5,546 matches
-
psaltichie la Biserica Nicolaie Șelari înființată de Petru Efesiu timp de doi ani, apoi cursurile lui Gheorghe Lazăr de la Sfântul Sava. Încă din copilărie cunoștea și stăpânea cinci limbi: româna, greaca, turca, bulgara și rusa, având cunoștințe bogate de literatură balcanică. În anul 1821, anul Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, Anton Pann pleacă la Brașov unde întâlnște un mediu cultural cu totul deosebit de atmosfera de sfârșit de ev fanariot a Bucureștiului. Nu se știe cu certitudine cât a stat Anton Pann
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
un proverb”- așa cum l-a numit Eminescu, pe numele adevărat Anton Pantoleon Petroveanu, autorul „Poveștii vorbei” a avut o viață amoroasă ieșită din comun. Mai întâi trebuie să spunem că era un om cult al timpului, bun cunoscător al literaturilor balcanice, cunoștea cinci limbi străine (româna, greaca, bulgara, turca și rusa) și avea temeinice cunoștințe de muzică bisericească. Avea un glas melodios și foarte plăcut, fiind la începuturi paraclisier iar apoi cântăreț de seamă în mai multe biserici din Muntenia, Oltenia
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
e greu de pus sub patalama. Cine-ar izbuti această, dat fiind faptul că cercetează un vast și foarte colorat repertoriu?! „Rock european”, îi spune trupa, acestui mozaic, făr-a institui un cvasimonopol sub denumire, de vreme ce interpretează și folclor românesc, ritmuri balcanice, armonii medievale, colinde, swing-canntry, interferente muzicale etnice... poate și alte tipuri cooptate în sânul muzicii topite în mai multe glasuri și instrumente ca-nt-una! N-au odihnă cerberii contrelor, iar cenzură, pe inițiativele lor își fixează idealul distructiv. Destui atentează la
HARA. CÂNTECE PENTRU TOŢI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347747_a_349076]
-
unei camere „bicamerale”, Natura acceptă asistând cu nepăsare. Cât tip oare? Dar ce vină poartă restul lumii? Zona Dâmbovițeană sau dacă doriți Carpatică, cu caprele și vecinii ei, deși se străduiește cu insistență nu găsește clienți plagiatori. Poate doar zona Balcanică! Fapt divers nesemnificativ? Cred că nu, dacă adâncim puțin observarea. Omul, bun sau rău, prinț sau cerșetor, cumpărător de voturi sau votant, face parte din natura creată de Dumnezeu. Natura îl hrănește, chiar dacă nu ar merita, și totodată păstrează sub
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347745_a_349074]
-
cuvinte, despre responsabilitatea edililor orașului din acel timp. Noul complex sportiv, purtând numele de „Stadionul Municipal” avea o capacitate de 28.000 de locuri. Personalități ale sportului clujean La începutul anilor ‘90, stadionul a primit numele multiplului campion național și balcanic la atletism, profesororul clujean Ion Moina. Prodigioasa activitate sportivă a acestuia este certificată de participarea sa la peste 70 de concursuri internaționale. De 27 de ori a fost campion, stabilind 33 de recorduri naționale. Drept recunoaștere a meritelor sale, în
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
care spunea că "O metodă crește cu un om...", ca despre o soluție răsăriteană (3), care respinge rețeta și standardul. De altfel, unii au spus că Nae Ionescu ar putea fi înțeles cu greu în Occident, el aparținând spațiului oriental, balcanic, cu preocupări teologice, legate de ortodoxia "dură și pură". Concepția creaționistă este foarte clar și limpede exprimată în toate cursurile sale. Ideile de forță, perene la Nae Ionescu sunt: mântuirea, păcatul, salvarea, aceasta din urmă fiind corelată cu problema trăirii
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
în 1388 în războiul cu turcii, administrându-l peste 30 ani. Apoi Balcik-ul, această oază bulgărească așezată pe un tăpșan deasupra mării, a mai aparținut României timp de 17 ani, din 1913 până în 1940 după cel de-al doilea război balcanic, fiind cedat definitiv Bulgariei în 1940. Odată ajunși la Balcik, mai greu a fost să găsească un loc de parcare, decât Castelul, în această privință fiind indicatoare peste tot. Pentru Ștefan nu era prima dată când îl vizita. În fața intrării
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
15-20 persoane, prin întreg Complexul și ne putem deplasa unde dorim. - Aha, am venit în excursie cu ghid personal, îl ironiză Dalia. - Desigur. Nu sunteți într-o excursie organizată? - Și privată. - Se poate spune și așa. - "După al doilea război balcanic din 1913, își începu Ștefan expozeul, Balcik-ul este câștigat, împreună cu restul Cadrilaterului, de Regatul României. În 1924, Regina Maria descoperă orașul și își cumpără aici un domeniu pe care construiește Castelul, Capela Stella Maris, diverse alte clădiri precum și grădina botanică
