1,455 matches
-
într-o splendidă reședință barocă. Distrus în cea mai mare parte cu ocazia bombardamentelor Aliaților, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost refăcut câteva decenii mai târziu. Simbolul cultural al Dresdei este în mod incontestabil Zwingerul, capodopera barocului german, realizat de arhitectul Matthaur Daniel Poppelmann și sculptorul Balthasar Permoser (1710-1732). În somptuosul palat a avut loc căsătoria romantică a prințului Friedrich August al II-lea (1696-1763) cu arhiducesa Maria Josepha, fiica împărătesei habsburgice, Maria Tereza. Ca să poți înțelege
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
rezistat asalturilor celor trei revoluții: 1905, februarie 1917, octombrie 1917. În interiorul citadelei se află Catedrala (Petropavlovskoie Sobor), construită de arhi-tecții Tresini și Ustinov (1712-1733), bazilică cu trei nave, cupele și clopotniță foarte înaltă, cu patru niveluri, cu linii severe, specifice barocului rusesc, necropola țarilor. Pe malul stâng al Nevei se ridică Palatul Amiralității sub forma unui templu antic ce a servit, în decursul anilor, drept Palatul Bursei. Astăzi, aici, este instalat Muzeul Marinei cu interesante exponate legate de începuturile construirii flotei
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
mării, "Hohes Gras". În "Bergpark Wilhelmshöhe" se află Schloss Wilhelmshöhe, o cladire istorică de la sfârșitul secolului al 18-lea. Partea centrală a clădirii adăpostește o colecție de antichități și "Gemäldegalerie Alte Meister". Acesta conține predominant picturi flamande și olandeze din baroc, de exemplu, de Rembrandt, Franș Hals și Rubens. Este prezentă de asemenea și pictură veche germană (Albrecht Altdorfer, Albrecht Dürer), pictură italiană și spaniolă. În Weißensteinflügel interioarele istoric mobilate poate fi vizitate. Neue Galerie este situat între Primărie și Karlsaue
Kassel () [Corola-website/Science/304408_a_305737]
-
este cunoscut și sub numele de "diskant" sau "deskant". Flautul dulce are un ambitus de 2 octave și jumătate, sunetele din ocava a treia putând fi luate numai de suflători experimentați: A fost un instrument deosebit de popular în Renaștere și Baroc. Continuă să fie popular în școli datorită simplității în folosire. A fost folosit în mari compoziții de Haendel, Bach, Telemann etc. alături de clavecin. Exemplu: "Trio sonata în fă major pentru flaut dulce " și Basso Continuo de Haendel
Flaut dulce () [Corola-website/Science/312601_a_313930]
-
fragmentare în privința muzicii românești premergătoare secolului al XIX-lea, descoperirea și transcrierea Codex Caioni atestă cu lux de amănunte interesele corespunzătoare unei perioade disputate din istoria culturii române - epocă când au pătruns simultan influențele (contradictorii, ale) Renașterii târzii și ale Barocului. Ghidându-ne după codice, în viața muzicală a epocii pare să fi coexistat o mare diversitate a preferințelor. Deși materialele culese cel mai probabil aparțin de mediul orășenesc, melodiile unor dansuri românești prezente în codice au atras atenția folcloriștilor români
Codex Caioni () [Corola-website/Science/311547_a_312876]
-
Constantin Dragan. Noi, tracii. Craiova, 1976, în OS, nr.6, 1976, p. 7. 2. Al. Săndulescu, Introducere în opera lui Liviu Rebreanu, București, 1976, în AUI, secț. III, F. literatura, tom. XII, 1977, p. 113 133. 3. Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII lea. București, 1977, în ANLL, tom. XXVI, 1977 1978, p. 229 230. 4. Raționalitate și discurs. vol. I ÎI, Iași, în “Buletinul informativ al Universității Al. I. Cuza”, Iași, 1983, p. 111 113
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
