2,202 matches
-
Rothbard, M., Milton Friedman pe înțelesul tuturor, www.mises.ro Rothbard, M., Războiul, pacea și statul, www.mises.ro Rothbard, M., Milton Friedman pe înțelesul tuturor, www.mises.ro Rothbard, M., Mitul eficienței, www.mises.ro Rothbard, M., Puterea și bancherii, lecții din Austria, www.mises.ro Rougemont, D., Partea diavolului, Editura Humanitas, București, 2006. Samuelson, P.; Nordhaus, W., Economie politică, Editura Teora, București, 2000. Samuelson, P., Economics, ediția a IV-a, McGraw-Hill Book Company, 1958. Sedlacek, T., Economia binelui și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
100. 354 Idem. 355 Ibidem. 356 Apud. N.N. Constantinescu, Economia politică a socialismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, pp. 210-211. 357 Ibidem, p. 211. 358 Adică în scopul schimbului pe orice alte mărfuri. 359 Murray N. Rothbard, Puterea și bancherii, lecții din Austria, www.mises.ro, p. 97. 360 Spengler se situează pe altă poziție, considerând că: "Orașul domină istoria economiei prin înlocuirea valorilor rurale originale, imposibil de separat de viața și gândirea țărănească, cu conceptul de ban, independent de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
mises.ro, p. 10. 461 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 20. 462 Tehnica actuală permite tragerea a 1400 de foițe dintr-o tablă de aur groasă de 1 mm. 463 Murray Rothbard, Puterea și bancherii. Lecții din Austria, www.mises.ro, p. 2. 464 Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 532. 465 Ibidem. 466 Ibidem. 467 Charles Gide, Curs de economic politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Prima și cea mai importantă este "Trapezitica", scrisă de Isocrates în jurul anului 393 î.Hr. Este vorba despre un discurs juridic în care Isocrates apără interesele fiului unui favorit al lui Satyrus rege al Bosforului. Fiul îl acuză pe Pasion, un bancher atenian, de însușire ilicită a unui depozit de bani pe care i-l încredințase", Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 51. 535 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
1985, vol. I, p. 17. 558 Apud. Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 99. 559 În jurul anilor 1350-1364, Ibidem. 560 Ibidem, p. 100. 561 "La 13 februarie 1300 s-a hotărât ca fiecare bancher care falimentează să fie dezonorat pe tot cuprinsul Barcelonei, de un crainic public și forțat să trăiască numai cu pâine și apă până ce va restitui creditorilor săi suma totală din depozitele acestora (...). Pe 14 august 1321 reglementările referitoare la falimentele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de un crainic public și forțat să trăiască numai cu pâine și apă până ce va restitui creditorilor săi suma totală din depozitele acestora (...). Pe 14 august 1321 reglementările referitoare la falimentele bancare au fost modificate. S-a hotărât ca acei bancheri care nu-și îndeplinesc neîntârziat angajamentele, să fie declarați faliți, iar dacă nu-și achită datoriile în răstimp de un an, vor suporta defavoarea publică ce va fi anunțată pretutindeni în Catalania de un crainic al orașului. Imediat după aceasta
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
care nu-și îndeplinesc neîntârziat angajamentele, să fie declarați faliți, iar dacă nu-și achită datoriile în răstimp de un an, vor suporta defavoarea publică ce va fi anunțată pretutindeni în Catalania de un crainic al orașului. Imediat după aceasta bancherul va fi decapitat exact în fața ghișeului său, iar proprietatea va fi vândută în oraș pentru a fi despăgubiți creditorii". Jesús Huerto de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 64. 562 Momentul demonetizării definitive a aurului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
sale resurse, iar cu cât afacerile se amplificau și se diversificau, cu atât curentul acesta s-a extins. S-a pus deci problema creditului (...). s-a apelat mai întâi la împrumut, sub formele sale multiple". Jacques le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 22. 623 Ibidem, p. 35. 624 Iată conținutul unei cambii. "În numele lui Dumnezeu, 18 decembrie 1399, veți plăti prin acest bilet "la uzanță" lui Brunaccio di Guido și CCCCLXXII livre X sous
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
soluția și chiar mai multe soluții. Bunăoară la Geneva, la Florența, la Veneția, încă din secolul al XIII-lea, marea inovație este scrisoarea de schimb, care pătrunde schimburile cu pași mici, dar le pătrunde". 626 Jacques le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 37. 627 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 133. 628 Care zboară, lipsită de un suport, lipsită de valoare, efemeră. 629 Cursul forțat al
