3,051 matches
-
al președintelui Comitetului Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1962-1964). Laureat al Premiului de Stat (1972), a primit și titlul de Scriitor al Poporului din Republica Moldova (1982). Este prezent cu versuri și proză în revistele „Licurici”, „Armonia”, „Revista noastră”, precum și la „Pagini basarabene”, „Poetul”, „Itinerar”, „Nistru” ș.a. În versurile de început ale lui M. se simt tonalități coșbuciene și eminesciene. Îi sunt familiare, din anii de studenție, nu numai miturile naționale, ci și poezia simboliștiilor francezi Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Paul Valéry. Treptat
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
Paul Mihail, „Magazin bibliologic” (Chișinău), 1992, 1; Virgil Cândea, Trecutul la timpul prezent: Paul Mihail, LA, 1992, 7; Ion Madan, Oameni iluștri: Paul Mihail - promotor al culturii și credinței, „Știința” (Chișinău), 1992, 6; Ștefan Ștefănescu, Paul Mihail, un mare istoric basarabean, „Opinia națională”, 1993, 13-14; Constantin C. Angelescu, Bibliografia scrierilor părintelui Paul Mihail, „Teologie și viață”, 1993, 11-12; Mihai Moraru, Paul Mihail (1905-1994), RITL, 1994, 4; Mihai Mitu, Paul Mihail, RSL, 1994; Toader Buculei, Clio încarcerată, Brăila, 2000, 163-167; Păcurariu, Dicț
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
nu-l va absorbi însă complet. Membru corespondent al Academiei Române din 1919, el prezintă pe larg experiența sa din anii 1917-1918 în documentarele Cu gândul la Basarabia (I, 1926), De la Basarabia rusească la Basarabia românească (1926), Trei ani pe frontul basarabean (1927), Ardealul în Basarabia (1928). Ales senator de Orhei, scoate în 1926 ziarul „Cuvânt moldovenesc” și o a doua serie a ziarului „România nouă” și inițiază înființarea filialei basarabene a Astrei. Se implică, de asemenea, cu grupul de la „Societatea de
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
De la Basarabia rusească la Basarabia românească (1926), Trei ani pe frontul basarabean (1927), Ardealul în Basarabia (1928). Ales senator de Orhei, scoate în 1926 ziarul „Cuvânt moldovenesc” și o a doua serie a ziarului „România nouă” și inițiază înființarea filialei basarabene a Astrei. Se implică, de asemenea, cu grupul de la „Societatea de mâine”, în medierea divergențelor dintre oamenii politici ardeleni, în combaterea „statusului romano-catolic”, în care distingea acțiunea revizionismului maghiar, precum și în lupta pentru unitatea religioasă a românilor. Intransigent în privința principiilor
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
aglomerarea argumentelor și a dovezilor, polemismul excesiv și evidentul pro domo diminuează întrucâtva valoarea literară, cât și pe cea documentară a acestor amintiri. În aceiași parametri se înscriu și lucrările De la Basarabia rusească la Basarabia românească, Trei ani pe frontul basarabean și Ardealul în Basarabia. Totodată, împreună cu însemnările de călătorie, rămase în periodice, ori cu acelea relative la înființarea Universității clujene, precum și cu „ziarul” detenției din lagărul de la Caracal, ele au pregătit vasta autobiografie, în patru volume, Pe baricadele vieții. Cel
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
Astra. Evoluția istorică a secțiunilor literare și științifice ale Astrei, Sibiu, 1925; Cu gândul la Basarabia, Arad, 1926; De la Basarabia rusească la Basarabia românească, I, Vălenii de Munte, 1926; ed. București, 1997; Portrete pedagogice, București, 1927; Trei ani pe frontul basarabean, Chișinău, 1927; ed. îngr. Marian Radu, București, 1996; Ardealul în Basarabia, Cluj, 1928; Universitatea Daciei Superioare, București, 1929; ed. Cluj-Napoca, 2001; Contribuții la istoria poeziei noastre populare și culte, București, 1934; Acțiunea catolicismului și a Sfântului Scaun în România întregită
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
Crizantema de la frontieră, în Proză interbelică din Basarabia, îngr. și pref. Veronica Bâtcă, București, 1996, 63-72. Repere bibliografice: Sever Zotta, Paul Gore, Chișinău, 1928; Veronica Bâtcă, Paul Gore-ultimul cavaler al Basarabiei, „Știința” (Chișinău), 1992, 2; Gh. Bezviconi, Fapte trecute și basarabeni uitați, Chișinău, 1992, 161-166; Colesnic, Basarabia, I, 104-111; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 93-94. S.P.
GORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287316_a_288645]
-
România. Preocuparea, din România, pentru folclor nu va fi uitată când se stabilește la Providence, o carte că Vămile grave (1999) conținând, spre exemplu, interesante relatări despre sărbătoarea Crăciunului în lume și tulburătoare pagini despre uciderea de către bolșevici a etnologului basarabean Petre Ștefănucă. Antologia Deșire Machines. A Romanian Love Charms Database (1998) excelează deopotrivă prin studiul care o preceda, conținând observații de finețe despre descântecele populare românești, ca și prin versiunile în engleză ale unor descântece, care i-au impus traducătoarei
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
așază peste lucruri, făcându-l pe poet să „se petreacă” în ele, să lunece în neantul lor cu chip amăgitor: „Mă tot petrec în lucruri mai nou și mai departe”. Se fac evidente semnele textualizării moderne. Participant activ la renașterea basarabeană, a îmbrățișat și formula mesianică, a scris și poezii sociologizante pe temele zilei, dar în Ambasadorul Atlantidei (1996), unde domină umoarea neagră, sarcastică, lirica sa adoptă o turnură existențialistă, valorificând strategiile mitopoetice postmoderniste. SCRIERI: Zilele, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1977
HADARCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
a încercat aici să dea un exemplu de activitate multiplă, publicând versuri, proză și articole în care îndemna la solidaritate națională, la acțiuni și atitudini utile, făcea evaluări de ansamblu asupra Basarabiei de după Unire, comenta evenimentele importante sau prezenta personalitățile basarabene în simple evocări ocazionale sau în adevărate studii de istorie literară (Alexie Mateevici, C. Stere, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Prinosul Basarabiei în literatura românească ș.a.). A fost redactor la revista literară „Itinerar” (Chișinău, 1938+-1940) și a colaborat la numeroase alte
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
1918 a fost ales membru corespondent al Academei Române. Volumul Flori de pârloagă (1921) include doar o parte din versurile apărute în periodice de-a lungul a peste trei decenii. Metafora titlului se referă atât la „solul necultivat” al poeziei basarabene, cât și la caracterul rustic, puțin elaborat al stihurilor, care, stilistic, amintesc uneori de epoca preeminesciană. Aflate sub semnul „datoriei” (Poezie-datorie) față de poporul ce trăia într-o „ceață de dureri nemăsurate”, al necesității de a-l lumina și mobiliza, al
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
Izbrannoe, pref. I.S. Vasilenko, Chișinău, 1956; Izbrannoe, îngr. N.N. Romanenko, pref. P.T. Balmuș, Chișinău, 1986; Domnia Arnăutului. Proză, poezie, publicistică, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 133-136; Pop, Conspect, II, 242-247; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 41-42; P.V. Haneș, Scriitorii basarabeni, București, 1920, 159-191; Liviu Marian, Alexandru Hasdeu și Academia Română, București, 1932; E. Dvoicenco, Alexandru Hasdeu și literatura română populară, Vălenii de Munte, 1936; Nicolae Bagdasar, Istoria filosofiei românești, ed. 2, București, 1941, 319-323; Tr. Ionescu-Nișcov, Alexandru Hasdeu, București, 1941; Bezviconi
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
este numit inspector pentru învățământul secundar și decorat cu ordinul Coroana României. Se pare că în 1918 a fost profesor la Universitatea din Chișinău, pentru ca în 1919-1920 să țină la Universitatea din București un curs liber, tipărit sub titlul Scriitorii basarabeni (1920). Tot atunci își lua și doctoratul în litere, cu teza Un călător englez despre români (1920). În anul următor era secretar general la Ministerul Culturii Naționale și Cultelor. Reîntors la catedra sa de la Liceul „Mihai Viteazul”, H. dă la