zis (n. august 1489, - d. 5 martie 1534 "ibidem") a fost un pictor italian din perioada Renașterii, aparținând "școlii din Parma". Picturile sale, realizate cu o tehnică iluzionistă, constituie o punte între operele lui Andrea Mantegna din Mantova și arta Barocului. Creația lui servește ca inspirație multor artiști, de la reprezentanții manierismului până la stilul "rococo" din secolul al XVIII-lea. Pictorul, cu numele adevărat Antonio Allegri, s-a născut la Correggio, de la care și-a luat numele de artist, o mică localitate
Correggio () [Corola-website/Science/311175_a_312504]
-
notații explicite, fără pasaje improvizate, pentru voce și pian. În schimb, muzica de jazz a dezvoltat notația de "fake book" (partitura vocală sau a instrumentului solist, însoțită de cifraje de acorduri), într-o măsură asemănătoare cu basul cifrat folosit în baroc. Unele culegeri sau albume de muzică ușoară au preluat această notație. În paralel, albumele de muzică editate în mediul academic s-au extins asupra creației corale, a folclorului muzical, fiind publicate și albume (culegeri) de solfegii, dictate ș.a. în scopuri
Album (muzică) () [Corola-website/Science/311371_a_312700]
-
special cele de secundă, septimă, nonă și așa mai departe, cu salturi neobișnuite și dificile. Gruparea în serii a celor douăsprezece semitonuri ale gamei cromatice temperate și prelucrarea acestora conform unor procedee constructiviste, riguros aplicate, amintește de tehnici ale Renașterii barocului muzical. Dodecafonia nu a avut răsunetul dorit, în ciuda unor acțiuni foarte dârze și puternic sprijinite de finanța vremii. Cu toată reclama zgomotoasă, făcută de cercurile din Köln, Viena, Berlin, Paris, Roma, ea nu s-a impus ca sistem, menit să
Dodecafonism () [Corola-website/Science/310138_a_311467]
-
și a marii burghezii în era proletară. În prefața cărții autorul își anunță cititorii că nu scrie o istorie a literaturii spaniole ci își publică propriile considerații sub forma unor eseuri. Studiul se deschide cu un celebru articol, "Clasicism, romantism, baroc" și analizează motive celebre ale literaturii spaniole, curente literare(picarescul), sau opere fundamentale care îi drept autori pe Miguel de Cervantes, Baltasar Gracian, sau Calderon de la Barca, se ocupă de misticii spanioli sau de literatura mariologică, de geneza poemului El
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
I, Paralela 45, Pitești, 2001. Rodica Draghincescu, "Tangouri pe trambulină", Paralela 45, Pitești, 2001. Ion Bogdan Lefter, "Scriitori români din anii '80 și '90. Dicționar bio-bibliografic", II, Paralela 45, Pitești, 2001. Ada D. Cruceanu, "Capete de pod (sau despre fețele barocului)", Anthropos, Timișoara, 2001. Tudorel Urian, "Platon pe INTERNET", Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Olimpia Berca, "Lecturi provinciale", Eubeea, Timișoara, 2003. Adrian Oțoiu, "Ochiul bifurcat, limba sașie. Proza generației '80", II, Paralela 45, Pitești, 2003. Gheorghe Mocuța, "Sistemul modei optzeciste. Primul val", Redacția
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
Coloana Ciumei (în , "Dreifaltigkeitssäule"), cunoscută și ca "Statuia Ciumei" sau "Monumentul Sfintei Treimi", este înălțată în mijlocul Pieței Unirii din Timișoara, în concordanță cu stilul arhitectonic al clădirilor dimprejur (baroc). Monumentul se înscrie în tipologia coloanelor ciumei, răspândite în epoca barocului în întregul spațiu sud-german, boem și maghiar. Statuia amintește de încetarea epidemiei de ciumă care devastase întreg Banatul, între 1731 și 1738. În timpul epidemiei, numai la Timișoara și-au
Coloana Ciumei din Timișoara () [Corola-website/Science/308812_a_310141]
-