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
mod adecvat drepturile de proprietate ale deponenților s-a produs odată cu constituirea Băncii Municipale din Amsterdam în 1609. Banca a fost fondată după o perioadă de mare haos monetar și de activitate bancară frauduloasă bazată pe rezerve fracționare desfășurată de bancherii privați. Banca a început să funcționeze la 31 ianuarie 1609, fiind denumită Banca de Schimburi. Fundamentul pe care a fost creată a fost păstrarea dispoziției constante a Tantundem în favoarea deponentului, cu alte cuvinte menținerea în orice moment a unei rate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
azi și cei de mâine, www.mises.ro, p. 33, unde autorul arată: "În secolul al XVIII-lea, când au făcut primele încercări de a emite bancnote cu statutul de mijloace legale de plată (...), guvernele și națiunile au crezut că bancherii dețin anumite secrete care îi fac capabili să creeze bogăție din nimic". 754 Mecanismul de creare a averii naționale prin folosința monedei de hârtie descris de către Smith este următorul: "Să presupunem de exemplu că totalitatea monedei în circulație într-o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
țară s-a urcat la un milion de lire sterline la un anumit moment, această sumă fiind suficientă pentru a pune în circulație toată producția anuală a pământului și a muncii. Să presupunem de asemenea că, după câtva timp, diferiți bancheri și diferite bănci emit bilete plătibile la purtător, până la suma de un milion, rezervând în casele lor de bani două sute de mii de lire sterline, pentru cereri eventuale. Ar rămâne deci în circulație opt sute de mii de lire în aur
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 335. 765 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 586. 766 Daniela Zăpodeanu, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj, 2002, p. 16. 767 Jacques le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 34. 768 Ibidem. 769 Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași 2002, p. 102. 770 Ibidem. 771 Ibidem, p. 101. 772 Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași 2002, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
I și II. 805 Idem, vol. II, p. 17. 806 Ibidem, p. 19. 807 Fernand Braudel vorbește despre bănci: Fără îndoială în cadrul Europei Medievale și moderne, banca nu este o creație ex nihilo (din nimic). Antichitatea a cunoscut bănci și bancheri". Vezi Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. II, p. 25. 808 "În decursul istoriei, bancherii au fost foarte devreme tentați să încalce regula tradițională de conduită mai sus menționată, folosind în beneficiul lor banii deponenților. La început
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
bănci: Fără îndoială în cadrul Europei Medievale și moderne, banca nu este o creație ex nihilo (din nimic). Antichitatea a cunoscut bănci și bancheri". Vezi Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. II, p. 25. 808 "În decursul istoriei, bancherii au fost foarte devreme tentați să încalce regula tradițională de conduită mai sus menționată, folosind în beneficiul lor banii deponenților. La început acesta s-a produs într-un mod rușinat și secret, deoarece bancherii aveau încă sentimentul că acționează incorect
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
p. 25. 808 "În decursul istoriei, bancherii au fost foarte devreme tentați să încalce regula tradițională de conduită mai sus menționată, folosind în beneficiul lor banii deponenților. La început acesta s-a produs într-un mod rușinat și secret, deoarece bancherii aveau încă sentimentul că acționează incorect. Aceasta s-a întâmplat, de exemplu, cu Banca din Amsterdam, care, din motivul menționat anterior își desfășura activitatea, după spusele lui Sir James Stewart, "în cea mai mare taină". (...) Mai târziu, bancherii au obținut
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
secret, deoarece bancherii aveau încă sentimentul că acționează incorect. Aceasta s-a întâmplat, de exemplu, cu Banca din Amsterdam, care, din motivul menționat anterior își desfășura activitatea, după spusele lui Sir James Stewart, "în cea mai mare taină". (...) Mai târziu, bancherii au obținut ca încălcarea acestui principiu tradițional de drept să se facă deschis și legal, atunci când ei au fost suficient de norocoși să obțină de la guvern privilegiul folosirii unei părți din banii deponenților în beneficiul lor. În acest fel a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