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
Marca de la Severin și cetatea ce-i profila calitatea/funcția au divizat în mai multe entități, în două mai mari cu certitudine, un stat românesc cunoscut sub numele de Țara Severinului. Această mare formațiune politică, denumită de alte două state balcanice, Imperiul româno-bulgar al Asăneștilor și regatul sârb, continua în structurile sale fondul etnic romanic vestic al Romanității Orientale, și se suprapunea peste o zonă întinsă de circa 120.000 km². Prin „Banatul de Severin, regatul apostolic avea misie istorică de
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
Speciale (CIS). Din acest buget gestionat de ofițer se tarifau, în funcție de importanță, informările. La final, securistul tăia și chitanțe, documente care, și astăzi, sunt la dosarele din arhiva CNSAS. În general, delațiunile se bazau pe răutatea și pizma noastră tradițional balcanică, pe șantaj, constrângeri, dar și pe sentimente patriotice. Securitatea și Miliția au creat rețeaua informativă după chipul și asemănarea lor. În cadrul păienjenișului de turnători care nu se cunoșteau între ei era o ierarhie bine definită. Ca importanță și pricepere, primul
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
istro-român, în opt sate din peninsula Istria (vlăhi-vleși), în Bosnia și Croația (mavrovlahi). Mai sunt în Albania și nordul Italiei. De fapt, în teritoriile menționate se vorbesc limbi românești „speciale”: aromâna, istroromâna și meglenoromâna. Toți se consideră rrâmâni din peninsula Balcanică” În urma migrațiior, atât în Europa și America (S.U.A. și Canada), cât și în alte țări din lume, în Australia, Israel, țările arabe, chiar și în Japonia și Indonezia se aud „voci” românești, într-o puzderie de „insulițe” și „puncte” locuite
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
totuși, libertatea de a învăța, scrie și vorbi în limba...moldovenească. Spre deosebire de Ucraina (fapte relatate tot de presă), unde , atât elevii cât și profesorii au avut interdicții de folosire a limbii române. Interdicții similare se întâlnesc frecvent și în țările balcanice (Bulgaria,Serbia, Grecia), unde vorbitorii de limba aromână întâmpină presiuni ca să renunțe la limba lor și nu au voie să aibă școli nici măcar pentru ciclul elementar. Și asta în condițiile în care statul român nu mișcă un deget să vină
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
acele meleaguri. În revista „Formula As” nr. 842/oct. 2008 este publicat un tulburător interviu luat de Ion Longin Popescu aromâncei Maria Vurduni Spânache din Veria-Grecia, care a declarat: „Deși România este statul cu cea mai mare obligație față de românitatea balcanică, Bucureștiul pare a fi uitat de existența noastră”. În interviu relatează un episod revoltător , când Ceaușescu a vândut statului grec școlile aromânilor , unde aceștia învățau în limba română. Ceaușescu a „vândut” o proprietate care nu era a statului român, iar
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
și strămoșii lor. Se pune întrebarea: dacă dispare acel Ramo, vor dispărea ultimele urme de limbă română din acele locuri? Sper ca statul român să rezolve problemele sesizate de reporterii menționați pentru păstrarea limbii române la frații noștri din statele balcanice. Se pare că s-au luat unele măsuri, deși eforturile financiare sunt destul de mari. 15. Românul s-a născut poet Metaforizarea- metodă de dezvoltare a limbii române Deseori aud comunicări-clișee, în care, filme, peisaje, pantofi, flori, stări sufletești, toate sunt
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
la gură, pentru că reconstituie o epocă și o lume, din fericire revolute, despre care posteritatea, dar și contemporanii vor avea de învățat. Așteptăm „Femei în temnița comunistă”, „Rezistența anticomunistă”, „Marea Neagră, front al războiului rece, „Statalitate, comunism și legionarism în Vlahiile balcanice”, cărți în pregătire ce urmează a fi publicate la Editura Editura Ex Ponto de talentatul Alexandru Mihalcea, sau în colaborare cu Marian Moise. ----------------------------------- Magdalena BRĂTESCU Scriitoare și jurnalistă București, mai 2016 Referință Bibliografică: Magdalena BRĂTESCU - ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova, Ianina și Bitolia, unde erau licee în limba română. (Da, pe atunci existau mari școli românești în Gecia, desființate ulterior samavolnic de guvernul grec), scriitorul părăsind apoi
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova, Ianina și Bitolia, unde erau licee în limba română. (Da, pe atunci existau mari școli românești în Gecia, desființate ulterior samavolnic de guvernul grec), scriitorul părăsind apoi
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
