5,096 matches
-
celelalte femei cu aceeași dragoste ca pe a lui proprie”. Patria, pentru noi, românii, este munca strămoșilor noștri, amintirea faptelor și gândurilor lor, monumentele rămase de la ei, munții semeți și văile încântătoare, câmpiile mănoase, Dunărea albastră și Marea cea Mare, „Balada” lui Ciprian Porumbescu, „Doina” lui Eminescu, „Rapsodia” lui Enescu, „Poarta Sărutului” săpată-n piatră de Brâncuși și multe, multe altele. Peste tot sunt umbrele strămoșilor noștri. O cruce din cremene, o cetate din care au rămas doar niște ziduri năruite
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
după moarte sufletele oamenilor fără păcate ; loc plăcut, minunat, splendid, priveliște încântătoare, ceea ce te desfată” (Dex.-pag 748) In viziunea autorului, ținutul Viezurenilor este un paradis, un loc plăcut cu priveliști încântătoare, acel „Picior de plai // Gură de rai” din balada „Miorița” Această imagine pământeană a raiului mioritic este asociată cu aceea din visul tatălui Melisei, vis în care, discutând cu ea, Melisa apare... „înveșmântată în alb din cap până-n picioare ... cu floricele la urechi, printre mioare blânde și iezi ... înconjurată
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
De-alungu vieții a scris foarte mult, și în ultimii ani a publicat destul care să întregească profilul de scriitor polivalent al lui Nicolae Costea Teleajen. A abordat și basmul în versuri “Nomazii de pe valea Teleajenului “, a publicat un volum de balade , unul de poezii populare și multe alte cărți și monografii. Ritmul de publicare a cărților fiind de 5 volume, aproximativ, pe an. Un profil complet despre acest prolific scriitor a apărut în renumita enciclopedie a lui Constantin Toni Dârți , în
NICOLAE COSTEA TELEAJEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358288_a_359617]
-
cosit o noapte, LA CĂSUȚA DIN POVESTE ! Vrei s-auzi frunzișul TOAMNA, cum oftează sub călcâi? Mergi agale pe cărare, ca-n iubirea ce-a dintâi! Tolănește-te prin frunze, uiți că-mbătrânești cu-n an Și ascultă în tăcere . . .Balada lui Ciprian!. Admirând talentul toamnei și penelu-i fermecat, Uiți de tot ce îți lipsește, ești puternic și bogat! . . . Vrei să vezi bătrâna IARNĂ în deplinătatea ei? Când ninsoarea o să-și cearnă, ia-te după pașii mei. O CĂSUȚĂ ȘI IZVORUL
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
în picioare. Momente încărcate de semnificații și de o vibrație specială, care au bucurat sufletele participanților la memorabilul eveniment. Un rapsod popular din Țara Vrancei a făcut o demonstrație de virtuozitate, cântând la peste 15 instrumente și recitând o frumoasă baladă păstorească - una dintre creațiile proprii. Evenimentul de la Focșani a fost unul necesar și util. Atât oaspeții, cât și concurenții au fost plăcut surprinși să constate că în pofida problemelor actuale, Ateneul Popular a devenit pentru câteva ore o oază de cultură
PREMII SI LISTA LAUREATILOR.FELICITARI ORGANIZATORULUI, POETULUI IONEL MARIN ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358326_a_359655]
-
frunze și muguri; cum plânge vie de-i prăpăd, savurându-i elixirul din struguri. A trebuit și-o stea să văd cum arde pe cer cu coadă, să mor și să-nviez de-atâtea ori precum Hristos, într-o altă baladă. Referință Bibliografică: A trebuit... George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 503, Anul II, 17 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
A TREBUIT... de GEORGE PENA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358461_a_359790]
-
cu cuvântul... poetic al talentatei oltence - clujeancă prin... adopție culturală - Titina Nica Țene, și cu momentul artistic prezentat de elevii iernuțeni Maria Alexandra Iagăr și Rareș Vlăduț Măcinică, care, îmbrăcați în splendidele costume populare ale locului, sub Tricolor, au interpretat Balada Oarbei de Mureș și cântece din folclorul mureșan. În final, conform tradiției, autorul Enciclopediei, dl Constantin Toni Dârțu, a acordat autografe. Promptă, ca de obicei, profesoara Antonia Bodea a consemnat evenimentul în revista online „Confluențe românești” a Ligii Scriitorilor Români
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
în picioare. Momente încărcate de semnificații și de o vibrație specială, care au bucurat sufletele participanților la memorabilul eveniment. Un rapsod popular din Țara Vrancei a făcut o demonstrație de virtuozitate, cântând la peste 15 instrumente și recitând o frumoasă baladă păstorească - una dintre creațiile proprii. Evenimentul de la Focșani a fost unul necesar și util. Atât oaspeții, cât și concurenții au fost plăcut surprinși să constate că în pofida problemelor actuale, Ateneul Popular a devenit pentru câteva ore o oază de cultură