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
operele multora dintre aceștia, nu a finalizat studii monografice asupra lor. Pe de altă parte, Istoria literaturii românești reprezintă în fapt un compendiu, util mai cu seamă pregătirii bacalaureatului. O istorie a literaturii române din Basarabia este, în schimb, Scriitorii basarabeni, deficitară însă în ce privește informația; faptul a fost parțial remediat în edițiile următoare, restructurate ca un dicționar de autori. Meritele principale ale lui H. constau în readucerea la lumină a lui Alecu Russo, în repunerea în circulație a unor scrieri și
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
literatura română, pref. Ovid Densusianu, București, 1901; Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, 1904; Literatura română modernă. Curs de limba română pentru învățământul secundar, București, 1904; Studii de literatură română, București, 1910; Scriitorii basarabeni, București, 1920; ed. 2, București, 1942; Un călător englez despre români, București, 1920; Istoria literaturii românești, București, 1924; ed. (Histoire de la littérature roumaine), pref. Mario Roques, Paris, 1934; Studii literare, București, 1925; Studii și cercetări, București, 1928; Genuri literare, București
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
în colaborare cu Grigore Olimp Ioan). Repere bibliografice: Iorga, O luptă, II, 158-159, 172-173; G. Bogdan-Duică, „Alexandru Russo. O pagină ignorată din istoria literaturii române”, CL, 1901, 7; Ovid Densusianu, „Literatura română modernă”, „Revista bibliografică”, 1904, 3-4; Sextil Pușcariu, „Scriitorii basarabeni”, DR, 1920-1921, 428-434; Petre Grimm, „Un călător englez despre români”, DR, 1920-1921, 502-505; G. Baiculescu, „Istoria literaturii românești”, ALA, 1924, 210; G. Baiculescu, „Studii literare”, ALA, 1925, 237; G. Baiculescu, „Studii și cercetări”, ALA, 1928, 414; Predescu, Encicl., 388; Emil
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
A ocupat mai multe funcții și în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Între 1949 și 1951 execută o condamnare politică. Debutează cu o recenzie în „Arhiva” (1911). Colaborează cu schițe și nuvele la „Viața românească”, „Însemnări ieșene”, „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Dreptatea” (Chișinău), „Școala Basarabiei”, „Cuget moldovenesc”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. A întemeiat, împreună cu Sandu Teleajen, G. M. Zamfirescu, George Lesnea și Bogdan Amaru, revista „Cadran” (Iași, 1934). A mai semnat cu pseudonimele T. Iuzbași, T. Sutașu ș.a. În 1919
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
câteva poezii în „Tribuna” (1915-1916). Adună folclor, pe care îl publică în revista „Ion Creangă” din Bârlad. Colaborează destul de frecvent cu schițe, nuvele, versuri, eseuri, recenzii, foiletoane de bună ținută literară în „Ramuri”, „Cuvântul”, „Facla”, „Azi”, „Dimineața”, „Relief dunărean”, „Pagini basarabene”, „Timpul”, „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Gândul nostru” (Iași), „Cuvântul liber”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Familia”, ajungând chiar prim-redactor al cotidianului „Capitala” (1943). Un volum târziu de poeme și balade orientale, Cântecele pescarului Seled
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
artistic, și mesianică, făcând o cronică lirică a procesului de renaștere a românilor de peste Prut. În acorduri patetico-publicistice, solemn-civice sau mânios-etice, ea exaltă idealurile naționale și veștejește gesturile imperiale, hăul, minciuna, vanitatea, nepăsarea, mediocritatea. Această Jeanne d’Arc a renașterii basarabene, cum era privită, demonică, necruțătoare, a semnat versuri care, chiar inegale din punct de vedere artistic, au înfiorat ani în șir mulțimile. După cum observa Marin Sorescu în prefața la volumul Lira și păianjenul, poezia se confundă în cel mai înalt
