3,529 matches
-
mai degrabă frânturi dintr-un jurnal tăinuit de Ignațiu. Gonçalves da Câmara, redactorul autobiografiei ignațiene (Istorisirea Pelerinului), consemnează la sfârșitul acesteia că Sfântul, în ultima parte a vieții sale, putea vorbi cu mai multă ușurință despre viziunile și mișcările lăuntrice avute în timp ce era la liturghie ori redacta Constituțiile ordinului, întrucât „scria zilnic ceea ce se petrecea în sufletul său. Astfel, mi-a arătat o legătură mare de însemnări din care îmi citi o bună parte”2. Așadar, existența acestor însemnări de jurnal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
aducerea aminte a tuturor păcatelor vieții, privind din an în an sau din timp în timp; la aceasta sunt de folos trei lucruri: primul este să privesc locul unde am trăit; al doilea, discuțiile purtate cu alții; al treilea, slujba avută. 57. Al doilea punct. Să-mi cântăresc păcatele, privind urâciunea și răutatea pe care orice păcat de moarte 3 săvârșit le are în sine, chiar și dacă nu ar fi fost oprit șde Dumnezeuț. 58. Al treilea punct. Să privesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cu cineva, acesta poate nu ar fi fost de acord cu ea. Numai ea știa cel mai bine de ce o făcuse. Acum hoinărea prin lume și credea că pribegia era ultima soluție să o facă să uite de toate necazurile avute. Spera ca afacerile să-i meargă bine, să se realizeze așa cum își dorea. Ce fericită ar fi fost să-l aibă pe Alin cu ea! Gândul acesta o învioră brusc, o aduse la realitate din starea aceea de parcă ar fi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de ore. Acești bani intrau în buzunarul vameșilor. De câte ori nu se plângeau călătorii la autorități de necazurile lor din vămi, dar acestea erau surde ca vântul. De câte ori nu erau întorși din drum când nu acceptau taxa care depășea valoarea mărfurilor avute. Atunci ei așteptau între vămi o altă tură de serviciu și-și puneau speranțele în norocul lor. De câte ori nu erau lăsați să aștepte în arșița soarelui făcând insolații, dormind uneori sub cerul liber, în ploi și vânt, fără nici un adăpost
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
sunt acolo pentru că trebuie să fie acolo, numai că sunt absolut interschimbabile : substanța lor e o părere, un suflu partinic pe niște golemi de mucava... Cine a spus (sau a scris) că, în filmele Malvinei Urșianu, negativii (adică boierii, clasa avută) sunt mai credibili nu s-a înșelat ; chiar dacă a făcut-o pentru a o incrimina pe autoare (care, deși căsătorită cu bine văzutul Paul Anghel, deși ea însăși la stânga, avea dosar prost ca boieroaică...), rămâne impresia că cele mai reușite
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
despre Ducu și Roxana. Așteptăm deci ca să vii la Iași cu Ducu (numai dacă se face foarte cuminte). În alte privințe, nimic nou, în afara celor știute sau ușor de bănuit. La catedră, perspectiva generală destul de incertă. într-o ședință fulger avută ieri, șeful a precizat că e bine ca unii din cei aflați acum la cercetare să se orienteze spre învățămîntul celălalt, unde s-ar fi creat cîteva locuri pentru universitari... Unirea cu Academia, despre care se vorbește tot mai intens
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
articolul dnei El[eonora] Cărcăleanu: Destinul românesc al lui Leopardi, în Convorbiri literare, nr. 12, 30 iunie 1973. M. D. </citation> (138) (139) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”14 noiembrie 1985”> Dragă Costică, Îți scriu după o ședință avută astăzi după amiază, ședință care consfințește o realitate: savantele comparatist, care a uitat să-și mai ia bilet de întoarcere din R.F.G. [Republica Federală Germania], a fost exclus din partid, după ce pe 29 octombrie a.c. i se desfăcuse contractul de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
răspuns la marea foamete din orașul Huși, nu devenise un apanaj exclusivist al evreilor de ea beneficiind și câțiva români, potrivit informației transmise prin timp de Iancu Gutman. De apreciat rămâne și faptul că CDE strângea de pe la cei ceva mai avuți unele sume de bani ca supliment la ajutorarea masei Înfometate. Responsabilul: „Secția de asistență a CDE-ului, din cotizații a strâns 1.100.000-1.200.000 de lei lunar, din care se dau ajutoare bolnavilor, bătrânilor, În alimente, medicamente și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Vreau în continuare să aprofundez tema șamanică dar nu prea sunt tentată să mai fac ceremonii cu șamanii din Iquitos. Conferința a fost extraordinară, un fel de portal spre lumi nebănuite din care, bănuiesc, fiecare dintre participanți a extras ceea ce avut nevoie. Din nefericire, nu știu dacă plănuit sau nu, aspectul de business a fost cam prea puternic pentru gustul meu”. Cert este că spiritul de aventură al autoarei se păstrează la aceeași intensitate: „Călătoria mea va continua către Sud, spre
