1,607 matches
-
a comandat o gravură. Ceea ce îl reprezintă pe acest artist sunt corpurile sale zvelte, alungite iar punctele de perspectivă neobișnuite sunt foarte surprinzătoare. Arta sa are o eleganță rafinată fiind o artă mai cu‑ rând cerebrală care rămâne distantă. În autoportretul său, artistul și‑a pus la încercare talentul și predilecția pentru efectele extreme de perspectivă. În mod distorsionat își pictează fața și mâna care ar fi văzute într‑o oglindă con‑ vexă. Efectul este accentuat de faptul că lucrarea a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
între cele două femei de Iosif din Arimateea, în a cărui grădină avea să se sape mormântul celui răstignit. Capul Mariei Magdalena, tipic pentru locuitorii din Florența, parcă contrastează cu capul Mariei, care este abia schițat. Iosif din Arimateea este autoportretul idealizat al lui Michelangelo: o glugă îi acoperă fruntea. De sub sprâncenele 32 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70. 33 Eboșate - schițate, care au o primă formă a unei opere de artă, cf.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
artiști precum Tintoretto, El Greco, Caravaggio, Peter Paul Rubens, Rembrandt etc. Tiziano a folosit tehnica pensulei încărcate de cu‑ loare pentru a realiza întreaga gamă de subiecte disponibile artiștilor din perioada sa incluzând altare, scene mitologice și istorice, alegorii, portrete și autoportrete. Opera sa de început s‑a identificat cu cea a lui Giorgione, iar stilurile lor erau atât de asemănătoare, încât lucrările lor sunt greu de deo‑ sebit ceea ce a dus la confuzii în atribuirea câtorva picturi importante. Tiziano a apărut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
unul dintre mărșăluitori, îndreptându-se alături de ceilalți către stânga și conversând cu locotenentul său. Într-o altă operă a lui Rembrandt pare a avea loc o subtilă interacțiune între verticala centrală a pânzei și axa principală a temei compoziționale. În Autoportretul său de la Kenwood (figura 76), capul este într-o poziție oarecum excentrică, în stânga verticalei centrale. Dar cum poziția dominantă a capului nu este recuzată de nici un element al șarpantei compoziționale de bază, capul este suficient de puternic pentru a impune
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
subiectivitate 43. Elementul prin care se remarcă grila lui Beaujour constă în faptul că oferă o perspectivă diacronică asupra descrierii înțelese ca modalitate discursivă. În opinia lui Michael Beaujour, abordarea problemei descrierii trebuie făcută în contextul dezvoltării practicii literare a autoportretului 44: căutarea transcedentală a sinelui marchează evoluția civilizației occidentale și se concretizează în scriitură prin practica descrierii. Studiul lui Beaujour propune o perspectivă istorică asupra descrierii care se opune celei susținute de viziunea lui Paul Valéry, potrivit căreia descrierea și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
numește tabloul la care face referire, ci indică doar autorul - Tizian. Descrierea ekphrastică însă nu corespunde imaginarului vreunei pânze semnate de pictorul italian. O examinare a operei acestuia indică două posibile pânze care stau la baza acestei referințe plastice: un autoportret al lui Tizian care ia chipul Sfântului Matei 42 și ține în mână un instrument de scris și o pânză intitulată Sfântul Marcu, în care apostolul are deschisă o carte (probabil Biblia) ține în mână o pană și este veghetat
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ce amintesc abuziv de cele ale lui Peter Brugel. Pictorul Gheorghe Boancă a știut și știe să surprindă caracterul omului de la țară sau de la oraș într-o fizionomie-carcasă care să-l reprezinte și pe el, ca într-o însușire de autoportrete pline de tâlc. Și mai e ceva! Magia culorilor sale, atât de pline de lumină și de taină, acoperă eșecul unui univers specific artei naive, al cărui reprezentant de marcă este la acest moment Gheorghe Boancă.” (Conf. Dr. Mircea Ispir
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și culoarea dincolo de conveniențe și rigoare, dând lumii farmecul și prospețimea aflată de fapt în interiorul său. Tablourile sale au o franchețe care exclude interpretările alambicate, comunică direct, imediat un univers propriu autorului. Un simplu obiect, un peisaj sau chiar un autoportret sânt desprinse de ansamblu lor, devin mici semne de exclamare la propozițiile trăite cu ajutorul penelului de acest artist plastic. El se înscrie serios și consecvent pe traiectoria naivilor apăruți din prea mare dragoste pentru culoare, a naivilor autentici și aproape
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Cărții de Știință, Cluj, 2004, pag. 42. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești. Manole Luminița Valentina 1967 Pictor „Arta este cântecul sufletului liber. Sufletul liber este pânza pe care Dumnezeu își pictează autoportretul.” Născută la 31 decembrie 1967, în localitatea Buhuși, județul Bacău. Studii: Facultatea de Chimia și Tehnologia Textilelor, Iași. Debut 2007 Manole Viorica Pictor Localitatea:Tulcea Viorica Manole - Compoziție Ulei pe pânză 369 Viorica Manole Copaci înfloriți Ulei pe pânză 370
