1,963 matches
-
ierarhie, deci este slabă și ușor de inhibat, oprimată de solicitările mediului înconjurător; * propriile îndoieli dintre capacitățile și abilitățile noastre; * experiențele cruciale din copilărie pot inhiba sau stimula orientarea persoanei spre realizarea de sine * realizarea de sine cere efort, disciplină, autocontrol și muncă din greu. Principalele caracteristici ale persoanelor autorealizatoare de sine: * percep realitatea în mod exact și obiectiv; * tolerează și chiar agreează ambiguitatea; nu simt teamă în fața necunoscutului. * se acceptă pe sine, pe ceilalți oameni și natura umană în general
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
se pronunță pentru menținerea soluțiilor vechi, fără a se opune categoric eventualelor îmbunătățiri realiste. De regulă, este persoana cea mai vârstnică din grupul de creație. Exuberantul se manifestă ca un participant tipic la brainstorming. El se comportă dezinvolt, furnizând, fără autocontrol riguros, ideile cele mai îndrăznețe sau mai năstrușnice care îi apar în minte. Exuberantul privește către viitor și emite idei aparent imposibil de aplicat în practică, asigurând astfel un cadru imaginativ-creativ, inovator și stimulându-i și pe ceilalți participanți să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lor, de caracterul lor, de raționalitatea lor și de grija plină de înțelegere pentru alții. Cât privește idealurile lor, MacKinnon a găsit că grupul mai creativ ar vrea să fie mai sensibil, pe când celălalt - mai original și cu mai mult autocontrol și disciplină. 17. Este intuitiv și emfatic. 18. E mai puțin autocratic. Mai puțin înclinat să folosească adjectivele negative și nefavorabile. 19. Are o mare influență asupra altora. Aceste însușiri nu caracterizează - toate - un singur individ. O persoană creativă poate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a folosit conceptul de inteligență emoțională, care regăsește trăsături ale inteligențelor: intrapersonală și interpersonală. Conform acestui concept, există cinci competențe emoționale și sociale de bază: cunoașterea de sine (o evaluare realistă a talentelor proprii și o încredere de sine întemeiată), autocontrolul (stările emoționale trebuie conduse astfel încât să favorizeze îndeplinirea obiectivelor și nicidecum să le stânjenească sau să le blocheze), motivarea (folosirea preferințelor personale în direcționarea către atingerea țelurilor propuse, care să ajute persoana să ia inițiativa și să persiste în ciuda adversităților
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nu atingă absolut deloc aurul și argintul. „Decalogul” buddhist nu cuprinde de fapt porunci, ci mai degrabă îndemnuri sau recomandări pentru un mod de viață corespunzător eliberării spre care se tinde. Atunci când discipolul se supune, prin aplicarea sau respectarea lor, autocontrolului moral, el nu face altceva decât să-și amelioreze forma de existență odată cu fiecare nouă renaștere. În schimb, în creștinism, respectarea celor zece porunci, pe care Iisus le preia din tradiția iudaică și le recomandă și El, este absolut obligatorie
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
care se atașează și activitățile de control intern. În mod concret, managerul stabilește pentru fiecare grup de activități, funcții, programe formele controlului intern, menite să limiteze și să mențină riscurile asociate în limitele apetitului de risc acceptat de organizație, respectiv: autocontrolul activității prin respectarea de fiecare salariat a procedurilor de lucru instituite; controlul mutual, realizat între fazele unui lanț procedural, exercitat de fiecare post de lucru asupra modului de efectuare a prelucrărilor în cadrul postului de lucru anterior, pentru a putea adăuga
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
promoveze valorile etice, să fie transparent, să accepte standarde de bună practică și să stabilească responsabilități în spiritul strategiilor și politicilor aprobate de managementul de nivel superior. Controlul intern este prezent pe toate palierele entității și se manifestă sub forma autocontrolului, controlului în lanț (pe faze ale procesului) și a controlului ierarhic. Din punct de vedere al momentului în care se exercită, controlul este concomitent (operativ), ex-ante (feedforward) și ex-post (feedback). Procesul de management concretizat în funcțiile manageriale de previziune, coordonare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de nivel superior; controlul tactic al îndeplinirii obiectivelor derivate, de rangul întâi, din cele generale, exercitat de conducătorii de nivel mediu; controlul operațional cu privire la atingerea obiectivelor derivate, de rangul doi sau trei, din cele generale, revine conducătorilor de nivel inferior; autocontrolul se exercită de fiecare persoană în parte, conducător sau executant, în realizarea obiectivului atribuțiilor încredințate. În același timp, controlul reprezintă : un act de asistență, concretizat în îndrumarea celui controlat în sarcinile noi și dificile; un mod de adoptare a unei
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