SPERANŢA CE VA DEVENI TRADIŢIE: FESTIVITATEA DE PREMIERE A CONCURSULUI NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ „BOGDANIA” – FOCŞANI, 2012 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358148_a_359477]
-
nici doctor, pentrucă nu doresc eu să fiu!”. Sarcasmul fostului comandant neînfricat de vas la adresa inflației de titluri academice, pe care nu dă multe parale, cum reieșea clar din declarația, întrucâtva îndreptățită, m-a dus cu gândul la Tudor Arghezi „Balada Maeștrilor”, de altfel titlul de „magister” l-a premers pe cel de „doctor”: „Cum le zici “maestre!”, în ce-aveai de spus/ Gâtul li se-nalță de 3 ori mai sus/ Omul e mai ager mai vioi, mai sprinten/ Ca
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
scrisului. Această a fost transportată în timp prin tradiția populară orală, iar apoi, la momentul oportun, scrisă pentru a se păstra. În acest fel ni s-a transmis de la sumero-akkadieni „Epopeea lui Gilgamesh", apoi la noi, colinda populară "Caloianul", sau balada noastră națională „Miorița". Am ținut să precizez acest lucru, deoarece, după cum ne dezvăluie William Warriner* în cartea sa „101 Corporate Haiku", acest gen de poezie „japoneză” (sic!) cu forma fixă a apărut pentru prima data in Chină, sub forma orală
HAIKU & CO de GEORGE ROCA în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357651_a_358980]
-
Mi-am luat așadar casa și am agățat-o de stele. Răsar în ea, noapte de noapte și privesc copacul în care am stat, rupt în două, cu gândurile pierdute... Trag perdeaua timpului și mă orientez spre răsărit. Acolo sunt baladele îmbrăcate în roșu... Se vede casa din povestea mea simplă? Dar casa de pe cer? În același timp, sub talpa muntelui cântau clipele. Un concert amețitor care făcea stâncile să se întrebe dacă nu cumva sunt în pericol de transformare. Avea
ETCETERA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357689_a_359018]
-
Peste-un an sau doi, de coaptă, Va plseni și... numa-numa... De n-o fi plesnit și-i aptă Ca un mugure de-acuma... Tare bine-i stă, dar mie, Om bătrân, urât îmi șade Să privesc cu lăcomie Topârcenizând balade... Prima zi de primăvară De o iarnă-mi țin hormonii Ca pe mânji în țarc și-n ham, Dar de azi lepăd șoșonii Și fularul ce-l purtam. Soarele, cu mici ventuze, Mi se-nfige în pomeți, Simt ca un
GRUPAJ LIRIC VERNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357717_a_359046]
-
viața nu este decât “noroi” și nimicnicie.” Constați că nimic nu ești, decât noroaie...un noroi”, este sfâșietor, ucigător de orice speranță că dincolo de moarte ar putea fi și Înviere. Același capăt de drum l-am întâlnit și în poemul “Balada unui cerșetor” unde își pune întrebările esențiale la care filosofii au tot căutat și încă mai caută răspunsuri: „Ce-ai adunat, ce ți-a rămas din amintiri, la urma toată?”.../ „Căci vreau să știu, de-ai căutat tu ce-ai
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
adevărat. De asemenea, se poate dedica oricui, viu sau mort, unor clădiri, unor statui și monumente sau unor manifestări cultural-artistice. Se poate dedica, așa cum e cazul aici, un poem “Festivalului medieval Sighișoara”. “tobele bat / la poalele orașului /în ritm de balade medievale / domnițele / trec / cu pasul ușor / pe caldarâmul / fierbinte / e festival / lumea / în straie pestrițe / cântă / cu bătrânul folkist / pletele albe îi flutură-n vânt / chitara mai rupe o coardă / din sufletul celor prezenți / e noapte / dar ce lumină / revarsă
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
scrisori în manuscris și copii de pe multe documente, personalitatea marelui compozitor. De aici am plecat, cu „bateriile” încărcate, strângând la piept volumul „Cânta la Stupca o vioară” și, când eram mai obosit ori mă simțeam mai singur, mă hrăneam cu „Balada” marelui compozitor pe care, poate, a gândit-o și a creat-o chiar în satul său natal și pe care eu o fredonam în gând, zâmbind prietenește localnicilor întâlniți în drum... În altă zi, invocând o anume stare operativă care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
Acasa > Cultural > Artistic > - Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 494 din 08 mai 2012 Toate Articolele Autorului AM ÎNVĂȚAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC Doinele sunt viața mea Dragii mei, ascultați povestea unei cântărețe de doine și balade. Mă numesc Mariana Voica și m-am născut în Galați în luna cea mai frumoasă a anului: luna mai, anul 1956. Sunt fiica Dunării și am copilărit pe malul stâng al fluviului, unde casa părintească există și acum, casă veche
MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
-
înmormântări. Știa să cânte de toate. Și avea har înnăscut. Cânta și din gură, la fel de frumos, cu o voce timbrată, caldă. Avea în repertoriu cuplete muzicale vesele, arii din opere și operete, melodii populare, ușoare și romanțe, vechi cântece lăutărești, balade și doine. Și mama avea o voce frumoasă, o auzeam adeseori fredonând melodii vechi, atunci când trebăluia prin gospodărie. Deși am moștenit talentul și înzestrarea tatălui meu, nu am reușit să intru ÎN LUMEA MUZICII în adevăratul sens al cuvântului pentru că
MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
-
și-a creștinat copilul, și-a legat destinele în fața altarului, și-a condus mortul la groapă. În această limbă, dulce „ca un fagure de miere”, cum o numește Mihai Eminescu, românul și-a scris doinele, și-a preamărit eroii în balade, și-a plâns amarul în bocete. Cât adevăr în spusele lui Sadoveanu: „La noi, românii, întâi se aud cântecele și apoi răsare soarele”. Străbunii ne-au lăsat un grai frumos, melodios cum altul nu-i, datoria noastră este doar să
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
dar mai ales cu exhibarea părților considerate, pe vremuri, intime. Asta ziua, fiindcă seara, cei care nu plecau în expediții chefuiau în fundul șanțului, tot în deplin respect pentru tradiții. Oricum, toate faptele de arme erau puse în frumoase cântece și balade de vestiții lăutari ai cetății și aveau să dureze ceva mai mult decât unele scrise cu mii de ani în urmă de un ciricliu pe numele lui Homer, despre care acum nu mai știa nimeni. Operele erau exclusiv orale, deoarece
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
naștere. Dor de lumea aceea. Poate din pricina asta n-am vrut să mă nasc și-n salonul de pe strada Dumitru Chicuș, au stat aplecați între picioarele mamei, o armată de medici! La mornă - povești triste, povești cantate, plânse, suspinate, doine, balade. Cât de fragilă e viața. Și noi cum ne mai frângem pentru o vorbă-n doi peri, pentru un gest, pentru chiar o intenție, de parcă s-a sfârșit lumea. Și tu, cu buzele tale cărnoase, podidite de cântece, precum de
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358704_a_360033]
-
Revista surprinde, în mod plăcut, prin câteva elemente aparte și pline de sensibilitate, împletind pagini de literatură cu reportaj, interviu (Adrian Botez: Ion Pachia-Tatomirescu), cronici literare ale unor cărți apărute în România sau în străinătate, poezie împletită cu muzică (vezi balada În Vinerea Paștelui, scrisă și compusă de Marin Voican Ghioroiu și interpretată de artista Rodica Anghelescu), mărturisiri, aniversări. Nu în ultimul rând acest număr jubiliar stă sub semnul primenirii naturii, al primăverii, al Săptămânii Patimilor lui Iisus, dar și ale
REVISTA ON-LINE CETATEA LUI BUCUR de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344607_a_345936]
-
prof. univ. dr. Mircea Braga a evocat personalitatea dramaturgului, aducând în prezent momente trăite de cei doi odinioară. Această carte vine ca o continuare a volumului „Dăltuiri” din 2012, reabilitând imaginea scriitorului și regizorului care a închinat ca nimeni altul balade cetății Sibiului. Actrițele Dana Lăzărescu și Lerida Buchholtzer au recitat versuri din opera lui Radu Stanca, iar Mihai Coman a citit din textele lui Zevedei Barbu. Prof. univ. Michael Finkenthal de la Universitatea din Baltimore și prof. univ. Marin Diaconu din
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
ca atare. Doar grecii și poate italienii pot fi vonsiderați mai comozi ca noi. Sudul țării în special este dominat de exercitarea unor munci mai statice la care se poate ușor renunța. Doinele de dor, chiar vestita Mioriță subcarpatică și baladele haiducești au impregnat întotdeauna cultura locală cu melodii în game minore care aduc în sine dorul și melancolia. Muzica mai evoluată a preluat specificul cultural. Hora Stacato a lui Grigoraș Dinicu, baladele și cântecele de pahar ale vestitului Barbu Lăutaru
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
Doinele de dor, chiar vestita Mioriță subcarpatică și baladele haiducești au impregnat întotdeauna cultura locală cu melodii în game minore care aduc în sine dorul și melancolia. Muzica mai evoluată a preluat specificul cultural. Hora Stacato a lui Grigoraș Dinicu, baladele și cântecele de pahar ale vestitului Barbu Lăutaru sunt exemple din mii. Culmea a fost atinsă de George Enescu. Probabil nu știți că rapsodiile sale au la bază cântece populare specifice diferitelor regiuni. Ciocârlia de pildă este excepțional orchestrată dar
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
la oră întreagă. Comercială - comercial. Trăim într-o idioată perioadă a capitalismului agresiv în care nu mai poți pretinde ce ți-ar face plăcere ci trebuie să accepți ce ți se oferă. Eu doresc să ascult o doină sau o baladă. Vă rog să mă informați care din cele cca. 100 posturi de televiziune comercială ROMÂNEȘTI livrează o astfel de marfă. Deocamdată le ascult pe posturile Maghiare, cele care, cică, vor Transilvania și se amestecă în „autonomia locală” a scumpelor JUDEȚE
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]