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Pune, românco, pe foc, că ți se îmbolăvește bărbatul, glumi țiganca; nu te uita că-s lemne puține, că multe n-am avut niciodată. Astea leam adus cu spinarea din pădure, de la Olărie. Ne mai dau lemne și cei mai avuți, că și noi le muncim pământul când au ei nevoie. Iar tu, femeie, de ce plângi? Asta-i viața, când pleci la drum pe așa o vreme, se poate întâmpla oricui. Maria, cu lacrimi în ochi își zise în sine: „Doamne
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
măsura așteptărilor lui Săndel, parcă toți îl uitaseră și se făceau că nu-i înțeleg așteptările lui, erau încurajări vagi, care nui potoleau dorul de casă și mai ales foamea de care suferea . Adesea cotrobăia prin locurile unde cei mai avuți elevi își țineau rezervele de hrană, în special a celor din Ardeal, unde recoltele nu au avut de suferit ca în Moldova. Atunci a cunoscut Săndel ce gust au caltaboșii ardelenești. Dar la foamea ce o simțea, era bună și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dintre care unul era chiar fostul meu coleg și concurent la „Tinerimea Română” și care-mi luase premiul din ultima clasă în împrejurările relatate. Întâmplător locuiam la etaj în aceeași cameră. Totul decurge normal, fără incidente. Comportarea mea prietenească, discuțiile avute ulterior îl fac pe colegul respectiv să aibă mustrări de conștiință față de mine, încât în ultima instanță, într-o noapte cu lună plină, din februarie, îmi spune toată povestea și se mira de purtarea mea prietenoasă, închipuindu-și că nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Uimitor. Stăteam cu sufletul la gura căscată. Nici eu, nici Liviu n-am mai văzut așa ceva vreodată. A fost un drum minunat, cu multe amănunte încântătoare, dar pe care acum nu le amintesc, ele, de fapt, constituind starea de fericire avută atunci, pe care acum o percep (așa ceva se lipește de ființă pentru toată viața). Am ajuns în Olympia pe la 17.30, deoarece am avut timp să mergem la hotel („Adonis” - dacă nu mă înșel), să ne cazăm și s-o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
nu m-aș lăuda pe mine însămi, acest lucru părându-mi înjositor și degradant. Dar, totodată, am descoperit azi că eu, de fapt, nu mai vreau să aștept minuni. Ele nu există. Joi 20 iulie 1994 - Iași Singura nevoie imensă avută de când mă știu a fost nevoia de-a fi iubită. Dar de fiecare dată a existat cineva mult mai important decât mine. Mereu am fost pe planul doi și tot mereu s-a crezut despre mine că urmăresc ceva. În
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dacă rămâneam cu el. Am zăbovit în fața exponatelor cât am vrut, uimindu-mă, ca de obicei, luând contactul cu vremurile apuse, îmbogățindu-mă. Iată! În stânga paginii, masca lui Tutankhamon stă parcă mărturie spuselor mele. Am încercat să scriu despre senzațiile avute, deoarece, dacă m-aș apuca să comentez obiectele văzute aș face-o diletant. Și, oricum, încă eram abulici. Presimțeam chiar și în muzeu că nu sunt în fața celor mai mărețe mărturii, care urmau să ne primească în zilele următoare, după
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care ne-a ajutat să parcurgem distanța propusă fără prea mare oboseală. Pasul nostru lent ne-a permis să lăsăm privirile să zburde în voie, peisajul fiind impresionant. Formațiunile stâncoase puteau fi interpretate de fiecare, în funcție de imaginația și starea sufletească avute. Personaje fantastice sau realiste, supradimensionate, înfricoșătoare sau vesele, toate mi se înfățișau într-o horă a pietrei șlefuite în urmă, cu câte milioane sau miliarde de ani? de apa unei mări sau a unui ocean atotstăpânitor. Privind în jos, aglomerările
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
