1,501 matches
-
știau ce e peste Prut și peste Carpați ? Dar, iată, a venit războiul. Mai întâi s-au întâlnit transilvănenii cu basarabenii ca dușmani pe câmpul de luptă, având să tragă unii în ceilalți cu glonțul; transilvănenii, de dragul împăratului de la Viena, basarabenii de dragul țarului de la Petrograd. În curând, ei s-au simțit însă frați și bucuria le-a fost fară margini de mare, când și-au putut dezveli unul altuia sufletul, cu toate dorurile și cu toate nădejdile lui. Aici, ei au
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sufletul lor un fior nou. Frontul românesc le spunea altceva decât frontul nemțesc, austriac sau turcesc. Căci aici vedeau frați de o limbă și de o lege cu ei, și, oricum ar fi, dar niciodată sângele apă nu se face. Basarabenii vedeau că românii au și ei o țară a lor, au o oaste sprintenă și vitează, cum nu mai e alta, au o iubire de patrie cum ei n-au pomenit pe nicăieri, pe unde au umblat, și au un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cum nu mai e alta, au o iubire de patrie cum ei n-au pomenit pe nicăieri, pe unde au umblat, și au un ideal național politic, care se cuprinde în două cuvinte: România Mare. Cu bună seamă, că atingerea basarabenilor cu frontul românesc le-a întărit inimile mai mult decât un veac întreg până atunci. Dar și în Basarabia însăși s-au petrecut în vremea aceasta lucruri vrednice de pomenit. Batalioanele de voluntari (dobrovoleți) transilvăneni, care trec din Rusia spre
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să fiu cititor acestei gazete. În vremurile de acuma, când Basarabia, ca o maică, naște o viață nouă, „Ardealul“ d-voastră ni-a fi nouă, la învățători, de mare folos și ajutor. Măcar că „Ardealul“ se tipărește anume pentru ardeleni, noi, basarabenii, nădăjduim că viața Basarabiei și mișcarea națională spre lumina moldovenilor n-a fi trecută cu vederea pe foile gazetei d-voastre. Eu gândesc că toți învățătorii moldoveni or fi numai cititori, dar mulți dintr-nșii ar dori să fie și corespondenții
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Petre și copiii lui: Gheorghe, Iosif și Valeria, Bâtea Ilie și fiul lor Ioan, din Scărișoara. Numai o minune a făcut ca în anul 2007, cu ajutorul prietenului Dan Ioan din Satu Mare, să ne reîntâlnim la Oradea, la o întâlnire cu basarabenii și bucovinenii mei, organizată de un om de suflet și de acțiune, Ioan Rada. La sfârșitul anului 1943 a decedat unchiul tatei, Seniuc Gheorghe din Stănești de Jos, văduv și fără copii, lăsându-i toată averea; casa, o moară pe
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
Acum câte ceva despre literatura din Basarabia. E negreșit o ramură a literaturii române, pe care o istorie mașteră a urgisit-o și care se cade să aibă parte de atenția noastră specială. Sigur că există o anumită defazare culturală a basarabenilor față de noi, trăitorii în România, însă ea nu ne îndreptățește la desconsiderare. Spre deosebire de N. Manolescu, îl socotesc pe Grigore Vieru drept un poet nu mai puțin însemnat decât, de pildă, Octavian Goga, drept un alt bard al "pătimirii noastre", în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
reținuți, aceștia, în mrejele Pescarului din Ipotești, unde consumă balade populare și se îmbată cu gloria trecutului idilizat. Or... eu găsesc ușure că nu s-au estompat încă osebirile caracteriale și/ sau comportamentale dintre subiecții celor trei provincii istorice. Antiunioniștii basarabeni strigă în gura mare că nu vor aglutinare cu "Țiganii de la Bucale", imagologia ne învață că Transilvanii mai sunt percepuți ca lenți în gândire, Oltenii drept ciclotimici și oportuniști, Moldovenii ca lirici și lenevoși, Bucovinenii drept mari gospodari, necompatibili cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lumea rusă. Nu o tăgăduiau, erau nenorocite de schimbarea lucrurilor, dar se felicitau că rămăseseră în România, că scăpaseră cu viață și copiii lor nu fuseseră luați forțat în școlile bolșevice. Aveau o ură nespusă pentru revoluționarii ruși și parveniții basarabeni care făcuseră exproprierea. E adevărat că, în afară de câteva căpetenii, se ridicase în jurul lor o pleavă de profitori, care se îmbogățeau abuzând de situațiunea ce li se dădea. Cel mai mare dispreț pentru Stere era în atitudinea fiecăruia. În rezumat, erau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de peste munți, făcu un discurs de jus tificare a purtării lui de colaborare cu germanii în țara ocupată de aceștia. Numai părintele Lucaciu și Octavian Goga părăsiră sala, protestând cu indignare, pe când toată majoritatea din Vechiul Regat, cu bănățenii și basarabenii huiduiau pe orator. Iată debutul Partidului Național în viața politică a României Mari, sub președinția aprobatoare a domnului Iorga, care îi susținea și încuraja, coborât din înălțimile în care patriotismul său îl urcase la