1,577 matches
-
-l chema. Într-o vară, În urmă cu șapte-opt ani, vândusem Împreună floricele pe plaja de la Costinești. Îl revedeam acum Împreună cu doi inși și cu patru baloți de ziare Timișoara, din care Întrețineau o coadă de vreo treizeci de persoane avide de vești din Orașul Martir. Cereau doi lei pentru ziarul de un leu, iar când și când vărul meu vitreg era nevoit să dea explicații cum că aduc ziarul cu trenul, pe socoteala lor. L-am auzit spunând că Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Încălecat și stă În capul oaselor pe burta și pe pieptul meu, având grijă totuși să nu se lase cu toată greutatea, În timp ce-mi plimbă palmele peste umeri și brațe Într-o mângâiere continuă Însoțită de uitătura ei avidă. - Oh, tăticuțule, nu ești bătrân deloc. Ești slab, da’ ești vânjos și mușchiulos. Uite ce mușchi ai, uite ce bărbat. Și n-ai burtă deloc, da, așa-mi plac mie bărbații, fără burtă și mușchiuloși așa ca tine. - D-aia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
arta mea poetică ce nu reprezintă decât o urmare directă a participării la faptele descrise: Nos ea vix avidam vulgo captata per aurem/scripsimus, atque oculi fama fuere mei („Am descris lucruri pe care le-am prins primprejur cu-o avidă ureche, și veștile mi-au ținut loc de ochi”). Mereu am fost unul care trage cu urechea în stânga și-n dreapta ca să povestească întâmplările verosimile. Aici, din păcate, nu găsesc pe nimeni care să-mi istorisească fapte demne de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Partea aceasta legată de educație nu era o chestiune extraordinar de promovată, deși bunicul meu matern a făcut câțiva ani de facultate, pe care însă nu a terminat-o. Cu toate acestea, țin minte că eu citeam foarte mult, eram avid de lectură. Lecturam, colecționam cărți, cumpăram cărți tot timpul și chestiunea aceasta era privită mai degrabă ca un element de abordat cu circumspecție. Am avut întotdeauna în casă bibliotecă. Cărțile erau achiziționate de mama, fiind cam singura distracție în acea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Faÿ, La franc-maçonerie et la révolution intellectuelle au XVII, Éditions de Cluny, Paris, 1935, p. 70. 106 J.-F. Gautier, Les vins de France, colecția "Que sais-je?", nr. 208, PUF, Paris, 1994, p. 14. 107 În original: "lamper" a bea avid, cu înghițituri mari (n. trad.). 108 Alfred Capus (1857-1922) spunea că acest tip de banchet aduce nenorociri, întrucât întotdeauna măcar un invitat va muri după aceea. 109 J.-F. Gautier, Le vin et ses fraudes, Paris, PUF, colecția "Que sais-je
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în alte câteva reviste, postură unică între anii 1946-1998, prin care cadrele didactice își ipostaziau experiența directă la catedră, profesorii și chiar învățătorii au început să devină ei înșiși autori de ample lucrări, pe care le-au lansat pe piața avidă de informații ori de unde acestea ar fi venit. Acest lucru a schimbat major statutul profesorilor în sistem. în contextul lansării oficiale și a unui nou tip de axiologie prin fișa postului și alte documente colaterale, prin care profesorul este evaluat
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
adevărului, locul teologilor fiind luat de oamenii de știință. Unii ar adăuga și introducerea metodei; cred însă că e vorba doar de înlocuirea ei. Orice ideologie constituie un discurs coerent și atractiv menit să abată atenția de la ceea ce camuflează: dorința avidă de putere a celor care mențin discursul. Suntem continuu salvați de mulțumirea față de un sine viitor, potențial. Acum poate că nu am reușit să..., dar sigur undeva în viitor o să... . Existența ne este marcată de această formă de evadare de sub
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Trenul pufăind din greu, ca un moșneag gârbovit de ani, se pune În mișcare Încet, Încet... Peronul dispare din raza ochilor noștri, rămânând În urmă, ca un țărm Îndepărtat. Ne Înghesuim cu toții la geamurile deschise, asemenea unui stol de porumbei, avizi de a gusta apa nemuritoare a cunoașterii misterelor pădurii tropicale. Bătrâna locomotiva cu aburi, parcă scoasă din muzeu, șuieră răgușit, din când În când, anunțânduși parcă prezența pe aceste mirifice meleaguri, gâfâie Împingând din răsputeri cele șase vagoane colorate haios