făcusem datoria de șef de misiune în cei doi ani de mandat, că relațiile pe toate planurile și la toate nivelurile erau incomparabil mai bune față de cele găsite la sosire. Mai îmi ziceam că problemele cu care mă confruntasem, discuțiile avute, persoanele întâlnite și vizitele făcute contribuiseră pozitiv la perfecționarea mea profesională și la dobândirea unei experiențe solide privind țara de reședință și America Latină și, nu în ultimul rând, că acum cu adevărat "fluieram" în limba lui Cervantes și Pablo Neruda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Ipanema, zonă exclusivistă cu vile, magazine, baruri și restaurante "chic". Ipanema (în limba indigenilor însemnând "ape periculoase") a apărut pe la 1894 și s-a dezvoltat intens începând cu anii 1950. Aici își dădeau întâlnire boemii din Rio cu odraslele celor avuți, aici se lansa moda, aici au răsunat primele melodii rock și ale Beatlesilor. Tot aici, doi faimoși membri ai "Republicii din Ipanema", poetul Vinicius Morais și compozitorul Tom Jobim, admirând o frumoasă domnișoară, aveau să lanseze faimoasa melodie "A garota
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Împlinisem 5 ani de când poposisem în "Țara păsărilor colorate" și eram deja cu o parte din bagaje făcute (nu știam că aveau să mai aștepte aproape încă doi ani). Doream să las în urmă ceva concret, palpabil, întâlnirile și discuțiile avute, acțiunile organizate, relațiile stabilite având o existență efemeră. Puteam să mă laud că, și la Santiago, și la Rio de Janeiro, pusesem la punct sediile misiunii. Dar imobilele au în cel mai bun caz o plăcuță cu arhitectul care le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
1941. Am plecat spre casă, la Nicorești. Când am ajuns părinții mi-au spus că ai mei plecaseră de la 1 octombrie la Câșlița Dunăre și n-au mai scris un rând. Poate să fi fost supărați de multele necazuri avute aici. Ajuns la Ismail am trecut pe la Inspectoratul școlar al plășii. Județul era acum împărțit în plăși, fiecare plasă având sub administrație toate unitățile publice, după modelul raioanelor de la sovietici iar Basarabia era condusă de un directorat. Prefectul județului era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
făcusem datoria de șef de misiune în cei doi ani de mandat, că relațiile pe toate planurile și la toate nivelurile erau incomparabil mai bune față de cele găsite la sosire. Mai îmi ziceam că problemele cu care mă confruntasem, discuțiile avute, persoanele întâlnite și vizitele făcute contribuiseră pozitiv la perfecționarea mea profesională și la dobândirea unei experiențe solide privind țara de reședință și America Latină și, nu în ultimul rând, că acum cu adevărat "fluieram" în limba lui Cervantes și Pablo Neruda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
În locul popularității promisiunilor și a speranțelor deșarte. Nu și-a uitat niciodată originea boierească, recunoscând meritele clasei În care se născuse, faptul că datorită patriotismului vechilor boieri exista o țară românească, și avea convingerea că politica trebuia rezervată doar celor avuți, căci numai ei Își puteau susține ideile, fără teama de a fi constrânși să-și schimbe ideile datorită presiunilor. Datorită prestanței pe care o avea când urca la tribuna parlamentului, modului franc În care Își exprima ideile, a fost asemuit
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
anumite practici de pietate. Nouă, de-acum dezgustați de descoperirea atâtor înșelăciuni electorale, de abuzuri de putere și de intrigi din partea legislatorilor ori a administratorilor, toate aceste portițe pentru a reduce serviciul militar par făcute anume pentru a favoriza persoanele avute ori pe cei protejați de alte recomandări. Pentru săraci și muncitori, lipsiți de mijloace și fără recomandări, exista cătănia celor trei ani! Pentru clericii care nu erau în măsură să plătească taxa din buzunarul propriu a fost instituit un fond
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că ar fi un act necinstit să-l facă să creadă în niște sentimente pe care nu le încerca... (Trei luni mai tîrziu, la Lucerna, logodna princiară devenea oficială). Trebuia, de asemenea, să insist pe lîngă prințul Carol în privința căsătoriei avută în vedere cu prințesa Elena a Greciei. Dacă aceste două căsătorii s-au desfăcut prin divorț, cel puțin a prințului moștenitor i-a adus României nașterea prințului Mihai, astăzi regele nostru, care și-a dovedit, în împrejurări deosebit de grele, voința
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mîna pe chivotul lui Iahwe, filistenii l-au dus în casa lui Dagon și l-au așezat lîngă Dagon”. Născocesc ei că filistenii au înapoiat chivotul ivriților la Ecron, pentru că Iahwiță le-ar fi trimis acestora drept pedeapsă pen-tru îndrăzneala avută, bube la șezut și prin alte părți rușinoase. Dar foarte impor-tante sînt informațiile privind îndemnurile de luptă ale filistenilor ,,fiți oameni filistenilor... fiți oameni și luptați”. Ori expresia ,, a fi om” aparține numai culturii mioritice și se găsește pe tăblița
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]