); neamuri (2); pat (2); plăcere (2); răsfățat (2); 3-9 ani; buric; afecțiune; ajutor; amabil; amic; Andrei; apropiat; armă; ascultător; Aurica; avere; băiete; băiețel mic; bătrînă; bebeluș; bebeluși; boală; botez; ceea ce nu are mama; compot; copii; copil iubit; credință; cumătru; curiozitate; Daniel; dar; Dănuț; descendență; destin; dor; drac; drăgălaș; drăgălășenie; drăguț; dulce; extraordinar; familia; fecior; fericit; fiică; fiul bunicii; gălăgie; generații
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vecinii, Bunica și Alex; tangoul ar trebui înlocuit; o comedie frumoasă și gravă; contrapunctări foarte bune; piesa există cu adevărat; e necesară o "pieptănătură". LIANA MĂRGINEANU, actriță:...există stilul Constantin Popa..., "Calul verde"... etc.; o piesă amplă, cu mult adevăr... AUREL STORIN, scriitor: Prima parte foarte bine scrisă, cu cîteav culmi dramaturgice (scena cu "la mulți ani", revolta în fața avertismentelor venite din pereți; în partea a doua nu e clară semnificația vecinilor... EUGEN TODORAN, regizor: Tematica piesei oferă un prilej pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Rachici 5 ne plimbă de la versul declarativ al poeziei ocazionale la poezia în care cuvintele onomatopeice încearcă să-l reînvie pe Ion Barbu. "Cu aceste încercări de poezie ludică suntem, după Al. Piru, departe de modelul avut în vedere"6 Aurel Rău, în ciuda faptului că la unul din congresele scriitorilor a criticat lipsa de originalitate a poeziei (a pus cap la cap strofe din diverși poeți realizând o poezie rotundă și banală), el însuși nu a reușit să depășească deficiențele acelei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
clanurile Tulea, Rațiu, Giurgiuveanu. Firul epic principal urmărește tema moștenirii, dezvoltând un conflict de interese între rudele bătrânului Costache Giurgiu veanu și fiica lui vitregă, Otilia, pe care acesta întârzie so înfieze. În antiteză cu Aglae sau Stănică Rațiu, cu Aurica ori Olimpia, Otilia nu este interesată de averea lui moș Costache, ci de o valoare spirituală: dragostea. Se cristalizează astfel un al doilea fir epic, care dezvoltă un conflict erotic exterior (triunghiul Otilia, Felix, Pascalopol), du blat de un conflict
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de latura practică a vieții, având însă nevoie să fie protejată. Pentru Felix, este o fată admirabilă, o fată superioară pe care no înțeleg. Pentru Stănică, e femeia deșteaptă care știe să se descurce în viață, iar pentru Aglae și Aurica este dezmățata ce sucește mințile bărbaților. Otilia însăși se caracterizează cu luciditate, descoperinduși structura dilematică: Eu sunt o zăpăcită, nu știu ce vreau. Această reflectare caleidoscopică în „oglinzile“ mișcătoare ale conștiinței ce lorlalți pulverizează unitatea personajului, așa încât Otilia apare ca o ființă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
deși are o anume afecțiune față de ea. Este bătrân, bolnav și egoist, nu vrea să-și împartă averea cu rudele sale, pare orbit de patima banului. Moș Costache a avut mereu conflicte cu sora sa, Aglae, mama unei domnișoare bătrâne, Aurica, și a unui băiat degenerat, întârziat mintal, Titi. După un prim atac de congestie cerebrală, grupul: Aurica, Titi, Aglae, Stănică (un avocat fără procese, căsătorit cu Olimpia), ocupă casa bătrânului, în așteptarea morții acestuia, furându-i partea de mobilă și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
averea cu rudele sale, pare orbit de patima banului. Moș Costache a avut mereu conflicte cu sora sa, Aglae, mama unei domnișoare bătrâne, Aurica, și a unui băiat degenerat, întârziat mintal, Titi. După un prim atac de congestie cerebrală, grupul: Aurica, Titi, Aglae, Stănică (un avocat fără procese, căsătorit cu Olimpia), ocupă casa bătrânului, în așteptarea morții acestuia, furându-i partea de mobilă și tablouri. De fiecare dată, Stănică este dinamic, jovial, tipul de escroc sentimental, de intrigant și arivist fără