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cinematografe, ș.a. Totul depinde de buna dispoziție a fiecăruia și mai ales de posibilitățile materiale. Cazinoul este frecventat mai ales de vipp-uri din lumea financiar-bancară, artistică și sportivă occidentală, dar și asiatică, care pierd sau câștigă averi. Printre cei mai avizi de astfel de distracții se numără nord-americanii, canadienii, germanii, britanicii, japonezii, australienii și neozeelandezii. Vântul clatină Întinderea trandafirie și plină de soare a tufișurilor... O suflare de vânt răzleață și molatică, furișânduse prin ascunzătoarea-i răcoroasă de frunziș Întunecos, se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
răsăritul Europei, unde popoarele asuprite încep să se trezească la o viață națională și spirituală proprii, să-și descopere originea, limba și rădăcinile istorice. Centrele de învățământ și cultură apusene devin tot mai accesibile școli de formare pentru o intelectualitate avidă de cunoștințe și progres. Referitor la inițiativele publicistice din centrul și răsăritul european, menționăm faptul că ungurii reușesc să-și editeze primul ziar în limba națională, în 1780, la Bratislava, "Magyar Hirmondo". In Transilvania, primul periodic maghiar apare la Sibiu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și dumnealor!”. Cheful de a se muta generează spectacolul derizoriu al schimbului de locuințe. Dar și acesta e un mod de a petrece. Și Încă bine. O altă formă de petrecere o asigură asaltarea cuvântului scris. Și nu doar lectura avidă a ziarului ori a scrisorilor de amor pierdute de destinatar și găsite / subtilizate de un altul reprezintă o ipostază a petrecerii, ci și elaborarea misivelor anonime; prin ele se pot urzi intrigi, se compromite, incrimina, jigni etc. Când nu este
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
în ziua de 13 octombrie 2009, m-a surprins imediat ambiguitatea semanticii pelerine, distanța enormă dintre pelerinaj ca moștenire primară a creș tinismului și pelerinajul ca practică religioasă. Fără a mai vorbi de spectacolul uluitor al religiei populare, de oamenii avizi de sacru, emo ție, miracol. Dar cel mai mult m-a atras calda umanitate a pelerinajelor, incredibilul amestec de vârste, profesiuni, clase sociale. Mărturisesc deschis că, din acel moment, m-am îndrăgostit definitiv și iremediabil de acel loc. Pasiunea mea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
asigurat o vizibilitate aproape perfectă a întregii scene. Interiorul clădirii s-a umplut imediat, ca la comandă, de mulțimea dornică de a se plasa cât mai aproape de raclă, dornică să atingă, să pipăie, să devină un electron agitat în mulțimea avidă de sacru. Racla cu capacul închis este urcată pe umerii a șase preoți înconjurați de alți preoți și călu gări. Se formează un cordon de jandarmi în centrul Catedralei, după un scenariu bine exersat în prealabil. Presiunea mulțimii asupra preo
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
raclă, fum gros de tămâie și alte arome grele, zumzetul mulțimii în extaz, coroborat de strigătele jandarmilor, „la o parte, la o parte, faceți loc, oameni buni”. Clopotele Catedralei bat cu îndârjire, reporterii fug excitați dintr-o parte în alta, avizi de senzațional. „Ocazia” se ivește lângă ușa de ieșire din Catedrală, o femeie îmbrăcată în negru începe să urle, să-și smulgă părul, să se lovească violent cu fruntea de pământ, chiar în momentul în care racla trece val-vârtej pe lângă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spunând că o chinuie „cel rău”. Preoții din jur le ignoră, la fel ca și majoritatea celor prezenți, oamenii au tendința de a se îndepărta rapid de locul unde cele două femei joacă mica lor piesă de teatru, trăgând însă avid cu coada ochiului la ceea ce urmează să se întâmple. O țărancă în vârstă scoate dintr-o sacoșă ponosită de cârpă o sticlă de plastic de jumătate de litru, plină cu agheasmă, și începe să toarne conținutul, cu un fir subțire
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
asta vine toată lumea aceasta aici, pentru că se fac minuni, dar nimeni nu vrea să înțeleagă asta !”. Mă blochez, nu mai știu cum să reacționez, cred că am intrat iarăși într-un soi de „vrie emoțională”, atunci când devin un simplu pelerin avid de emoție și de sacru ; aici se oprește de fapt capacitatea de interpretare a unui fenomen religios și începe miracolul credinței. Un singur pelerin de acest gen, cu cârjele sale ieftine din lemn de brad, poate salva întregul, reactualizând întreaga
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mulțime de posturi locale) pășește cu pas rar, atent, printre pături și saltelele de pe pajiște. Parcă-i o barză plecată pe ogor să caute hrană pentru puii flămânzi din cuib. Numai că puii sunt, în cazul ei, colegii din redacția avidă de știri proaspete. O urmează un cameraman îmbrăcat cu pantaloni largi, cu buzunare multe, o cămașă în carouri și o caschetă aruncată neglijent pe cap, total defazat față de „spiritul” locului. Tânăra găsește prada perfectă, un grup de țărănci așezate pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