Coloana Ciumei (în , "Dreifaltigkeitssäule"), cunoscută și ca "Statuia Ciumei" sau "Monumentul Sfintei Treimi", este înălțată în mijlocul Pieței Unirii din Timișoara, în concordanță cu stilul arhitectonic al clădirilor dimprejur (baroc). Monumentul se înscrie în tipologia coloanelor ciumei, răspândite în epoca barocului în întregul spațiu sud-german, boem și maghiar. Statuia amintește de încetarea epidemiei de ciumă care devastase întreg Banatul, între 1731 și 1738. În timpul epidemiei, numai la Timișoara și-au pierdut viața peste 1.300 de bolnavi de ciumă. Un monument
Coloana Ciumei din Timișoara () [Corola-website/Science/308812_a_310141]
-
dificile și pozițiile teatrale cu grandoarea căutată a personajelor înfățișate, par să aducă pictorului satisfacție Totul contrastează cu lirismul peisajelor pictate cu o reală efuziune la Brăila, pe Olt sau la Herța. Admirator al Renașterii, al clasicismului și chiar al barocului, Arthur Verona spre deosebire de pictorii educați în spiritul artei bizantine, a considerat că pictura decorativă este inevitabil subordonată arhitecturii. El a fost convins că pictura murală trebuie să se ridice la nivelul arhitecturii pentru simplul fapt că ea trebuie să o
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
deficitare care pot apărea printr-o proiectare neglijentă a edificiului. Astfel, pentru a crea cavitățile aparente în construcție, bizantinii s-au folosit de o decorație plană și o cromatică adaptată unei iluminări reduse a interiorului. Arta renascentistă și mai apoi barocul au folosit pictura murală tocmai pentru a amplifica luminozitatea și spațiul interior al unei clădiri arhitecturale. În anul 1926, Comisia Monumentelor Istorice i-a dat comanda să picteze capela de la Castelul Bran. Ion D. Ștefănescu a menționat că Arthur Verona
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
tagențial la corzi și, așezat paralel cu planul format între două coarde vecine, le poate pune simultan în vibrație. Pornind de la etimologia numelui dat instrumentului (preluat ca atare din limba italiană), se obțin câteva date semnificative cu privire la istoria violei. În Baroc, denumirea de "viola" reprezenta un număr mare de instrumente distincte, constituite în mai multe familii, dar toate având în comun posibilitatea tehnică de a se cânta cu arcuș. Trei instrumente remarcabile, ieșite astăzi din uz (și folosite doar de formațiile
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
a trei sau patru corzi. De multe ori, a patra coardă va fi scoasă (Do sau la); restul de trei vor fi acordate diferit. Spre exemplu, în estul Transilvaniei au fost remarcate următoarele acordaje: Urmând calea unei tradiții din perioada barocului, muzica pentru violă se notează cel mai adesea într-o cheie de do, numită și „cheia alto”. Folosită arareori pentru alte instrumente sau notații, cheia alto reprezintă a treia cheie folosită astăzi ca răspândire. Un alt beneficiu al cheii este
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
a cheii de sol, scrisă cu mai jos cu o linie a portativului, deci o terță), diferența de notație cu cheia violei era mai mare - o cvartă - și permitea mai puține confuzii. Unul dintre cei mai apreciați violiști ai perioadei (baroc târziu) a fost Johann Sebastian Bach, de asemenea foarte bun cunoscător al viorii și al altor instrumente. Bach prefera să interpreteze în cvartetul de coarde (două viori, violă și violoncel) la violă, pentru a fi poziționat în centru, de unde putea
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
patriarh Alexandru sau Sf. patriarh Macarie. Bolta absidei este decorată cu imaginea porumbelului, simbolul Sf. Duh. Spațiile dintre imagini au fost completate cu decorații vegetale, realizate într-o cromatică dominată de culori vii precum galbenul, roșu sau verdele, specifice canoanelor barocului. În cazul iconostasului bisericii se remarcă faptul că a fost amplasat peste unul mai vechi, acest eveniment având loc probabil în secolul al XIX-lea. Stilul picturii iconostasului trădează experiența unui pictor format și venit din ambianța culturală central europeană
