1,999 matches
-
să povestesc trebușoara asta”. „N-ai decât...” Bade Prispă, fă bine și mai toarnă câte un țoi de rachiu la gospodarii de la masa asta. Știi tu vorba ceea, Toadere? Care vorbă? Cu răbdarea treci marea. De unde știi mata vorba asta, bade? Păi mai știu și eu câte ceva? Doar pe aici trece și lume subțire. Ca de-o pildă? Nu-ți spun o noutate, fiindcă știi foarte bine că aici este Liceul lui Bașotă și din când în când, așa la vreme
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
durere. Bastonul îl purta mai mult așa ca să-l arate lumii și mai ales când ieșea duminica. Atunci se îmbrăca în uniforma albastră și trecea mândru de-a lungul uliței. Saluta în dreapta și în stânga cu mâna la capelă: „Să trăiești, bade Dumitre!” „Bună ziua moș Costache!” Oamenii îi răspundeau și ei ducând mâna la pălărie. Când trecea prin fața primăriei însă, privea undeva înainte, fără să întoarcă capul măcar, chiar dacă pe trepte se nimerea să fie tocmai primarul. Mai ales primarul! Așa se
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
privea undeva înainte, fără să întoarcă capul măcar, chiar dacă pe trepte se nimerea să fie tocmai primarul. Mai ales primarul! Așa se purta de la alegerile din urmă cu vreo trei ani... Într-una din zile, se aude strigat la poartă: Bade Toadere! Ieși oleacă afară, că am o vorbă cu matale. Toaibă tocmea acoperișul cotețului, fiindcă peste iarnă omătul îl cam hrentuise. Marandă, ia vezi cine mă strigă și de ce? Maranda a privit pe geam doar. Îi goarza de la primărie, Toadere
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de la... târg și așa mi-o zis.. Du-te și spune-i că oi veni, dar după ce termin de tocmit cotețul păsărilor, că n am să las găinile să se ouă cine știe pe unde ... Bun cuvânt? Cum vrei matale, bade Toadere, dar eu zic să vii acum, că cu aiștia nu-i de șagă. I-auzi dumneata minune! „Nu-i de șagă!” Da’ ce, eu am șăguit când am spus că dreg cotețul orătăniilor? N-am șăguit. Du-te și
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
auzi dumneata minune! „Nu-i de șagă!” Da’ ce, eu am șăguit când am spus că dreg cotețul orătăniilor? N-am șăguit. Du-te și spune celui care te-o trimis că am să vin... Când? Oi vedea eu! Bine, bade Toadere. Bine. Numai că eu am să le spun că te-am găsit bolnav. Te-ai lovit la piciorul rănit... Măi Cotârlă... Ia intră tu puțin, să stăm noi de vorbă. Știu și eu? Să nu mă vadă careva, că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ai scăpat. Atunci poate treci cândva pe la mine, să te omenesc cu un pahar. Nu-ți făgăduiesc, dar poate oi trece într-o zi. -Te aștept, Cotârlă. La crâșma lui Prispă, la acel ceas nu era nici un mușteriu. Bună seara, bade Prispă! Bună să ți fie inima, că căutătura, după cum se vede, îi amarnică. Ce zic eu amarnică? Îi cătrănită rău de tot. Cine te-o supărat, Toadere? Cine să te supere nu s-a găsi? Ei lasă că știu eu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
are zile multe”... Măi Toadere! Nu mai grăi și tu în gura mare față de toți cei ce reazemă pereții crâșmei cât îi ziulica de lungă. De băut nu beau, dar cască gura la tot ce se vorbește aici și... Bine, bade. Dacă mă rogi matale, n oi mai vorbi... Zâua mamei lor! Domolește-te, Toadere! Altfel îți vei plânge de milă și nu merită nenorociții iștia. Doar tu spuneai că i ai văzut pe colhoznicii ceia cum trăiau și că care
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