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fără scrupule, colportor de vești imaginare, om de afaceri suspecte, care îl jefuiește în final pe bătrân și se căsătorește cu o femeie de moravuri ușoare. Banul a dezumanizat-o pe Aglae, care-și terorizează soțul, pe Simion, până înnebunește. Aurica este urâtă, rea, invidioasă, urmărind să se mărite cu orice preț. Titi, Aurica și Stănică, din punct de vedere erotic sunt ratați, iar alte personaje sunt marcate de probleme erotice: Felix trăiește o criză sentimentală și fizică, iubind-o platonic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în final pe bătrân și se căsătorește cu o femeie de moravuri ușoare. Banul a dezumanizat-o pe Aglae, care-și terorizează soțul, pe Simion, până înnebunește. Aurica este urâtă, rea, invidioasă, urmărind să se mărite cu orice preț. Titi, Aurica și Stănică, din punct de vedere erotic sunt ratați, iar alte personaje sunt marcate de probleme erotice: Felix trăiește o criză sentimentală și fizică, iubind-o platonic pe Otilia și carnal pe Georgeta. Un cuplu interesant este cel alcătuit din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
avarul, ipohondrul), realismul adaugă un alt tip: arivistul. În acest roman realist, social, citadin, balzacian se mișcă diferite tipuri: avarul Moș Costache; "baba absolută" Aglae; intelectualul ambițios Felix; fata cochetă și enigmatică Otilia; senilul Simion; debilul mintal Titi; fata bătrână Aurica; arivistul Stănică Rațiu; moșierul rafinat Pascalopol. Costache Giurgiuveanu are înaintași pe Hagi Tudose, Gobsek, Goriot și Grandet, trăiește cu spaima de a nu fi jefuit, pare ciudat prin contrastul dintre aspectul exterior (ținuta vestimentară ridicolă) și duioșia paternă față de Otilia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
La noi". Uneori, personajul se autocaracterizează. După ce interpretează o bucată muzicală exclamă: "Ce sentimentală sunt!" Trecerea bruscă de la o stare la alta are menirea de a surprinde interlocutorul: "Eu am un temperament nefericit: mă plictisesc repede, sufăr când sunt contrariată". Aurica crede că "Otilia e șireată" și se miră că Felix poate ieși pe stradă cu o asemenea "destrăbălată". Pentru Felix, Otilia e "o fată cuminte" de care se îndrăgostește nebunește. Pascalopol o consideră foarte frumoasă, "o rândunică", o vrea ca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fapt ea este îndreptată spre monstruoasa coaliție burghezo-moșierească. Criticul încheie sublinind faptul că O scrisoare pierdută este un prețios aport în tezaurul cultural al poporului nostru, care trebuie pus în adevărata lumină, prin arta interpretativă a scenei. 5.7. BARANGA, AUREL: „Secretul supraviețuirii (Actualitatea operei lui Caragiale «O scrisoare pierdută» la 75 de ani de existență)“. În: „Gazeta literară“, V, 1958, n. 36 (234), 4 septembrie, p. 1 și 6. Aurel Baranga are certitudinea că între Caragiale și timpul său a
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Enigmă Otiliei de G. Călinescu • Tipul bătrânului avar Costache Giurgiuveanu • Tipul parvenitului, arivistului, demagogului, escrocului sentimental Stanica Rațiu ("un Cațavencu al ideii de paternitate") • Tipul "babei absolute fără cusur în râu" Aglae Tulea • Tipul retardatului Titi Tulea • Tipul fetei bătrâne Aurica Tulea • Tipul bătrânului decrepit, senil, inofensiv Simion Tulea • Tipul burghezului rafinat și generos ("burghezul gentilom") Leonida Pascalopol • Tipul "eternului feminin" enigmatic Otilia Mărculescu • Tipul intelectualului în formare, al ambițiosului profesional, perfecționist, "martor și actor" Felix Sima Caracterizarea personajelor (receptare critică