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
ce amintesc abuziv de cele ale lui Peter Brugel. Pictorul Gheorghe Boancă a știut și știe să surprindă caracterul omului de la țară sau de la oraș într-o fizionomie-carcasă care să-l reprezinte și pe el, ca într-o însușire de autoportrete pline de tâlc. Și mai e ceva! Magia culorilor sale, atât de pline de lumină și de taină, acoperă eșecul unui univers specific artei naive, al cărui reprezentant de marcă este la acest moment Gheorghe Boancă.” (Conf. Dr. Mircea Ispir
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și culoarea dincolo de conveniențe și rigoare, dând lumii farmecul și prospețimea aflată de fapt în interiorul său. Tablourile sale au o franchețe care exclude interpretările alambicate, comunică direct, imediat un univers propriu autorului. Un simplu obiect, un peisaj sau chiar un autoportret sânt desprinse de ansamblu lor, devin mici semne de exclamare la propozițiile trăite cu ajutorul penelului de acest artist plastic. El se înscrie serios și consecvent pe traiectoria naivilor apăruți din prea mare dragoste pentru culoare, a naivilor autentici și aproape
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Cărții de Știință, Cluj, 2004, pag. 42. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești. Manole Luminița Valentina 1967 Pictor „Arta este cântecul sufletului liber. Sufletul liber este pânza pe care Dumnezeu își pictează autoportretul.” Născută la 31 decembrie 1967, în localitatea Buhuși, județul Bacău. Studii: Facultatea de Chimia și Tehnologia Textilelor, Iași. Debut - 2007 Manole Viorica Pictor Localitatea:Tulcea Marcoș Ioan Pictor Localitatea: Târgu Mureș Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de preferințele noastre și în special să ne vorbească despre cărți și despre gravuri. Se convenise că nu ne erau străine și că ne preocupau. Mie îmi arăta desenele lui, deosebit de originale ca factură, desene în peniță, în genul acelui autoportret publicat de G. Călinescu în a sa „Istorie a literaturii române”, asemănătoare acelora care au apărut în revistele la care a colaborat de-a lungul anilor. După ce a plecat la Iași, apoi la București, nu uita în zilele de vacanță
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
lui Victor Ion Popa care desigur are darul să uimească: Victor Ion Popa nu era o figură care să fie remarcată: mic de statură, subțirel, rămas un provincial în îmbrăcăminte, rezervat, pe care îl descopereai mai târziu. Ca și în autoportretul publicat în „Istoria literaturii române” de G. Călinescu, desenul din pagina 702, lucrat foarte lejer în peniță de V. I. Popa în genul său puțin obișnuit, scriitorul apare cu un obraz subțire, de adolescent, mai curînd feminin, cu pistrui aurii
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
întâlnite în numeroase reviste, cărți și ziare contemporane. G. Călinescu a reprodus în a sa „Istorie a literaturii române” trei portrete în peniță datorate lui Victor Ion Popa reprezentând pe Octavian Goga, pe Dragoș Protopopescu și pe Victor Ion Popa (autoportret), creații originale și remarcabile, în maniera autorului. Desenele și caricaturile sale au cunoscut în vremea aceea o mare circulație și prețuire. În anii următori Victor Ion Popa desfășoară o activitate publicistică prestigioasă: articolele, cronicile sale din revistele și ziarele: Sburătorul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
lui Leonardo invită la meditație. Tablourile sale neterminate, ca "Sfântul Ieronim" și "Adorația magilor", sunt surse de inspirație pentru tehnica picturală. Capodoperele "Fecioara printre stânci", "Sfântul Ioan Botezătorul", "Sfânta Ana", "Maria și Isus", "Cina cea de Taină" și "Gioconda", împreună cu "Autoportretul", sunt catalogate de specialiști ca monumente ale picturii Renașterii. "Autoportretul", aflat în Biblioteca Națională din Torino, exprimă adâncimea gândirii unuia dintre geniile providențiale pe care le-a cunoscut omenirea. Forma gurii și ochii pătrunzători sub sprâncenele stufoase par a exprima
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Ieronim" și "Adorația magilor", sunt surse de inspirație pentru tehnica picturală. Capodoperele "Fecioara printre stânci", "Sfântul Ioan Botezătorul", "Sfânta Ana", "Maria și Isus", "Cina cea de Taină" și "Gioconda", împreună cu "Autoportretul", sunt catalogate de specialiști ca monumente ale picturii Renașterii. "Autoportretul", aflat în Biblioteca Națională din Torino, exprimă adâncimea gândirii unuia dintre geniile providențiale pe care le-a cunoscut omenirea. Forma gurii și ochii pătrunzători sub sprâncenele stufoase par a exprima amărăciune. Părul și barba care înconjoară fața redau o fizionomie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Vechio în Piazza della Signoria. Astăzi în piață se găsește o copie, originalul aflându-se la Academia Italiană. "Geneza" este pictată de Michelangelo Buonarroti. 14 Raffaello Sanzio da Urbino (1483-1520), pictor și arhitect italian, exprimă idealul măreției umane în artă. Autoportretul din anii primei sale tinereți a dezvăluit precocitatea geniului. Capodoperele lui, "Școala din Atena" de la Vatican (Stanza della Segnatura). Vasari descrie epoca sa de glorie de la Roma ca un apogeu al artelor frumoase. Stanza della Segnatura (1511) 15 Margaret Livingstone
