1,671 matches
-
un glas acuzator; tot ca în Hamlet, Alonso și însoțitorii lui își trag săbiile din teacă, săbiile lor neputincioase în prezența acestei voci fără trup, a acestei halucinații fără substanță. Nu lipsește nici criza de nebunie în care împricinații se avântă în urmărirea fantomelor pentru a se război cu ele. Să ne amintim că Prospero însuși, vorbind despre forța magiei sale, evoca puterea de a provoca o stare delirantă, puterea de a „distrage”, în sensul forte al termenului distract: a-i
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
noi realizări. Succesul generează trăiri afective pozitive, un tonus ce dinamizează, susține și direcționează conduita manifestată deja într-o măsură mai mare sau mai mică. Chiar și atunci când cineva ne amendează greșelile, ne dă peste mână ori ne critică, ne avântăm în învățare sau încercăm s-o reluăm altfel. Oricât de maturi sau educați am fi, ne orientăm și în funcție de ceea ce zic sau cred alții. Indiferența în actul educativ este un fel de crimă. Ea desconsideră trebuințele de bază ale actorilor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
morți, populația civilă a fost afectată într-o măsură aproape egală cu militarii de pe front, iar două războaie au avut un caracter mondial. Cum va arăta oare sub acest raport secolul XXI? Din cele mai vechi timpuri, filozofii s-au avântat în speculații cu privire la viitorul lumii și al societății umane. Funcția „oracolului” străbate întreaga istorie antică și, într-un anumit sens, Republica lui Platon poate fi considerată un model de „societate post-cetate”, bazată pe o organizare mai bună a dominației aristocrației
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
trimite alte emanații (probolai) materiale (hylikoi) În diferite zone (topoi) ale haosului. Privind În jos, Pistis Sophia vede lumina forței leontocefale, pe care o ia, greșit, drept un emisar strălucitor al Pleromei. Fără să-i ceară voie partenerului ei, se avîntă În urmărirea acestei lumini Înșelătoare, crezînd că o va putea utiliza drept vehicul pentru a urca În Pleromă. Se Întîmplă tocmai contrariul: monstrul leontocefal Înghite puterea luminoasă a Sophiei, eliminîndu-i apoi materia (hyle), care devine Arhontele leontocefal Ialdabaot, făcut din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
2); plutește (2); rîndunică (2); sări (2); veselie (2); visare (2); vise (2); viteză (2); vînt (2); vrăbiuță (2); vrabie (2); zburător (2); acolo; acțiune; aerian; aici; albina; aleargă; a alerga; altitudine; aproape de pămînt; fără aripi; atent; aterizare; aventură; avînt; avînta; avîntare; buburuză; cu capul în nori; căzu; pe cer; spre cer; cioara; ciripit; cocor; cocori; copac; copilărie; covor; cozonac; cunoaște; curcubeu; dansa; decola; depășire; deplasa; a dori; aș dori; dragoste; a droga; eliberare; emoție; entuziasm; evita; extrem; a fi liber
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
datorează eroarea. Descartes arată că În dorința de lărgire a cunoașterii rolul principal revine voinței. Dar se Întâmplă de multe ori ca voința umană, dat fiind că e cea mai apropiată parte a noastră de natura voinței divine, să se avânte dincolo de limitele pe care le poate atinge intelectul. În astfel de cazuri eroarea este comisă În mod nemijlocit de către intelect, care este forțat de voință să pună În relație noțiuni ce nu au corespondent În realitate. „...intelectul nu se aplică
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
altă posibilitate de „stabilizare”, pe termen lung, a cunoașterii? Devine astfel evident faptul că, În ciuda certitudinilor dobândite până acum, se impune necesitatea unei certitudini fundamentale, necondiționat Întemeietoare a Întregii cunoașteri omenești. Pentru a realiza aceasta, sufletul nostru trebuie să se avânte mai departe, să ajungă la cele mai Înalte cunoașteri ce Îi sunt accesibile. Pentru Descartes ajungerea la cunoașterea adevărului absolut, etern adevărat, revine la a intra În posesia principiului care va Întemeia orice cunoaștere, În orice condiții. Acest adevăr este
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
resimte bărbatul, ale cărui fervori riscă să sucombe în ritmurile invariabile. Or, firea lui avid de exces îl hărăzește trăirilor ardente, într-o glorie de efuziuni, extaze, înfiorări. Ca să se regăsească, să uite de timpul care nu iartă, El se avîntă în voluptatea dătătoare de sens a unei iubiri mîntuitoare. Pînă și pătimirea, "speranța fără speranță", e, în această febră a trăirii, un privilegiu, pentru că înseamnă, în fond, o intensificare a omenescului. Înseamnă viață... și, deplasînd accentele în celălalt registru, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