organizarea și implementarea sistemului de control managerial. b. Responsabilitatea implementării sistemului de control managerial revine managementului general, care are și sarcina monitorizării acestui proces. Sistemul de control intern existent în cadrul entităților este constituit din ansamblul formelor de control cunoscute, respectiv autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, controlul financiar-contabil, controlul administrativ, controlul calității, inspecțiile și altele, iar dintre acestea, numai controlul financiar preventiv și controlul financiar de gestiune sunt obligatorii. 64 www.mfinante.ro, Metodologia de implementare a Standardului de control intern 11
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
are un rol covârșitor privind evaluarea tuturor activităților și reprezintă o preocupare majoră a managementului general. În același timp, managementul general are MANAGEMENT FINANCIAR SĂNĂTOS CONTROL INTERN MANAGEMENTUL RISCURILOR MANAGEMENTUL FINANCIAR ERM Registrul riscurilor Structura organizatorică Procedurile operaționale Control procedural (autocontrolul și controlul mutual) Controlul ierarhic Alte controale nefinanciare: controlul sistemului de pază; controlul protecției mediului; controlul calității. Controlul financiar preventiv Inspecții Controlul financiar ulterior - Control de asigurare Audit intern - Evaluarea funcționalității sistemelor de management și control intern CE CCR CI
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
procedurii va răspunde și de implementarea și monitorizarea procedurilor de lucru în practica celorlalți salariați. Elaborarea procedurilor se va realiza pornind de la cadrul legislativ și normativ, urmărind cuprinderea în totalitate a activităților specifice, dar și înglobarea activităților de control intern (autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic ș.a.) pe fluxul operațional, în punctele-cheie ale activităților; stabilirea responsabilităților pe niveluri de execuție și pe fazele proceselor care se desfășoară (întocmire, elaborare, avizare, aprobare); respectarea principiului dublei semnături; asigurarea transpunerii prelucrărilor într-un sistem informatizat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
România, prezentată în figura 2.10 și constatăm următoarele: A. Controlul monitorizat de UCASMFC, în structura căruia avem: (1) Controlul procedural, care trebuie să acopere între 50-90% din totalul activităților de control care se organizează în cadrul entităților. Controlul procedural cuprinde autocontrolul cu formele lui: controlul mutual, controlul ierarhic și controlul partenerial, respectiv fostul control operațional și control concomitent, care trebuie să fie implementat în procedurile de lucru operaționale. Procedurile operaționale de lucru trebuie să conțină integral cadrul normativ care reglementează domeniul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ales, cu psihoterapia a fost constantă și flexibilă. O parte dintre preocupări se plasează în continuarea a ceea ce, în trecut, se înțelegea prin tipologie caracterială, altele au legătură cu comportamentul social al persoanei, cu adaptarea sa la împrejurări variate, cu autocontrolul și creativitatea. Termenul generic de „persoană” apare ca o umbrelă, domeniul nefiind foarte strâns corelat cu înțelesul tradițional al conceptului. Perspectiva religioasă a persoanei iese, de obicei, din discuție; de asemenea, în mare măsură și cea etică sau sociopolitică, considerându
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
evidente instabilitatea psihomotorie și dificultățile de învățare a scrisului și cititului. Se conturează „fobii de școală” ca expresie a tulburărilor de atașament sau a unor inițiale experiențe negative în mediul școlar. Devin dominante jocurile constructive și cu reguli care dezvoltă autocontrolul și colaborarea. Normele noi disciplinare vizează și ritmul achizițiilor, precum și eficiența învățării, termenul de succes personal primind noi valențe (Lăzărescu, 2002Ă. După 11-12 ani, aspectul fizic și felul în care apare tânărul în ochii celor din jur devin problematizante. Crește
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
luni, prima copilărie, a doua copilărie, pubertatea și adolescența, vârsta adultului tânăr, a celui matur (la aproximativ 40 de aniă și perioada vieții din jurul vârstei de 60 de ani. Un studiu longitudinal al lui Block (1993Ă pledează pentru faptul că autocontrolul și flexibilitatea eului se structurează în paralel de la 3 ani până la 23 ani. Vaillant (1976Ă susține că mecanismele de defensă continuă să evolueze și după vârsta de 25 de ani. Astfel, altruismul și sublimația se dublează ca intensitate între 20
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să evolueze și după vârsta de 25 de ani. Astfel, altruismul și sublimația se dublează ca intensitate între 20 și 35 de ani. Bloom (1984Ă plasează maturizarea definitivă a personalității la vârsta de 20 de ani, corespunzător stabilizării nivelului de autocontrol, dar admite și modificări minore ulterioare la vârsta adultă. Maturitatea presupune sentimentul autenticității și libertății individuale, deschiderea spre experiență, responsabilitatea în roluri și capacitatea de control a raportului dintre nevoile personale și nivelul lor de împlinire. Sanford (1982Ă arată că
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau la „explozii comportamentale”; acestea au loc mai ales atunci când actele impulsive sunt criticate sau împiedicate de alte persoane. Sunt specificate două variante ale acestei tulburări de personalitate, amândouă având în comun această caracteristică generală de impulsivitate și lipsă de autocontrol. F 60.30 De tip impulsiv Caracteristica predominantă este instabilitatea emoțională și lipsa controlului impulsurilor. Explozii de violență sau de comportament agresiv sunt obișnuite ca răspuns la criticile altora. Include: (tulburarea deă personalitate explozivă și agresivă. Exclude: tulburarea dissocială de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