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
se lasă treptat inspirată de practicile muzicii din popor, împrumutându-i speciile de scurtă durată, modelul de cânt vocal, muzica instrumentală și orchestrația specifică. O dată cu deschiderea făcută de Renaștere, muzica maselor și muzica cultă se apropie mai mult stilistic. Din baroc (primă epocă a tonalității, desemnând cel mai „firesc” sistem sonor utilizat și astăzi), creatorii culți se inspiră frecvent din dansurile practicate de popor. Cazul cel mai ilustrativ este cel al suitelor de dansuri baroce, care pornesc de la dansuri populare, caracteristicile
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
un regim mai lent. Demarcația muzicii create de popor de tendințele muzicii culte este cu atât mai evidentă. Românii nu resimt influențele culturii vestice într-o prea mare măsură (Transilvania traversează o "quasi"-Renaștere târzie, unde intră și elemente de baroc), iar muzica păstrează până la jumătatea secolului XIX sonorități orientale, atât în muzica de cult (de rit bizantin), dar și în cultura populară. În ultimele decenii ale secolului XIX sunt importate tot mai multe elemente ale culturii muzicale vestice, dintre care
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
proiectată pentru 1872, dar amânată în mod repetat. Neuschwanstein, castelul simbolic al cavalerilor medievali, nu a fost singurul proiect gigantic de construcție al lui Ludovic al II-lea. Acesta a fost urmat de palatul în stil rococo Linderhof și palatul baroc Herrenchiemsee, un monument al epocii absolutismului. Linderhof, cel mai mic de proiecte, a fost terminat în 1886, iar celelalte două rămân incomplete. Toate cele trei proiecte au secătuit resursele regelui. Regele a plătit pentru proiectele sale de construcții din surse
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
Alexandru cel Bun în 1402).În anul 1786 negustorul Hagi Ivanciu din Botoșani dăruiește un sicriu de lemn pentru păstrarea sfintelor moaște. Zece ani mai târziu, sulgerul Toader și soția sa Anghelusa din Mlenauti înlocuiesc iconostasul original. Iconostasul aparține stilului baroc moldovenesc, remarcându-se prin dimensiunile impresionante, somptuozitate ornamentală și cromatică.Frescele ce decorează astăzi biserica Sf. Gheorghe sunt opera meșterilor moldoveni din vremea lui Petru Rareș. În anul 1893 episcopul Melchisedek în urma descifrării pe peretele de sud al naosului a
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
dată orașul )a fost construit de-a lungul erei coloniale la începutul secolului al XVIII-lea.Cum sugerează numele,Diamantina a fost centrul minelor de unde se extrăgea diamantul în secolele XVIII și XIX. Un exemplu bun al arhitecturii din perioada barocului,Diamantina este un"UNESCO World Heritage Site" Diamantina este o microregiune care include următoarele municipii: Diamantina,Datas,Felicio dos Santos,Gouveia,Presidente Kubitschek,Sao Goncalo do Rio Preto,Senador Modestino Goncalves și Couto de Magalhaes de Minas.Aria acestei regiuni
Diamantina () [Corola-website/Science/305537_a_306866]
-
de muzică barocă sau clasică, contrabasul dublează adesea partea violoncelului; studiile recente dovedesc, totuși, că practica dublajului la octavă era în epocă, nu de puține ori, improbabilă (este confirmată doar parțial, în școlile italiană și germană târzie). Strămoșii contrabasului în baroc (mai ales "violone", cu mai multe corzi) punctau fundamentalele și pasajele grave în basul continuu și câteodată se folosea o aceeași știmă pentru mai multe instrumente, în limita disponibilităților: contrabas ("violone"), clavecin, lăută, teorbă ș.a. În barocul târziu au apărut
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]