înainte de '90, piesa " Mașina de vînt" de Constantin Popa surprinde o situație de criză din interiorul unei familii în care El și Ea au încetat de mult să mai trăiască unul pentru altul. Decis să oprească eroziunea sufletească, bărbatul se avîntă într-o pasiune năvalnică, pură, absolută. Piesă psihologică avînd ca fundal politic totalitarismul antedecembrist, " Mașina de vînt" e mai mult un poem dramatic al stărilor / ipostazelor între bărbat și femeie, un joc al renunțărilor, al pasiunilor și încleștărilor care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a II-a, pentru că, în ciuda morții lui Stalin și a scoaterii lui din manuale, Lenin era în continuare slăvit în imnul nostru: „Infrățit fi-va veșnic al nostru popor, Cu poporul sovietic eliberator, Leninismul ni-e far și tărie și-avânt Noi urmăm cu credință partidul ne-nfrânt Făurim socialismul pe-al țării pământ Puternică, liberă Pe soartă stăpână Trăiască Republica Populară Română ” Lenin era disprețuit de mine și de părinții mei pentru că fusese inițiatorul bolșevismului. Voi scăpa de stafia lui abia
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Mi-a pretins tot ce eram în stare să dau.și mai mult încă. Este un regizor pentru actori. M-a călăuzit, m-a îndreptat înspre zone pe care până atunci nu le explorasem și m-a încurajat să mă avânt în ele. Pentru noi a fost un exemplu-lucru rar o inspirație. Sunt remarcabile dragostea lui pentru umanitate și neînfricarea cu care privește înăuntrul ființei omenești. Este ochiul din centrul inimii. Transformare pe scenă. Transformare înăuntrul meu.gânduri despre Richard, zbatere
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
așteptării, acompaniat de murmurul fluierelor, luna proiectându-și razele asupra fetei care "caută-n frunza cea rară". În acest pasaj liric, elementele simbolice ale cosmosului sunt în relație cu ochii iubitei, întrucât apar atributele "sfântă" și "clară", "umezi", teluricul se avântă spre nemărginire, spațiul cosmic este surprins în unduirea lui fundamentală. Pe dealul de la marginea satului, salcâmul devine un copac sacru care delimitează spațiul îndrăgostiților de lumea obișnuită. Următoarele două strofe din meditația eminesciană semnifică planul terestru, dar și viziunea nourilor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Își răspunde că omul are tot atâtea motive de a se suprima câte are de a continua, cu deosebirea că cele din urmă sunt mai vechi, ele atârnă, deci, mai greu. Și, totuși, care ar fi momentul oportun ca să ne-avântăm cu voioșie către propriul spectru? "Când ți-ai epuizat rațiunea de a fi, e odios să te încăpățânezi".44 Existența e pierdere de ființă, iar a persevera este a accepta să decazi. Cioran se desfată la gândul ademenitor că are
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
urii. Impresia de zeu pus pe distrugere, călcând în picioare sferele, îmbăloșând azurul și constelațiile... zeu frenetic, slinos și bolnav; demiurgie ejectând prin spațiu raiuri și latrine; cosmogonie de delirium tremens, apoteoza convulsiva în care fierea încununează elementele... creaturile se avânta spre un arhetip de slutenie și suspina după un ideal de monstruozitate. Univers al rânjetului, jubilare a cârtitei, a hienei și a păduchelui... Orizonturi deschise doar pentru monștri și nemernici... Totul se îndreaptă spre hidoșenie și gangrena; acest glob care
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
exacte (matematică, fizică, chimie, etc.) se pretează la aplicarea și consolidarea acestei capacități, în domeniul disciplinelor socioumaniste nu este obligatoriu să se manifeste transferul acestei achiziții. Este o cale relativ simplă de a afla câți din elevii unei clase se ”avântă” în planul categorial abstract (conceptual) al gândirii și câți rămân în planul mai comod, categorial-concret (noțional). E bine să le propunem o scurtă intervenție scrisă, anonimă, de interes major pentru ei, dar care să solicite generalizare și abstractizare în tratare
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
din unirea lor s-au născut primii reprezentanți ai rasei umane, reflexe terestre ale Omului primordial, niște uriași androgini, mai tîrziu intervenind separarea bărbat-femeie. Omul ar fi, așadar, format dintr-un trup muritor (eu inactiv) și un suflet ce se avîntă că-tre origini, după ce se va fi eliberat de toate învelișurile pneumei, partea cea mai pură din el, esență divină, care intră în al optulea cer, ur-cînd mai departe și slăvind pe Tatăl, pînă la contopirea deplină cu Creatorul. "Căci acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu șarpele. Viermele, care ar putea face obiectul unei monografii literare, este adeseori schița unei reptile."69 Coroborând informațiile oferite de opera bachelardiană, ajungem la următoarea interpretare: într-un univers, în care divinitatea este atotcuprinzătoare, spiritele (albatroșii) cu cât se avântă mai mult spre înălțimi, sunt atrase în aceeași măsură de realitatea materială ("mlaștina cu viermii roșii"). Confruntarea este deopotrivă dureroasă și de o frumusețe ireală, nepereche ("Mirajul frumuseții nevalente"). Singur poetul, cu privirea lui pătrunzătoare, rămâne martorul acestui spectacol grandios