tine te tratează la fel de lejer, în caz că intri-n vorbă cu ei. Chiar de nu-ți vine să li te alipești cu sufletul, parcă resimți recunoștință pentru că nu ți se bagă-n viață cu forța. Și brusc știi ce lipsește: forfota balcanică. Aha, mare pagubă! E-un fel de distanță politicoasă, ca o igienă de la sine-nțeleasă a contactelor, ca să nu se rănească nimeni, nici măcar întâmplător, prin colțuri de gesturi bruște sau pe muchii de vorbe tăioase. Fițele astea caragialești sunt oricum risipă
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
gen feminin, dar cu sens nuanțat față de cel obținut cu abstractizantul obișnuit. Particula -va este preluată din româna dialectală (-uă / -vă / -lă), tot ca mijloc de integrare a substantivelor feminine terminate în vocală accentuată achiziționate din turcă și din limbile balcanice. marebàva război, bătălie veselbàva petrecere Referință Bibliografică: SUFIXUL -(V) B`AVA / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2278, Anul VII, 27 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
iar în componența amplă de șaisprezece, după această extindere se poate spune justificat că nu mai poate fi vorba despre o trupă, ci despre un ansamblu. Un ansamblu care interpretează capodopere muzicale într-un colaj selecționat de piese excepționale tradiționale balcanice și moderne, pe toate categoriile de preferințe, dar pe o sigură scală de organizare: scala valorii ! În anul 2012 se căsătorește - Cătălin fiindu-i alesul inimii -, iar în 27 februarie 2013, în viața lor va veni un boboc de floare
DIANA BIŞINICU ANDRIEŞ VIAŢA CA O CÂMPIE ÎNTRE SUPERBITATEA FAMILIEI ŞI MIRACOLUL MUZICII… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373095_a_374424]
-
la Universitățile din Aachen, Dusseldorf, Berlin. În perioada 2001-2008 a fost profesor asociat al Universității din Craiova unde a susținut cursuri de masterat și a coordonat 12 teze de doctorat în istorie. S-a străduit să pună bazele unui Institut Balcanic care să poarte numele profesorului său Victor Papacostea și a înființat revista „Balcania” din care a apărut primul număr și al doilea este în pregătire. În 2014 a donat Universității din Craiova toată colecția proprie de cărți în limba polonă
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
să-ți zidești o relație trainică. Să fie, oare, mai acută durerea dezrădăcinării pe pământul Nord-Americii? Într-un târziu, a apărut verișorul meu, cu portbagajul plin de scuze. „Traficul!”, mi-a gesticulat mâna lui cu nerăbdarea tipică de român sau balcanic. „Nu te îngrijora”, i-am răspuns cu un zâmbet jumătate românesc, „eu sunt deja acasă”. Îmi dădusem seama, în meditațiile așteptării mele, că șaptesprezece ani de străinătate nu au fost destul de lungi ca să șteargă neliniștile lui Eminescu din mine. Aici
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
să-ți zidești o relație trainică. Să fie, oare, mai acută durerea dezrădăcinării pe pământul Nord-Americii?Într-un târziu, a apărut verișorul meu, cu portbagajul plin de scuze. „Traficul!”, mi-a gesticulat mâna lui cu nerăbdarea tipică de român sau balcanic. „Nu te îngrijora”, i-am răspuns cu un zâmbet jumătate românesc, „eu sunt deja acasă”. Îmi dădusem seama, în meditațiile așteptării mele, că șaptesprezece ani de străinătate nu au fost destul de lungi ca să șteargă neliniștile lui Eminescu din mine. Aici
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
al Federației Dentare Internaționale (FDI); Membru al Balkanial Stomatological Society (BaSS); Membru al Societății de Medici și Naturaliști, Iași; Membru fondator al Uniunii Naționale a Asociațiilor de Stomatologie (UNAS) - Președinte cu probleme de învățământ și cercetare; Membru al Uniunii Medicale Balcanice; Membru al Societății Internaționale de Reabilitare Orală. Pe parcursul activității profesionale, derulate cu pasiune și înaltă competență, Profesorului universitar Doctor Vasile Burlui i s-au conferit, în semn de recunoaștere a aportului său multivalent, la afirmarea Medicinei Stomatologice românești, numeroase alte
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
Medicale Dunărene”, Brăila,1995; • Seminarul Stomatologic Internațional, Suceava 1995; • Primul Congres al Uniunii Naționale a Stomatologilor, București, 1997; • The First European Symposium „Nutrition and Health”, Iași, 20 iunie 1997; • Seminar Internațional de Medicină Stomatologică, Iași, 1998, 3 ediții; • Zilele Medicale Balcanice, secțiunea stomatologie, ediția a V-a Iași, 1999; • Congres al Uniunii Naționale a Stomatologilor - 2000, Alba Iulia; • Workshop Israeliano-Român, Iași, 24-25 aprilie 2000; • Workshop Româno-Belgian, Iași - 2 ediții: 2000, 2003; • Workshop la Chișinău, 2002; • Președinte al comitetelor de organizare și
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]