2,363 matches
-
forma de participare la viața comunității. Colectivitatea îl sancționează pe cel care „lucrează de capul lui” și cu care „nu te poți înțelege”. Modul de manifestare în cadrul colectivității a fost imitația, spiritul de turmă, conformismul, însemnând: „a merge pe calea bătută”, „a fi în rândul lumii”, „a nu ieși ca păduchele în frunte”, „a fi cum se cuvine/cum se cade”, „a nu intra în gura lumii”, „a nu fi de râsul lumii”, „a fi ca toată lumea”, „a face cum se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
termic; timp; topire; toropeală; tricou; umed; uscăciune; viu; vorbă; vreme excelentă (1); 786/176/60/116/0 cale: drum (366); lungă (56); potecă (26); cărare (24); destin (18); dreaptă (13); ferată (12); alegere (10); viitor (9); viață (8); alee (7); bătută (7); soluție (7); vale (7); îngustă (6); întoarsă (6); stradă (6); bună (5); lactee (5); mijloc (5); adevăr (4); ieșire (4); soartă (4); speranță (4); uliță (4); ușoară (4); acces (3); călătorie (3); deal (3); grea (3); greșită (3); (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bucătărie (2); formă (2); galben (2); indiferență (2); lată (2); marijuana (2); maro (2); nuc (2); ofilită (2); petală (2); pomi (2); rouă (2); ruginie (2); timp (2); vară (2); acasă; acoperămînt; Adam; adiere; admirație; aer; amară; arămie; de arțar; bătută; biochimie; buruiană; Canada; castan; a cădea; căzătoare; căzută; ciclul vieții; clipă; clorofilă; codru; colorată; cracă; crud; culoare; curățenie; dans; delicatețe; destin; detaliu; dor; de dor; droguri; esența vieții; femeie; fericire; finețe; fir; firav; flora; fluture; fragilitate; frumos; frunză; ghiozdan; gri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
constructorii se strângeau ca sălbaticii în jurul focului, beau, cântau și, cel mai grav, găteau. Aduse de vânt, efluviile grele mă tulburau îngrozitor, îmi răscoleau neplăcut toate simțurile, așa că închideam geamurile în grabă (am identificat aromele mai târziu: varză călită, fasole bătută, afumătură prăjită). Ei bine, ce credeți că făcea numărul trei? Ploua, ningea, nu avea importanță: exact atunci își găsea el de lucru prin curte. S-a împrietenit cu șantieriștii, le găsea tot timpul câte ceva de reparat prin curte și sâmbăta
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
zăpăcit, mai aiurit decît... Vera: (interesată) Decît cum? Mina: (refuză) N-are importanță... E mai agreabil așa... n-am cum să-ți explic. Vera: Bine, nu-mi explica. Dar dacă e mai agreabil așa, de ce ai aerul ăsta de om bătut, hăituit?! Mina: Ei, asta-i acum! Parcă n-ar fi destul să te văd în doliu ca să nu-mi vină a sări într-un picior. Vera: (tristă și bună) Mina, de cîte ori vin în casa asta parcă mi se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
antropomorfice ale naturii care însoțesc umanul în pragurile de trecere. Astfel, în ceremonialul nupțial, natura participă activ la consacrarea trecerii: "Hai, pornim într-un noroc / Cu tot neamul la un loc: / Grădina cu florile, / Frații cu surorile; / Grădina cu flori bătute / Că-i frumos cu neamuri multe; / Și-i frumos și cu puține / Cine de cuvânt se ține!"133 sau "Foaie verde mărăcine, / Ia-ți, copchilă, iertăciune, / De la strat de lămâiță, / De la fete din uliță; / De la strat cu busuioc, / De la feciorii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stai în gura mea / Cum stă lumea și ascultă cucu / Când cântă în mijlocul codrului / Și telegarii din fundul grajdului."157 În ziua de Bobotează, se descântă "apa", adusă de seara, în care s-a pus busuioc, și care a fost "bătută" de razele soarelui, descântecul fiind rostit de fetele care vor să fie "căutate, iubite" și "jucate de feciori": "Maica Domnului i-a răspuns / Și din gur-așa i-a zis: / Taci N. , nu te cânta, / Nu te văieta, / Că eu cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Numai singur să nu fiu, / Ci să fiu cu Ileana, / Ileana Cosânzeana!" / Soarele se cobora, / La sora lui se oprea, / Mândră nuntă pregătea, / Pe Ileana și-o gatea / Cu peteală de mireasă, / Cunună de-mpărateasă, / Și rochița nețesută, / Din pietre scumpe bătută. / Apoi mândri, el și ea / La biserică mergea. / Dar când nunta se făcea, / Vai de el, amar de ea! / Candelele se stingea, / Clopotele se dogea, / Sfinții fața-și ascundea, / Preoți în genunchi cădea. Iar mireasa, vai de ea! / Frig de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acoperit și sufocat de teluric: "De ce te îndepărtezi de mine/ i-am strigat/ De ce pleci, de ce/ fără pricină/ Mi-a răspuns, fără pricină" (Al meu suflet, Psychée"). Condiția poetului este de nemulțumire perpetuă: "E făcut să mă domine neîntregul/ melodie bătută doar pe o parte". Ea, condiția poetului, este torturată de foamea de cuvinte, de aceea, poetul mușcă din cuvinte, pentru că ele reprezintă lumea realului: "cuvintele/ nu au loc decât în centrul lucrurilor/ numai înconjurate de lucruri./ Numele lucrurilor/ nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Ce ți-am pus..." 11 " Când se zbate/ vântul sfânt/ Latră câinii în pământ." 