după '90 să managerieze noile bănci și noile firme - toate acestea va lăsăm pe Dvs. să le ghiciți. Să ghiciți, si, altfel spus, cine ar putea fi echivalenții lui Berezovski, Hodorcovski, Smirnov, Potanin și alții în România post-decembristă. Să ghiciți bancherii flamboianti și afaceriștii regimului Iliescu. Noi ne vom ocupă de pasul următor al mafiei financiar-bancare: marile ingineni financiare ale caracatiței românești, din perioada de aur a erei Iliescu. Inginerii care au golit băncile și au lichidat economule populației, caracatiță ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
dar și germani, greci și armeni — au ocupat aceste sectoare, imprimând românilor un complex de inferioritate. Ponderea evreilor a fost mare Îndeosebi În comerț. În fapt, societatea evreiască era ea Însăși puternic polarizată: pe de o parte unii evrei bogați, bancheri, comercianți sau industriași, pe de altă parte numeroși evrei trăind În condiții precare, În cartiere sărace. În privința științei de carte stăteau, În medie, mai bine decât românii; erau mulți evrei În profesiunile liberale: medici, avocați, jurnaliști... Incontestabil este și faptul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
frumusețe”, dar trăsăturile ei aveau ceva „asiatic”, „neobișnuit”, „straniu” și „enigmatic de nepătruns”, așa cum le-a prevăzut „sumbrul ei Dumnezeu” <endnote id="(830, p. 13)"/>. În romanul Gorila (1938) al lui Liviu Rebreanu, „ovreica” Babila este „fiica foarte frumoasă a bancherului Leopold Goldstein”. Ea este „o jidancă botezată”, dar aparține unei „rase cam lubrice”, cum se exprimă un personaj antisemit <endnote id="(211)"/>. În fine, În 1944, vizitând orașul spaniol Córdoba, Mircea Eliade vede o fată „uluitor de frumoasă”. În percepția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și de prăvăliași” ; <endnote id="cf. 320"/>), fiind mai aproape de cea a lui Carol Iancu, formulată pentru situația Țărilor Române În a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la Începutul secolului XX : „Cu excepția unui mic număr de notabili (bancheri și comercianți bogați) asimilați, și În afară de o burghezie puțin numeroasă (negustori) mai mult sau mai puțin asimilată, majoritatea evreilor trăiau din munca manuală [...]. Ei erau croitori, cizmari, tinichigii, tâmplari, tapițeri, strungari, zidari, birjari, fierari, hamali, vidanjori etc., constituind o clasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vopsitori, giuvaergii, tâmplari, olari de lux, constructori de mașini, ipsosari, fabricanți de oglinzi, În sfârșit se ocupă cu orice și muncesc din greu și cinstit În toate direcțiunile. Cum rămâne deci cu legenda că evreul nu este decât cămătar, zaraf, bancher, vânzător de mărunțișuri și altele ? Ca și multe legende, și aceasta trebuie să cadă...” <endnote id="(100, pp. 93-94)"/>. În aceeași epocă, meseriașul evreu era apreciat chiar și de unii intelectuali români care nu-i simpatizau pe evrei. Este cazul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
534 și 576)"/>. 3. Evreul cămătar În Europa de Vest și Centrală, prototipul profesional al evreului a fost cămătarul. Acesta și-a găsit Întruchiparea nu atât În personajul balzacian Gobseck (de la fr. gober = „a Înșfăca, a Înfuleca pe nemestecate”), cât În Shylock, bancherul nemilos din piesa lui William Shakespeare Neguțătorul din Veneția. „Shylock este o formulă generală, aplicabilă către toți ovreii În particular. Shylock este tipul judanilor !”, scria B.P. Hasdeu În 1865 <endnote id="(246, pp. 20-21)"/>. Per sonajul shakespearian a devenit atât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
non parit nummos („Banii nu fac pui”). Această zicală s-a răspândit În Europa Occidentală Începând cu secolul al XIII-lea, odată cu redescoperirea ideilor filozofului antic grec, dar și - În contratimp - odată cu nașterea unei puternice burghezii, care avea nevoie de bancheri și de banii lor. Nu voi Încerca - cum a făcut cu succes Walter Block - să-i „apăr pe cei care nu pot fi apărați”, pe „țapii ispășitori ai econo miei”. Având curajul să reabiliteze profesiile nepopulare, Block a demonstrat nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nu voi Încerca - cum a făcut cu succes Walter Block - să-i „apăr pe cei care nu pot fi apărați”, pe „țapii ispășitori ai econo miei”. Având curajul să reabiliteze profesiile nepopulare, Block a demonstrat nu numai necesitatea cămătarului (a bancherului, În ultimă instanță) Într-o societate liberală, dar și că acesta „este la fel de onest ca oricare alt om de afaceri” <endnote id="(397, p. 133)"/>. Voi susține doar că propensiunea evreilor pentru acumularea de bani s-a datorat și faptului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]