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
incluși Anatol Ciobanu, Nicolae Mătcaș ș.a. Apărută în urma desființării revistei „Limba noastră”, L. r. și-a propus de la început să contribuie la trezirea și menținerea conștiinței naționale a cititorilor, să readucă în prim-plan obiectivele pentru care au militat românii basarabeni decenii în șir. Publicația înțelege să se adreseze tuturor celor pentru care limba română, „modelul cel mai puternic, dacă nu chiar temelia” neamului, este averea inestimabilă a națiunii, în primul rând a „pedagogilor, a studenților, elevilor, într-un cuvânt, a
LIMBA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287812_a_289141]
-
L. găzduiește și proză ori poezie, fără a face concesii unui așa-zis localism creator și respingând în chip declarat producțiile slabe. Se remarcă și rubrica „Poezia acasă”, realizată de scriitorul Iulian Filip, care prezintă într-o selecție personală poeți basarabeni, demersul său și al revistei materializându-se și în publicarea acestora într-o antologie. Un marcat caracter de atitudine prezintă rubrica „Revista revistelor”, semnată Lector, cu texte adesea ironice ori polemice. L. a reușit să coaguleze un grup de autori
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
1959 colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Secolul 20”, „Flacăra”, semnând și cu pseudonimele V. Banu, Vera Petri, Nirvana Runcu, Svetlana Russo, Adrian Niculescu ș.a. A fost președinta Societății Culturale Ginta Latină, Filiala București. Debutează în 1936, la revista „Pagini basarabene”, cu poezia O stea, semnată Nirvana Runcu, iar în volum, în 1968, cu placheta Despre suflet, despre cuvânt. Temele predilecte pentru R. sunt aceleași de fiecare dată: nostalgia copilăriei, toamna, Moldova și Ștefan cel Mare, toate versurile ei - prin structură
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
loc fără spațiu, prezent fără trecut. O anumită deficiență de materie epică, determinată și de caracterul caleidoscopic, fragmentar al narațiunii, se face simțită în mai multe scrieri ale lui S., spirit nonconformist și incomod, prezență intelectuală deosebită în contextul cultural basarabean. A tradus din A. N. Ostrovski, Maxim Gorki, Vasili Șukșin, Aleksandr Vampilov, Viktor Rozov ș.a. SCRIERI: Era târziu, Chișinău, 1968; Vămile, Chișinău, 1972; ed. îngr. Dumitru M. Ion, București, 1990; Aici și acum, Chișinău, 1976; Linia de plutire, postfață Mihai
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
Mihai Cimpoi, Fenomenologia inerției, RL, 1991, 26; Dan Mănucă, Un romancier și trei personaje, LCF, 1991, 32; Nicolae Popa, Între Potop și Apocalipsă, „Sfatul Țării”, 1992, 220-224; Ioan Adam, Dincolo de oceanul Prut, „Vocea României”, 1994, 122; Laurențiu Ulici, Un prozator basarabean, RMB, 1994, 1 323; Vladimir Beșleagă, Linia Serafim, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Teleucă, Cine suntem?, „Moldova suverană”, 1995, 43-44; L. Dorian, „Basarabia în Gulag”, „Porto-Franco”, 1996, 2; Nicolae Negru, Înțelegerea suferinței, „Basarabia”, 1996, 5-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 195-196; Mănucă
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
în 1975 Universitatea de Stat din Chișinău, este redactor la Editura Literatura Artistică, redactor-șef la Editura Enciclopedică „Gh. Asachi” și, din 1995, redactor-șef al Editurii Arc. Scrie cronici despre literatura contemporană, articole de sinteză referitoare la fenomenul literar basarabean și la literatura română clasică, în care se relevă ca un bun diagnostician și un comentator critic inteligent; cultivă o formulă simpatetică, poetică, având o dominantă eseistică. Portretist de excepție, L. este fenomenologul optzecismului în antologia Portret de grup (1995
LUNGU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287921_a_289250]