1,553 matches
-
turism, recepționeri, șefi de compartimente de turism și de unități de alimentație publică, ghizi) În care un set de Întrebări vizau aspecte referitoare la identificarea unor obiective de interes turistic și respectiv chestionarele 4 și 5 adresate turiștilor din stațiunile balneoclimaterice și de odihnă, la care un serie de Întrebări, solicitau răspunsuri asupra unor obiective care atrag cel mai mult atenția lor. În procesul de inventariere a obiectivelor de atracție turistică, În paralel cu utilizarea chestionarelor s-a apelat și la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
special ale acestora. Avem aici În vedere În primul rînd semeția și zveltețea acestor munți - care Înregistrează cele mai mari Înălțimi din țară - abundența deosebită a peșterilor, În special acelea din platforma Mehedinților, existența a unui mare număr de stațiuni balneoclimaterice, amplasate de regulă la poalele munților ca și vechimea deosebită a acestora, unele chiar de peste 2000 ani cum ar fi cea de la Herculane, ca și de prezență numeroasă a izvoarelor de ape minerale, termale și chiar nămoluri; prezența unor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de monumente istorice și de arhitectură, inclusiv de tehnică și arhitectură populară; f) Numeroase și originale zone etnografice și folclorice, cum ar fi cea din Mărginimea Sibiului, Gorj, VÎlcea, Mehedinți, Muscel-Rucăr etc.; g) Cea mai veche și mai interesantă stațiune balneoclimaterică din țara noastră (Herculane), cele mai bune stațiunii pentru tratamentul bolilor de ficat și rinichi (Călimănești, Căciulata, Cozia, Olănești); h) Cea mai bogată bază materială de cazare: cabane de creastă (Bucegi - 12, Făgăraș - 10, Retezat - 3 etc.) ca și cele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Zărnești (Brașov), Moroeni și Pucheni (DÎmbovița) etc. Pe teritoriul Carpaților Meridionali se află numeroase obiective ce amintesc de civilizația romană și care sunt fie sub forma castrelor, a unor așezări civile sau a unor inscripții și apeducte din unele stațiunii balneoclimaterice - ceea ce certifică vechimea și importanța pe care acestea o au - fiind deosebit de atractive pentru turiști. Astfel, turiștii care vizitează azi Ulpia Traiana Sarmizegetusa - fosta capitală a Daciei romane, aflată pe teritoriul comunei Sarmizegetusa de azi, la cîteva zeci de km
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
că prin cele peste 70 muzee, puncte muzeistice și colecții de artă, etnografie și folclor etc., pe care le posedă Carpații Meridionali, aceștia oferă condiții dintre cele mai favorabile pentru practicarea nu numai a drumeției montane, a turismului de tratament balneoclimateric, dar și a celui cultural. Din acest punct de vedere, pe primul loc se află județul Sibiu cu 18 unități muzeale, urmat de Gorj cu 12, Caraș-Severin - 9, VÎlcea - 7, Prahova - 7, Mehedinți - 5, Brașov și DÎmbovița cîte 4, Argeș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
unor importante sarcini turistice, au fost elemente definitorii ce au dus la dinamizarea activității turistice În Carpații Meridionali În deceniile 6,7,8 și 9 ale secolului XX. 3.4. Situația actuală a numărului, structurii și dotările din stațiunile noastre balneoclimaterice Una din formele de manifestare a mișcării turistice În Carpații Meridionali o constituie odihna și tratamentul În stațiunile balneoclimaterice. România este una din puținele țări din Europa și din lume care dispune de o experiență de peste 2000 de ani În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
deceniile 6,7,8 și 9 ale secolului XX. 3.4. Situația actuală a numărului, structurii și dotările din stațiunile noastre balneoclimaterice Una din formele de manifestare a mișcării turistice În Carpații Meridionali o constituie odihna și tratamentul În stațiunile balneoclimaterice. România este una din puținele țări din Europa și din lume care dispune de o experiență de peste 2000 de ani În acest domeniu. Astfel o parte din literatura de specialitate din țara noastră, reține faptul că Încă din perioada regelui
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Albeștii de Muscel - stațiune balneară sezonieră de interes local cu băi calde și reci; sat Brădetu-Brăduleț - stațiune balneară sezonieră cu apă minerală de Brădet, de interes local, DÎmbovicioara, stațiune climaterică de interes local, Dragoslavele - stațiune climaterică de interes local, Nucușoara - balneoclimaterică de interes local, Rucăr - climaterică de interes local, Nămăiești - Valea Pravăț - climaterică de interes local, (județul Argeș); Bran - climaterică de interes local, Codlea - balneară de interes local, Fundata - climaterică de interes local, Predeal - cliamterică și sporturi de iarnă de interes
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