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de mitul lui Prometeu încercând să creeze un Prometeu modern: „Se luptă sub povara de lanțuri ruginite / În jurul lui stau chipuri de veacuri ca tirani / Trimiși să-l ispitească pe stavile să-l puie / De cumva prea departe s-ar avânta cu gândul / Pe unde n-au fost alții de unde s-ar întoarce / Preaînstrăinat, prea mândru / Și prea cutezător" În poezia lui este prezent și satul românesc chiar dacă a fost acuzat că poezia lui ar duce spre urbanism, în volumul său
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
agronomice sunt variate. Vom da, mai întâi, un exemplu de problematizare în lanț, în explicarea fenomenului de creștere a plantelor. Enunțarea situației problemă: De ce atunci când sămânța încolțește, rădăcina se ascunde în pământ, fugind parcă de lumină, iar colțul (tulpina) se avântă în aer, parcă în întâmpinarea luminii? În căutarea cauzelor acestui fenomen, elevii pot formula ipoteze ca: direcția creșterii s-ar datora unor forțe exterioare sau „de vină“ ar fi lumina și umiditatea solului. Aceste ipoteze rezistă însă, la controlul prin
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
vieți departe de ea însăși". Departe însă de a fi un pensionar comod, Sade se impune ca protagonist al ospiciului nu atât datorită reputației și cărților sale scandaloase, cât caracterului său imprevizibil și firii schimbătoare; tonul său este când calm, avântat evocator sau confesiv, când ieșit din matcă, pornit pe frondă, diatribe și invective. Aflăm astfel că principalele sale pasiuni au fost banii, sexul și filosofia, că este anticlerical și ateu convins, altfel spus, un anarhic desăvârșit, inclusiv în materie de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ignoto în poezia lui Salvatore Quasimodo 533 Vento a Tìndari: A te ignota è la terra / ove ogni giorno affondo / e segrete sillabe nutro: (...). Angeli: Perduta ogni dolcezza în te di vită, / îl sogno esalti; ignota riva incontro / ți venga avânți giorno / a cui tranquille acque muovono appena / folte d'angeli di verdi alberi în cerchio. E la tua veste è bianca: Profonda la stradă / șu cui scendeva îl vento / certe notti di marzo, / e ci svegliava ignoti / come la prima
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a quanto pare devo supporre che la mia colpa non è di aver detto, o fatto intendere questo, mă di averlo detto în tono scherzevole (...) coi sânți, lo șo anch'io, non și deve scherzare; mă per quanto Ungaretti sia avânți nel cammino della santitŕ, è ancoră, grazie al cielo, un uomo vivo tra uomini vivi. Și può dunque umanamente discorrere intorno a lui, senza venir meno, come io credo di non aver fatto, e me ne dorrei, alla giusta ammirazione
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sogno în senso stretto ed è costituito da diverse tessere e frammenti che balenano rapidi, spesso impregnați di un passato rivissuto, adesso con diversă, attuale tonalità emotiva, M. G. Riccobono, op. cît., p. 292. 400 Ignota riva incontro / ți venga avânți giorno / a cui tranquille acque muovono appena / folti d'angeli di verdi alberi în cerchio (Angeli); Isola mattutina: / riaffiora a mezza luce / la volpe d'oro / uccisa ad una sorgiva. (L'Eucalyptus); Dormono selve / di verde serene, di vento, / pianure
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Racine și Corneille), să-și gestioneze opozițiile radicale ale propriei personalități (de tipul datoriei și pasiunii!), sucombînd sub apăsarea lor. La debutul modernității, în proza unor autori precum Melville și Hawthorne, același protagonist, mînat acum de un orgoliu enorm, se avîntă în provocarea limitelor personale, ajungînd subiect de hybris. Limita nu poate fi totuși depășită, iar individul va fi din nou, în consecință, eradicat. Desigur, în literatură, aceste forme de tragic nu există în stare pură, ci în multiple combinații. Teoreticienii
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
al celor care urmau sa-mi fie studenți. În ciuda handicapului, am acceptat invitația ("iresponsabilitatea" e scuzabilă și prin vîrstă: aveam douăzeci și cinci de ani; și prin condiție: nu totalizam atunci nici măcar vreo optspre zece luni de activitate didactică) și m-am avîntat curajos în realizarea neașteptatului workshop de literatură (e drept, și după un prealabil tur de forță prin biblioteca universitară: The Adventures of Augie March/Aventurile lui Augie March, Seize the Day/Trăiește-ți clipa, Henderson, the Rain King/Henderson, regele
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]