sus au început să vorbească despre un fel de... de tovărășie... Ce-ai spus? Adică dai pământu’, plugu’, caru’, boii, caii și oamenii cu brațele... Odată pâmânturile adunate, trece cu plugul peste haturi și îl face una... Aista-i colhoz, bade! Dai pământul și toate cele, iar tu te duci să muncești, cât îs vara și toamna de lungi, pe un pumn de grăunțe și un fund de sac de grâu . Altceva... canci! Ei spun că din toamna asta încep să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să vezi cum toți prăpădiții ajung oameni mari și dau cu biciul în tine! Mă tem că ai dreptate, Toadere... În ziua aceea, Toaibă tocmai se întorsese - ostenit peste măsură - de la semănatul păpușoiului și își spăla praful adunat peste zi. Bade Toadere! Bade Toadere! - s-a auzit strigat la poartă. Ce-i, Cotârlă? Cine mă mai cheamă? Tot aceala care te-o anchetat... „Cum se vede treaba, omul se ține de cuvânt. N o zis el: <Te mai căutăm noi, să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cum toți prăpădiții ajung oameni mari și dau cu biciul în tine! Mă tem că ai dreptate, Toadere... În ziua aceea, Toaibă tocmai se întorsese - ostenit peste măsură - de la semănatul păpușoiului și își spăla praful adunat peste zi. Bade Toadere! Bade Toadere! - s-a auzit strigat la poartă. Ce-i, Cotârlă? Cine mă mai cheamă? Tot aceala care te-o anchetat... „Cum se vede treaba, omul se ține de cuvânt. N o zis el: <Te mai căutăm noi, să nu duci
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și dumneata! Nu ai voie să înghiți măcar o lingură de mâncare după o zi de trudă. Scurtă vreme după aceea, Toaibă călca șchiopătând alături de goarză. Știi cumva de ce mă caută? Dacă aș ști, cu dragă inimă ți-aș spune, bade Toadere. Da’ nu știu... Răspunsul țâfnos de dincolo de ușa în care a bătut Toaibă l-a pus în gardă. Bună ziua! Anchetatorul l-a privit tăios, fără să scoată o vorbă însă. După ce a închis dosarul pe care îl avea în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
am apucat să mă boieresc... După o bucată de vreme, într-o seară, a ieșit din curte și a pornit așa, fără țintă, dar picioarele l-au dus parcă fără să vrea spre crâșma lui Prispă... Bine te-am găsit, bade Prispă! Bine ai venit, Toadere! Am venit eu, da’ mi-i rușine de matale. Îți sunt dator și nu am de unde scoate paralele așa repede. Le-i scoate tu cândva, că doar n-o intrat zilele-n sac. Îi găsi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mine în sat nu am unde le face. Ce? Vrei să mă fac slugă la neisprăviții iștia pentru un pumn de grăunțe? -Ai dreptate, Toadere, da’ nu mai vorbi așa în gura mare împotriva lor, că știi tu... 132 Știu, bade. Știu. Și am și simțit pe pielea mea răzbunarea lor, dar... Dar ce, Toadere băiete? Aș vrea să muncesc undeva, să pot câștiga și eu un gologan, ca tot omul cinstit... Păi știu și eu? Auzeam mai de mult pe
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
gustat de când eram mică și mă lua mama la târg... A doua zi, Toaibă a pornit în sat, cu gând să plătească datoria către Prispă, dar simțea și o poftă nebună de o gură de rachiu. Bine te-am găsit, bade Prispă! Bine ai venit, Toadere. Cum văd eu - și cred că nu mă înșel - parcă nu mai ești așa cătrănit și pornit împotriva tuturor. Asta cam așa-i. Și ca să nu vorbesc cu gura uscată, fii bun și dă-mi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
fii bun și dă-mi un țoi de rachiu. Nu te-oi lăsa însetat, că mi-a fi păcat. Prispă i-a așezat țoiul în față și l-a privit întrebător: „Pe unde mi-ai umblat, vere? Ia povestește lui badea Prispă, că tot nu are mușterii așa de dimineață!” Înainte de a gusta din rachiu, i-a răspuns tot din priviri: „Întâi lasă-mă să-mi trag sufletul și să-mi ud buzele, că ți-oi spune și toaca-n cer
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dacă crezi ceva atunci drămăluiește bine despre ce-i vorba și vezi cine ți le spune. Toaibă se gândea parcă cu jenă la ce a putut să-i treacă prin cap - chiar și pentru o clipă. Am băgat la cap, bade, și n-oi călca alături cu o iotă. Bine, Toadere. Dacă îi ține seamă de cele ce ți-am spus eu, îi fi ferit de necazuri. Toaibă a mai cerut de băut. Când au început să intre mușteriii unul câte
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de omăt. Vântul sufla în rafale de te îndoia. Se făcuse o vreme, să nu dai un câine afară, cum se spune. Toaibă însă, învățat cu tot felul de întoarceri ale vremii, a pornit spre crâșmă... Bine te-am găsit, bade Prispă. Bună să-ți fie inima, Toadere. Cât despre căutătură, nici nu poate fi vorba. Uite-te la tine ce privire abrașă ai. Parcă ai vrea să te iei de piept și cu Dumnezeu! Nici chiar așa, bade. Nici chiar