utilizate În acest scop. Unul din cele mai solicitate și mai populare mijloace de transport În turismul românesc rămîne În continuare trenul, care prin siguranță, ritmicitatea circulației și În ultimul timp și prin confort, asigură condiții normale, atît spre stațiunile balneoclimaterice și de odihnă, cît și spre principalele trasee montane. Pentru a stabili cu aproximație cît mai mare, volumul și structura mijloacelor de transport feroviare afectate turismului e necesar să se facă calcule, pe baza datelor statistice și a evaluărilor de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și de odihnă. În mod concret nu se poate vorbi astfel despre un turism modern și competitiv, fără o bogată și diversificată bază de agrement. Acest lucru este deopotrivă valabil pentru stațiunile de odihnă, cele de sporturi de iarnă sau balneoclimaterice. Un rol important În stabilirea structurii instalațiilor de agrement, este determinat de natura obiectivelor de atracție turistică (naturale și antropice), de funcționalitatea zonei, precum și de nivelul dotărilor. Aceste elemente au fost luate În considerare În distribuția teritorială a instalațiilor de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
agrement, este determinat de natura obiectivelor de atracție turistică (naturale și antropice), de funcționalitatea zonei, precum și de nivelul dotărilor. Aceste elemente au fost luate În considerare În distribuția teritorială a instalațiilor de agrement care, În principal sunt grupate În stațiunile balneoclimaterice și de odihnă, În orașe și În principalele zone turistice. Instalațiile de agrement sunt adaptate diferitelor forme de practicare a sporturilor cât și de vîrsta turiștilor. Pot fi amintite astfel instalațiile de agrement general cum ar fi: săli de jocuri
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din Carpații Meridionali este foarte complexă, Îmbrăcînd tipuri și forme diverse de manifestare. Structural privind lucrurile, Întîlnim aici mai multe tipuri de turism care generează forme specifice. Astfel este de reținut tipul de turism: montan (cu forma sa specifică - drumeția), balneoclimateric (cu tipurile balneomedical, de odihnă, de agrement), cultural (cu tipurile de etnografie și folclor, muzeistic, istoric), sportiv (turismul legat de sporturile de iarnă - schiul, sania, bobul), de vară (alpinismul, orientarea turistică, turismul cinegetic, nautic). Tot din analiza direcției, ritmului și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a capacităților de cazare) constatăm: - pornind de la motivația cu care turiștii străini au poposit În Carpații Meridionali, precum și modul cum și-au petrecut sejurul se poate arăta că În marea lor majoritate au sosit pentru sporturi de iarnă, tratament balneoclimateric și În weekend, Într-o pondere mai mică În tranzit și la odihnă. CÎt privește participarea turiștilor străini la drumeția montană, deși după datele statistice ea este foarte mică, În realitate a fost cu mult mai numeroasă. În mod concret
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a lucrătorilor din turism, cît și a populației locale, a acelora ce dispun de condiții pentru a colabora cu turiștii, În special a proprietarilor de pensiuni turistice și agroturistice. 4.1.2.2.6. Specializarea mai pronunțată a unor stațiuni balneoclimaterice pentru tratarea anumitor afecțiuni, induse de viața modernă, determinarea mărimii optime a acestora, distribuția armonioasă a lor În teritoriu, În funcție de oferta cadrului natural, sunt alți factori de atracție turistică. La acestea se adaugă și calitatea de unicat zonal, național, și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
trebuie adoptată o nouă strategie pe de o parte de limitare a construcțiilor la nivelul actual În stațiunile nominalizate mai sus, iar pe de altă parte de orientat investițiile spre stațiunile de interes local, care dispun Însă de puternici factori balneoclimaterici: Sugag și Sureanu (Alba), Brăduleț, Sat Brădețu, Nucșoara și Nămăești, Valea Pravăț (Argeș), Fundata și SÎmbăta (Brașov); RÎnca și Polăvragi (Gorj), Parâng (Hunedoara), Costești (VÎlcea), etc. b) construcțiile ce urmează a fi realizate, să nu fie de tipul hotelurilor masive
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
participă la o excursie la cabane sau În stațiunile balneo-climaterice, să primească pentru o persoană gratuitate totală; d) cînd un grup de 10 persoane ce nu sunt rude, participă Împreună la o excursie la o cabană sau Într-o stațiune balneoclimaterică, să primească În afara reducerilor preconizate la punctul „a” și o gratuitate de 100% pentru o persoană; e) introducerea unor „cărți de turism combinate” tren și auto, urmînd a fi contrasemnate de conducătorii mijloacelor de transport, etc. 4.2.9. Propagandă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