12 Tudor Arghezi, Ion Barbu, A. Maniu, V. Voiculescu sunt menționați de Al. Dima în "Zăcăminte folclorice în literatura noastră contemporană". 13 "Și dănțuie un dans bătut și frânt,/ De s-au oprit și stelele și vântul,/ Iar Eva cu priviri rătăcitoare cerea ieșiri în era viitoare/ Bătrâne șarpe, cântatul tău de-atunci/ Se furișează din părinți în prunci." 14 "Domnule, Domnule/ de ce v-ați împărțit/ aseară
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
exercita presiuni, nu au ce-i lua, nu au ce-i oferi. [...] Soluția a treia: a lui Winston Churchill și Vladimir Bukovski. Ea se rezumă: în prezența tiraniei, asupririi, mizeriei, nenorocirilor, urgiilor, năpastelor, primejdiilor nu numai că nu te dai bătut, ci dimpotrivă scoți din ele pofta nebună de a trăi și de a lupta." (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii) FEED-BACK ATELIER "MAȘTILE OMULUI SOCIAL ȘI ALE OMULUI DE ȘTIINȚĂ" prof. Aurelia Portal, prof. Diana Șimonca-Oprița La sfârșitul cursului în care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Iată, e noapte fără ferestren afară. Dumnezeule, de acum ce mă fac? (L. Blaga) Invectiva: Figură de stil ce constă în utilizarea unui cuvânt jignitor, a unei violențe de limbaj: Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară, / Prea vați bătut joc de limbă, de străbuni, de obicei, / Ca să nu sarateodată ce sunteți - niște mișei! (M. Eminescu) Imprecația: Figură retorică prin care se exprimă, în tonalități de blestem, dorința de a pedepsi pe cineva: Uscasar izvoarele toate și marea, / Și stingesar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din coadă, bîțîie și el ca ea toată vara. Cofă Cînd îți iese cu cofa plină înainte, îți merge bine; cînd îți iese cu cofa goală, îți va merge rău. Cînd îți iese cu cofa goală înainte, ai să umbli bătut. Colac în ziua de Sînziene se face de oameni cîte un colac de Sînziană și-l azvîrli pe casă; dacă colacul rămîne acolo e semn că ai să trăiești mult; dacă cade jos, ai să mori. Cînd mirele ia mireasa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilele a toarce), și astfel legată trebuie să umble trei zile. Femeia care a pierdut trebuie să fi fost legată de cineva sau a pierdut pentru păcatele sale sau ale părinților. Piper Cînd scapi piper pe masă, ai să umbli bătut. Cînd scapi piper pe masă, atîția pumni vei lua, cîte fire ai scăpat. Piperul din solniță dacă se varsă e semn de sfadă. Se crede că spre a face să fie ceartă într-o familie trebuie a presura piper pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu ochii închiși. Se fac nouă noduri, și în timpul lucrării se descîntă un descîntec. Cel care samănă sămînța de micșunele să fie cu gura plină de pîne, legat la mîna cu care samănă și să nu vorbească, ca să iasă florile bătute. Se crede că este bine a strînge ceva din primul omăt, a-l topi și a stropi cu acea apă răsadul; și apoi purecii de pămînt nu-l vor strica. Se crede că nu e bine a pune sămînța pregătită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lei. Prînzul: o ciorbă la autoservire era 1,80; o chiflă, 25 de bani; sare-gratis; apă din cană gratis; o prăjitură ieftină (Corăbioară) 85 de bani. Prînzul 2,90 lei. Seara... dezmăț! Se bea un turț 1,50; o fasole bătută 1,75; o chiflă 25; 100 telemea 1 leu; o savarină 1,25; în total, ieșea masa pe-o zi sub 12 lei! Economie de la diurnă 6 lei, zilnic! Plus leafa intactă! Norocoși ipochimeni! Să nu mai vorbim de cei
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
În umplutura din șanțul de apărare și fragmente de la o cățuie geto-dacică din pastă grunțuroasă avînd În compoziția sa nisip și pietricele de culoare cenușie. Secțiunea a mai putut preciza că aggerul este Înălțat cu pămînt de culoare neagră bine bătut și compact. În spatele aggerului la o adîncime de 0,60 metri avînd lățimea de 1,20 metri se găsește „ Via sagularis ” amenajată ca un pavaj din pietre de rîu de mărime mijlocie. Șanțul de apărare avea o adincime de 2