trăiește non-anxios roluri demonstrative și suprasemnificante (Baltes, 1996; Zuroff et al., 1995Ă. Personalitățile de tip dependent pot fi ușor integrate unor relații terapeutice și respectă cu rigurozitate programul reabilitativ. 5.4.3. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă Este dominată de un autocontrol exagerat asupra propriilor acțiuni, dar și asupra relațiilor interpersonale, pe fondul unor strategii cognitive bazate pe o rigoare extremă, meticulozitate și perfecționism. Sunt caracteristice rigiditatea cognitivă și comportamentală alături de preocuparea excesivă pentru ordine și detalii care culminează în ignorarea scopului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ceilalți nu sunt capabili să execute indicațiile personale, singurele valabile. În profesie și în relațiile interpersonale sunt dominatori față de subordonați și sensibili, lingușitori față de superiori. Evită intimitatea care le-ar produce frustrări sau chiar i-ar face să-și piardă autocontrolul, fapt de neconceput. Au senzația că nu fac niciodată destul; resimt oboseala cronică și incapacitatea de a se relaxa și bucura. Încăpățânarea și zgârcenia sunt congruente dorinței de câștig, însoțită însă de ignorarea confortului și de acumulări materiale care vizează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
îndeplinite patru criterii din șapte, la altele, cinci din opt. Nu există o unitate criteriologică pentru toate tulburările de personalitate, în sensul de a se urmări felul în care se manifestă la fiecare aceleași instanțe ale personalității (de exemplu: afectivitatea, autocontrolul, raportarea interpersonalăă. Modificarea numărului de criterii poate muta cazul de la diagnostic la non-diagnostic; - acoperirea inadecvată a domeniului. La toate edițiile DSM s-a constatat un număr important de cazuri ce nu pot fi diagnosticate prin categoriile propuse, fiind plasate în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care a dezvoltat și o formă specială de psihoterapie. Emancipat Separat Autoemancipat Ignorare Afirmare Depășire Destăinuire Autoneglijare Autoafirmare Atac Dragoste activă Retragere Dragoste reactivă Atac față Dragoste activă de sine față de sine Blam Protecție Supărare Încredere Autoblam Autoprotecție Control Supunere Autocontrol Figura 6.4. Atitudinea interpersonală și față de sine (după KLEINĂ Modelul circumplex poate fi utilizat ca instrument metodologic în studierea persoanei normale și patologice, folosindu-se diverse axe ortogonale pentru a evidenția succesiv caracteristicile persoanei, la fel ca un obiectiv
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vârstei, la populația ce apare în studiile epidemiologice predomină vârsta tânără față de cea înaintată. Există o opinie tradițională, în acest sens și poate că studiile epidemiologice viitoare o vor confirma. Una dintre explicații ar fi creșterea progresivă a capacității de autocontrol odată cu vârsta și dispariția unei părți din pacienții cu tulburări de personalitate prin suicid, accidente, sau diverse boli. Unele studii indică pentru clusterul A o populație mai vârstnică decât pentru clusterul B. Dimensiunile dramatic/emoționale scad cu vârsta, la fel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Sunt promovate sociabilitatea și pragmatismul, inițiativa și adaptarea rapidă la schimbări Nu sunt tolerate retragerea, inhibiția, emotivitatea, depresia sau prea marele atașament față de tradiție. Nu e încurajată toleranța la suferință, suportarea acesteia. De asemenea, nu e promovat în mod suficient autocontrolul calm, răbdarea, paciența, suportarea cu seninătate a dificultăților. Adresabilitatea la specialiști pentru orice problemă sufletească e corelată și cu metamorfozele în convingerile religioase, în structura familiei și educației. Reclama firmelor de medicamente pentru soluții rapide și eficiente față de discomfortul și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1-5 nu arată mari schimbări de-a lungul timpului pe când metodele bazate pe interviu și aspecte narative indică mai multe schimbări în personalitate. E important și ce se urmărește: identitatea subiectivă, trăsăturile tipologico-caracteriale, abilitățile în relaționarea socială, rezolvări de probleme, autocontrolul, concepția despre lume și sine. La tulburările de personalitate ar fi de urmărit în primul rând trăsăturile dezadaptative. Mai contează grupul investigat. Chiar dacă grupe consistente arată o stabilitate relativă suficientă, în cadrul lor unii indivizi trăiesc și raportează modificări importante și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ca un grup de persoane patologice să fie evaluat odată și reevaluat cu acceași metodologie, de către aceiași cercetători, după un interval mai lung de ani ținându-se cont de: evenimentele importante de viață, posibilele situații compensatorii, de efortul conștient de autocontrol și autoschimbare, de bolile psihice ce au evoluat în acest interval, de terapiile administrate, mai ales psihoterapii, căci nu este exclus ca tratamentele prelungite să poată produce ameliorări și la cei cu tulburări de personalitate. 2. Stabilitatea în timp a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]