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
am găsit, bade Prispă. Bună să-ți fie inima, Toadere. Cât despre căutătură, nici nu poate fi vorba. Uite-te la tine ce privire abrașă ai. Parcă ai vrea să te iei de piept și cu Dumnezeu! Nici chiar așa, bade. Nici chiar așa. Oi fi eu cum oi fi, da’ Dumnezeu rămâne Atotputernicul. Stăpânul cerului și al pământului și noi nu avem alta de făcut decât să ne închinăm Lui. Privirea mi-o asprit-o nemernicii aiștia... 141 Drept-îi, da
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
asprit-o nemernicii aiștia... 141 Drept-îi, da’ vezi tu că ei se cred mai mari și mai tari ca Dumnezeu. Până într-o zi!... Să lăsăm asta. Mai bine spune ce mai faci tu,Toadere? Apoi nu mă pot plânge, bade Prispă. Muncesc mult, dar am băgat de seamă că oamenii de la gară încep să aibă încredere în mine. Asta-i bine - a apreciat crâșmarul, în timp ce i-a pus dinainte, ca întotdeauna, țoiul cu rachiu. Toaibă s-a retras la masa
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-i să nu te superi. Când m-am supărat eu pe matale? Niciodată. Atunci, dă-i drumul! Dumirește-mă și pe mine... Da’ ce nedumerire ai? Ce vorbeai tu sâmbăta trecută când ieșeai pe ușa crâșmei? De când vorbesc eu singur, bade? Uite că vorbești. Și ce spuneam, mă rog frumos? Ziceai ceva de un geamantan, de un liman, apoi că te apasă păreții... Ce însemnau vorbele astea? Păi nu erau vorbele mele, bade. Cum adică nu erau vorbele tale? Doar tu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ieșeai pe ușa crâșmei? De când vorbesc eu singur, bade? Uite că vorbești. Și ce spuneam, mă rog frumos? Ziceai ceva de un geamantan, de un liman, apoi că te apasă păreții... Ce însemnau vorbele astea? Păi nu erau vorbele mele, bade. Cum adică nu erau vorbele tale? Doar tu le spuneai cu gura ta. Ei. Cu vorbele astea îi o poveste întreagă... Ca să nu mor prost, spune-mi-o și mie. Unde ai mai văzut matale crâșmar prost? N-or fi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
vedeam măcar soarele - luceafărul mamei lor de neoameni! Când m-o dus să muncesc la mină mi s-o părut că am înviat din morți. Crâșmarul a umplut din nou țoiul gol întins de Toaibă. Mă duc la locul meu, bade, că acolo pot să mă gândesc la orice în liniște. Numai să nu mă uiți... Nu avea grijă, că nu te las eu să stai însetat. Către seară au început să cadă fulgi de zăpadă și un vânt numai firicelul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
i-a șoptit: Toadere, eu cred că îi deajuns cât ai băut astăzi. Ar fi bine să te duci acasă, fiindcă afară îi potop și alta nu. Viscolește de îți taie răsuflarea. Și ai de călcat ceva drum până acasă. Bade! Știi matale prin ce am trecut eu acolo în potopul frontului? Nu știi! Nu știi, de aceea te sperii de un pic de viscol. Aista-i pentru babe, nu pentru bărbați! Da’ dacă matale spui că îi târziu, atunci uite
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
bărbați! Da’ dacă matale spui că îi târziu, atunci uite aici plata și pe deasupra și banii pentru două sticle, ca de obicei. De fiecare dată, stau și mă întreb de unde știi tu cât ai de plată pe cât ai băut? Apoi, bade Prispă, să nu te superi matale, da’ Toader Toaibă are încă mintea întreagă. Iar la școală știa tabla înmulțirii cel mai bine dintre toți copiii! Vezi? Așa se înșală omul. Eu credeam că dacă ai băut atâta rachiu, de unde să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
încă mintea întreagă. Iar la școală știa tabla înmulțirii cel mai bine dintre toți copiii! Vezi? Așa se înșală omul. Eu credeam că dacă ai băut atâta rachiu, de unde să mai știi cât ai de plată? Asta nu-i bine, bade. Întâi drămăluiește-l pe om și după aceea spune-ți părerea... Iaca că și un moșneag ca mine are încă de învățat... Crâșmarul a luat banii și i-a adus ca de obicei cele două sticle cu rachiu. Toaibă le-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]