București. Există mai multe explicații pentru această stare de fapt. În primul rând, ar fi vorba de nevoia de „consum spiritual” a omului modern. Pentru Michel de Certeau, creștinismul se vede redus la una dintre „valorile” vehiculate de către societatea noastră avidă de spectacol, dar lipsit de sens transcendent. Acest lucru s-a întâmplat din cauza schimbărilor sociale și progresului tehnic accelerat. Faptul religios constituie acum materia ideală pentru știrile de tip „fapt divers” tocmai prin misterul din care este constituită religia. Omul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
alimentate de o serie de influențe burgheze pătrunse din exterior", membrii gărzilor trebuiau să identifice și să "combată" "elementele corupte", instrumentate de "reacționari" și de "imperialiști", care nu ar fi altceva decât "rămășițe ale fostelor clase exploatatoare" sau "indivizi declasați, avizi de trândăvie și huzur, făpturi lipsite de cele mai elementare norme morale, dispuse să-și vândă patria, să-și trădeze țara în care s-au născut și au crescut pentru a-și satisface meschinele lor interese personale". Aceștia erau categoric
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
este articolul "Idealuri" publicat de Corneliu Vadim Tudor, nesemnat, în jurnalul Săptămâna în toamna anului 1980. Partidul, scrie acesta, ""știe, bunăoară, că onorurile cele mai înalte trebuie să le primească cei ce săvârșesc faptele patrioticești, după cum spunea cronicarul, nu vizitatorii avizi de câștig, dascălii de tarantelă democratică, înveșmântați în tartanul lor rău mirositor, irozii străini intereselor acestei nații, cei care zornăie din pintenii trufiei și-i amețesc pe unii cu patriotismul lor gheșeftar"". Avertismentul, lipsit de echivoc, reflectă de asemenea dimensiunea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mine și el era destul de bună, că am dat lecții copiilor lui. Deci era o relație acceptabilă, să zicem. - Dar raporturile lui cu ceilalți cum erau? - În general, după câte știu eu, erau relații normale. Nu a fost un cetățean avid de putere. Adică, după câte țin eu minte, era cumsecade. Nu era kapo. Nu era gen de ucrainean. - Doar ucrainenii erau kapo? - În general kapo erau ucrainenii. - De ce s-a recurs aproape exclusiv la ei? - Pentru că ucrainenii erau antisemiți și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
după un timp, / nedefinit și aparent iluzoriu / prăpastia urca și-o punte / la capătu-i trecea-ntr-o vastă sală / ale cărei arcane se susțineau pe sute de cariatide. // Simțea oboseala, dar ar fi vrut / să cuprindă cu sufletul curat și avid / frescele simbolice de pe pereți/ Sub fiecare pictură/ era un număr și o literă. Un mag/ îi explică ce înseamnă fiecare/ în lumea divină, intelectuală și fizică./ Iar el/ picotea în extaz, întrebându-se dacă nu cumva totul,/ dar absolut totul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de acceptare, trecând în timp la caracterul cunoscut azi și care păstrează tradițiile de mii de ani, din antichitate. Dar să nu uităm cui datorează masoneria operativă originile. Coșmar în gerul iernii ca zidar O calfă cu-n echer suia avid un zid Un fir de plumb părea răpit dintrun ghețar Și pietrele cioplite crăpau avântu-n frig. Cu rădăcinile spre cer copacul iar Se-ntoarse-ntr-al fântânii antic rit Coșmar în gerul iernii ca zidar O calfă cu-n echer suia avid un
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
suia avid un zid Un fir de plumb părea răpit dintrun ghețar Și pietrele cioplite crăpau avântu-n frig. Cu rădăcinile spre cer copacul iar Se-ntoarse-ntr-al fântânii antic rit Coșmar în gerul iernii ca zidar O calfă cu-n echer suia avid un zid. Să-l ajutăm, strigă marele meșter, dar Să îi aprindem sus, în labirint Din forța gândurilor noastre un amnar Cum fiecare dintre noi am suferit Coșmar în gerul iernii ca zidar 22. Cum cel de-al doilea grad
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cunoștințele sale de viață și filosofie practică, fiind un membru util societății. Și oricât ar urca, el întâlnește scara care se află în fața sa. Înțelepciunea se apropie de el, dar fiecare lucru pe care îl cunoaște îl face și mai avid de cunoaștere, țel pe care nu-l poate atinge, nici când se găsește în camera de mijloc, locul permanent atribuit adevărului. În acest al treilea repaus poți ajunge într-un punct din care întreg cercul științei umane poate fi explicat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]