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
producătoare de copii" (G. Călinescu). În universul rural, familiile nu se întemeiază pe sentimente, ci pe interese materiale. După ce trec prin crize erotice, femeile par a fi lipsite de atributele feminității și situația se "normalizează" în universul rural. Ana nefericită, bătută și de tată și de soț, se spânzură, iar Florica se căsătorește cu George Bulbuc, deși îl iubea pe Ion. Protagonistul părea dezorientat: "ce-ar fi oare dacă aș lua pe Florica și am fugi amândoi în lume să scap
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
femeia își joacă cu pricepere cărțile, transformând dezavantajele în avantaje. Construcția masculină despre femeie înglobează o serie de elemente negative. Din lectura documentelor vremii se des prinde o imagine sterotip: femeia este proastă, limbută, slabă și păcătoasă. Astfel, femeia merită bătută, căci ea este mai aproape de bârfă și clevetire decât bărbatul, și asta din cauza naturii ei, adică „iute dă fire din dihonie fămăiască“, ea răspândește zvonuri și bârfe „după bănuiala și răutatea firii fămeiască“ sau din „proastă firea fămeiască“. Totodată, primește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
blamabile, pentru judecătorii secolului al XVIII-lea însă, cuțitul reprezintă arma periculoasă prin excelență, în timp ce frigarea antrenează răni mai puțin a dânci, așadar, mai puțin periculoase. În ce măsură aceste lucruri influențează decizia? Judecătorii se arată impresionați, își exprimă compasiunea față de femeile bătute, căci ele formează majoritatea, dar continuă să le ceară să se întoarcă în patul conjugal și să se supună. Abia când vecinii mărturisesc, în primul caz, că vrăj mă șia soțului nu mai cunoaște margini, ei se decid să intervină
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sub ochii judecătorilor de vreo trei ani, perioadă în care neînțelegerile s-au tot acu mu lat fără ca soțul să-și schimbe comportamentul, așa cum se spera. Chiar dacă trupul păstrează urmele violenței fizice, mitropolitul nu decide de la prima înfățișare despărțirea femeii bătute, ci îi cere cu insistență să se supună și să și asculte soțul, încredințând-o că acesta se va schimba. Când bărbatul își prezintă rănile, tribunalul masculin prin excelență, reacționează imediat și cu indignare căutând la Sfân ta Pravilă și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ei mărtu ri sesc, totodată, că și-au dat seama de umbletele femeii încă de la început, dar, ca și soțul, au trecut cu ve de rea. Femeia-cur vă se află la discreția tuturor. Ea poate fi în temni ța tă, bătută, in sul ta tă, bat jo co ri tă. Tra ta men tul îi este aplicat de soț, de stra jă, de so bor, de mitropolit, de domnie. Ce se întâmplă cu aman ții? Prinși, ei sunt bătuți zdra văn
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tu al câteva toiege la tălpi în caz de reci di vă. În acest tip de re la ție, aman ta se pedep seș te și nu soțul, ea este considerată „spăr gă toa re de casă“. Ea este închisă, bătută și cel mai adesea în de păr tată din comunitate pentru a se evita o even tu a lăîntâlnire. Se pune în acest mod capăt legă tu rii ilicite, con si de rân du-se că pericolul a fost în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trebuinței de a obține rezultate cât mai bune”. Atunci când li s-a dat spre rezolvare o problemă intelectuală dificilă, membrii grupului ”n”, animați de trebuința obținerii de rezultate superioare, au lucrat de două ori mai mult înainte de a se da bătuți și cei mai mulți dintre ei au găsit o soluție corectă. Am constatat de asemenea, că factorul motivațional este un mai bun predictor al eficienței procesului. În timpul competiției create în clasele de elevi am constatat că emulația a condus la
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
la Itsasu, să facem rost de tărâțe și pâine. Îmi răzemam capul de obrazul lui, îi vorbeam la ureche, îl pupam pe botic și, după câteva mângâieri, înțelegea, știa unde să meargă și nu greșea niciodată drumul. Am văzut măgari bătuți care plângeau, mi s-a întâmplat să șterg lacrimi de pe obrajii lor. Încă de mic, am îmbrățișat măgarii care plâng.". "Cei care îl lovesc nu știu ce înseamnă, de fapt, un măgar", adaugă Ahmed, de loc din valea Drâa, de la marginile deșertului
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]