locuri și zone, care sunt cele mai intens solicitate de turiști, dar fără a aglomera și a depăși limitele normale de accesibilitate. Astfel, se va oferi posibilitatea de valorificare a unor noi resurse, cum ar fi cele oferite de stațiunile balneoclimaterice de interes local - În care timpul a verificat autenticitatea și valoarea factorilor naturali de cură - unele sate turistice , ca și alte puncte și obiective de pe traseele de circulație turistică. O caracteristică a noilor obiective - impusă de cererea turistică - va fi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
să nu conducă la deprecierea calității mediului ambiant. În caz contrar, dacă am insista În mod exagerat cu o dezvoltare intensivă a turismului (inclusiv prin orientarea bazei tehnico-materiale), am ajunge În situația nedorită de urbanizare a unor locuri și stațiuni balneoclimaterice, cu toate efectele negative ce decurg de aici. Pur și simplu turiștii s-ar deplasa dintr-un oraș În altul, iar acolo unde numărul lor e mare și poluarea mediului natural e intensă, cu efecte dintre cele mai negative În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
se poate ajunge În situații negative, ca cele de la Olănești și Herculane. Ne aflăm deci În fața unei dileme a strategiei ce ar trebui urmate. O analiză a modului cum s-a dezvoltat turismul În anumite locuri, În special În stațiunile balneoclimaterice și de odihnă, ne evidențiază faptul că În timp ce În primele faze se poate vorbi de stațiuni de mic sezon estival (respectiv 1-2 luni pe an În special iulie - august), a urmat apoi perioada cu două sezoane: de vară și de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Poiana Brașov, Predeal și Sinaia) pentru celelalte (În special cele de interes zonal și local) aproape totul trebuie pornit de la zero. 5.5.2. Călimănești - Căciulata - Cozia, stațiunea cu apa căreia Însuși Napoleon al III-lea a făcut tratament Stațiunea balneoclimaterică Călimănești - Căciulata, prin calitatea factorilor de cură, prin frumusețea peisajului, a numeroaselor obiective turistice ce o Înconjoară, ca și prin vechimea ei, este una dintre cele mai populare, mai cunoscute și apreciate din România, ale cărei ecouri au trecut de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
deja existente În acest punct. 5.5.3. Bătrîna și noua doamnă a balneologiei românești - Băile Herculane Într-adevăr, Stațiunea Băile Herculane Își merită apelativul de mai sus, pentru că așa cum prezintă documentele istorice, este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice de pe teritoriul României și nu numai al ei, dar În același timp prin programele masive de investiții realizate aici În intervalul 1965-1985 În hoteluri, baze de tratament, În gastronomie și agrement este tînără și promițătoare. Amplasată pe valea Cernei, la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
probleme: a) În cel puțin patru puncte din stațiune, dintre care În mod obligatoriu la gară și În piața Hercules - și În trei limbi (germană, engleză și franceză) să fie realizat „Modelul de prezentare a informațiilor la turiști În stațiunile balneoclimaterice” propus de noi (anexa 2). b) La toate monumentele istorice, de arhitectură, ale naturii, de artă plastică etc. să fie aplicată cîte o plăcuță cu text (În româna și În cele trei limbi enumerate mai sus) În care să se
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești etc.) cu numele „Zii bade cu fluiera” - a IV-a duminică din mai. - serbare popualară, a doua duminică din august „În Poiană”; - animale rare: capra neagră, antilopa de munte; - stațiune balneoclimaterică de interes local; - cabana Oașa, punct de plecare În munții Șureanu, la care se adaugă Încă alte 2 cabane; - hotel și popas turistic; - lac artificial și hidrocentrală. JUDEȚUL ARGEȘ ALBEȘTII DE MUSCEL. - m. arh. Biserica de lemn a fostului schit
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m.arh. - Schitul Podișor cu bisericuță din lemn; - vatra folclorică și etnografică; - stațiune climaterică de interes local; - tabăra de elevi; LEREȘTI. - m.n. - lacul glaciar Iezer; - vatra folclorică, port popular muscelean; - arh. populară - case, porți, etc.; - cabana Voinea; - refugiul Iezer; NUCȘOARA. - stațiune balneoclimaterică de interes local; - tabără de elevi; PRAVĂȚ. - m.m. - cimitir al eroilor din primul război mondial și un osuar, adăpostind rămășițele strînse de prin munți și rămase neidentificate; RUCĂR. - castru roman - Limes translantanus; - ruinele unei cetăți; - m. arh. - biserica veche, păstrînd
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina Peștera-Babele; - cabanele Peștera, Zănoaga, Scropoasa, Bolboci, Cota 1000, Popasul la cruce; - tabere școlare: Căprioara, VÎnătorul, Cerbul, Șoimii; - stațiune balneoclimaterică de interes local. PIETROȘIȚA. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: atelier de țesut covoare, -producție de obiecte de artizanat; - muzee: casa Serb Popescu; - muzeu sătesc (din 1975 - etnografie și artă populară); - expoziție de carte și icoane vechi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]