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
diferite stări ale subiectului. Prin intermediul imaginației obiectul de artă se află între starea de arătare și de ascundere. Ceea ce se arată este adevărat, în timp ce procesul artistic al imitației va produce ceva ce are proprietățile obiectului deja prezent. De exemplu, un autoportret poate arăta omul în starea sa naturală împreună cu atributele sale de om bun sau rău, mârșav sau cinstit. Adevărul autoportretului constă în starea de arătare adevărată a subiectului de imitat. Dar în cazul unui picturi abstracte existența se reduce la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
arată este adevărat, în timp ce procesul artistic al imitației va produce ceva ce are proprietățile obiectului deja prezent. De exemplu, un autoportret poate arăta omul în starea sa naturală împreună cu atributele sale de om bun sau rău, mârșav sau cinstit. Adevărul autoportretului constă în starea de arătare adevărată a subiectului de imitat. Dar în cazul unui picturi abstracte existența se reduce la imaginea unei idei ce duce la prezența unei fantasme care poate, coincidental, să semene cu cea reală - prin imaginație arta
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ce funcționează ca substitut pentru reprezentare. Dimensiunea epistemologică poate fi reformulată în termenii unei critici veritabile a teoriei asemănării. Teoria asemănării pare să eșueze din cauza lipsei explicării științifice a funcționalității și înțelegerii noțiunii de asemănare. Ceea ce este reprezentat într-un autoportret poate semăna cu X în timp ce X în realitate este Y și are alte propietăți decât cele ale lui X. O astfel de reprezentare este amăgitoare și nu exemplifică o prezență. Mai mult, în cadrul artelor scrise, cuvintele și textele nu se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
parte a reprezentării"3. Stratificarea ontologică se aplică în cadrul picturii în mod disparat, acolo unde tropii ontologici și elementele exterioare duc la diversitatea operei picturale. Titlul unei picturi duce la identificarea temei picturii, de exemplu Melancolia de Albrecht Dürer sau autoportretele, dar și la identificarea narativității picturii și este cheia de descifrare a poveștii. Dacă elimină din titulul Dante și Virgiliu în infern numele proprii atunci descifrarea narativității picturii ar duce la identificarea unei alte povești decât cea intenționată de Eugène
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de la un idiom artistic la altul. Astfel, în natura statică, înțeleasă ca bodegones, se folosesc diferite elemente din viața socială ducând spre reprezentarea unei imagini statice sociale. Sau în arta vedutelor picturale oferă, cu ajutorul imitației, decupaje reale sub imboldul sentimentelor. Autoportretul sau pictura figurativă oferă figuri sociale, mitologice, alegorice sau imaginare. Ele duc la înțelegerea societății și a tradițiilor unui spațiu restrâns. Valoarea și experiența lor estetică transformă natura picturii într-una ideală. Acest lucru se poate observa în Compoziție suprematistă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
poeziei. Eminescu, Brâncuși sau „Nichita prietenul” devin repere esențiale pentru cel ce a adoptat altă cultură și speră să descopere specificitatea unei civilizații de care se simțea apropiat încă din tinerețe. Mergând pe urmele „etalonului de aur”, isi schițează un autoportret înrudit cu „pată de sânge care vorbește”, încercând a „traduce întunericul”, adică să recupereze logosul. Pentru că misiunea poetului e simultan cuvântare și tăcere, isi articulează lirica pe metaforă dezrădăcinării, a dezagregării spațiului balcanic, în care, el a ales „călătoria” că
VUKADINOVIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290662_a_291991]
-
dobândește mai multă vigoare: „De la o vreme-n gânduri mi-i tot mai vânt și seară. / De unde vii, tu, toamnă, în zdrențe, și ce vrei? Cu greieri și cu stele suspină-n călimară / rugina ta de frunze ucise pe alei”. Autoportretul are altă tăietură, căutând o „tectonică”, o exprimare a contrariilor: „Am simțul timpului, intens, lichid... / În mine fiecare clipă-și taie, / ca stema căzătoare, de văpaie, / drum, ca pe un cer întunecat și vid. // Sunt plin de înălțări și prăbușiri
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]