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
costume Lucia Anton montaj Anatol Vieru muzică Radu Boruzescu decoruri Liviu Popa decoruri Distribuția: Radu Boruzescu Felix Sima Julieta Szonyi Otilia Mărculescu Sergiu Nicolaescu Leonida Pascalopol Clody Bertola Aglae Tulea Gheorghe Dinică Stanica Rațiu Gina Patrichi Olimpia Tulea Elenă Dacian Aurica Tulea Violeta Andrei Georgeta Eliza Petrăchescu servitoarea Marină Ovidiu Schumacher Titi Tulea Șerban Sturdza studentul Weissmann Herman Chrodower Costache Giurgiuveanu Arpad Kemeny Simion Tulea Aristide Teica Doctorul Vasiliad Florin Scărlătescu Popa Țuică Jean Lorin Florescu industriașul senator Toader Rațiu În
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Aristide Teica Doctorul Vasiliad Florin Scărlătescu Popa Țuică Jean Lorin Florescu industriașul senator Toader Rațiu În alte roluri: Marin Moraru dublaj voce Costache Giurgiuveanu Șerban Cantacuzino dublaj voce Felix Sima Cornel Coman dublaj voce Leonida Pascalopol Rodica Mandache dublaj voce Aurica Tulea Mihai Pălădescu dublaj voce Simion Tulea Cronică cinematografică "Am descoperit Felix și Otilia, filmul din 1972 al lui Iulian Mihu, în anii facultății, după ce citisem de două ori românul inspirator, Enigmă Otiliei de G. Călinescu (îl pregătisem pentru bacalaureat
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
uliță” a găsit, zice el, „...un ceasornic mic de buzunar pe care l’am dus acasă și l’am ascuns îngropându-l în omăt la rădăcina unui copac, de unde l’am dat geandarmilor la percheziție”. Nemăritata de 20 de ani Aurica Gh. Leonte din Pungești, speriindu-se de focurile de armă trase de soldații aduși să apere târgușorul de furia răsculaților, a făcut cale-ntoarsă spre casă, nu înainte însă de a culege „de pe drum o cămașă și o pălărie”, abandonate cine
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
De altfel, edilul șef recunoștea că „...ne este foarte greu să redăm aici numele tuturor celor care prin munca lor au pus o cărămidă la temelia orașului înnoit”. Dintre deputații orășenești, Baltă i-a amintit pe: „Dumitru Moșneagu, Ioan Nicolau, Aurica Ianculescu, Stănica Hofman, Ion Moga, Niculai Butoi, Nicu Nichita, Elena Mihăescu, Eugenia Munteanu, Larisa Zberea, Neculai Tivilichi și alții”. Referindu-se la „comitetele de cetățeni”, Baltă scosese în evidență munca deosebită a unora precum: „Comitetul de cetățeni nr.11 - președinte
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Vodă” Huși; Petru Ilaș - electromecanic la Direcția județeană de poștă și telecomunicații Vaslui; Milea Leca - maistru la Combinatul de fibre sintetice Vaslui; Ioan Marcu - maistru la Întrep. de prelucrare a lemnului Vaslui; Constantin Petrican - directorul Teatrului de Stat din Bârlad; Aurica Popovici - director, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” Bârlad. Alte cadre Dumitru Bran - șeful secției propagandă a Comitetului județean de partid Vaslui; Claudia Mancaș - președintele Consiliului județean al organizației pionierilor; Veniamin Lascăr - directorul Centrului de librării; Ioan Mancaș - director, Întrepr. cinematografică Vaslui
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
UJCAP); Alexandru Tăbăcaru - președinte CJEFS (Comitetul jud. pentru educație fizică și sport); Rodica Handrea - secretar, Comitetul județean al UTC; Emil Rășcanu - activist, Consiliul județean al sindicatelor; Viorel Țonea - responsabil cu activitatea cultural-educativă la UJCM (uniunea jud. a coop. meșteșugărești) Vaslui; Aurica Bejan - secretar cu probleme de propagandă la Comit. municipal de partid Vaslui; Oltea Rășcanu-Gramaticu - secretar cu probleme de propagandă la Comit. municipal de partid Bârlad; Vasile Munteanu - secretar cu probleme de propagandă la Comit. orășenesc de partid Huși; Petrică Lapa
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]