Iași. Guvernul Vaida subscrise Tratatul de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de armată cu toate ale lui, băncile își pierd tezaurul - în afară de Banca Românească -, administrațiile arhivele, populația civilă întreaga-i avere și fuge fără a lua nimic cu ea, ofițerii sunt siliți să plece, lăsându-și familiile lor. Regimentele compuse din basarabeni necunoscători de organizația bolșevică, după îndemnul rușilor care îi ajunseseră pe la spate, aruncă armele, iau caii și echipamentul ofițerilor și se duc la satele lor. Acolo, tot ce au: vite, recoltă, pământ li se confiscă în profitul comunității și îi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care căutau să se perfecționeze fiecare în specialitatea sa. Este un fapt unic, nemaipomenit în istoria țărei noastre, ca o societate compusă din oameni de diferite colori politice și straturi sociale, din diferite ramuri ale neamului nostru: români, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, macedoneni, în sfârșit, din atâtea elemente disparate și eterogene, din oameni cu doctrine religioase și științifice opuse: atei, teiști, creștini, panteiști, spiritualiști, materialiști etc., ca toți aceștia, zic, să ție casă bună împreună atâta amar de ani, fără ca între dânșii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
făcea la stânga, am văzut altceva: nucii ce străjuiesc șoselele Basarabiei. Durerea sau lacrima noastră, chiar la a doua generație... Și, sărutându-i pe cei rămași dincolo de Prut, Încerc să redevin același banal pragmatic, deși să știți, am și eu suflet. Basarabean. Nucul. Copacul ale cărui fructe constituiau, În vremea când vechea Dacie era Întreagă, obiectul unui export menționat În condicile Egiptului. Nucul, prezent atât de des În datinele noastre de acum și de peste an. Nuca din cozonac și turte, de pe mucenici
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
petrecem, noi, românii, la două date diferite, Paștele e totuși comun. Și am auzit acum cum un oarecare domn Martinez, persoană foarte importantă pe la adunarea parlamentară a Consiliului Europei, ne Îndemna să trăim separat, bucăți ale aceluiași popor, noi și basarabenii. Nu vă contrariați! Protecția mediului Înseamnă mai mult decât ceea ce se vorbește de obicei. Pe scurt, nu putem trăi bine, chiar pe o planetă curată, dacă omenirea e poluată de conflicte. Domnul Martinez se Înșeală amarnic. Am spus altă dată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se ridică, umbrind și fiind umbrit de vecini. Se vede că, din leagăn până În mormânt, omul murdărește tot ce atinge, ca legendarul Midas; numai că acela făcea aur, nu gunoi. Timp de cinci veacuri, micul cimitir din mijlocul satului meu basarabean a mineralizat tot ce-a murit acolo, pe doar o jumătate de hectar. Șiar mai fi făcut-o Încă, dacă nu ajungea sub apa lacului de acumulare de la Stânca... În schimb, două decenii au fost de ajuns pentru a umple
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
1943, cunoscut sub numele de "Tidal Wave". Începând de la 4 aprilie 1944, bombardamentele americane au continuat până la 23 august. În tragicul bombardament de la 4 aprilie asupra Capitalei, executat de către americani, au murit mii de civili români, printre care mulți refugiați basarabeni și bucovineni care se găseau în acel moment în zona Gării de Nord. În zilele de 4 și 5 aprilie 1944, Grupul 6 comandat de Vizanty reușește să scoată din luptă 63 de bombardiere americane (B17 Flying Fortress și B24 Liberator) dintre
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
rând, cu cei care acumulau puncte negre. Tata a fost de la început un abonat la lovirea cu vâna de bou: existau desigur turnători printre deportați (ceilalți locuitori din colonie îi recunoșteau după consistența și culoarea căcatului...), iar unul Onofrei, un basarabean sărac lipit pământului, îl pârâse pe tata că în fiecare seară citește din Biblie. Asta era o vină uriașă. După vreo două săptămâni, tratamentul brutal, deși părea instalat pe vecie, a încetat brusc, spre norocul tatei și al celorlalți năpăstuiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de Flori, a fost martorul declanșării agresiunii de la Nistru a armatelor rusești, a fost prezent la mitinguri de solidaritate cu românii de peste Nistru și din Tighina, a fost de față la ample manifestări legate de apărarea drepturilor naționale ale românilor basarabeni. L-am zărit de multe ori cu ochii jilăviți de cele ce vedea, ca și cum și-ar fi spus “vedeți, uitați-vă bine ca să puteți ține minte această secvență a istoriei, pe care ne-a fost dat s-o trăim in
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
până la Vatra Ghidighici, unde am poposit la centrala electrică, și la data de 29 octombrie 1993, la orele 12, am ajuns la Chișinău, la statuia lui ștefan Cel Mare, unde ne aștepta un grup de oameni, oameni de suflet, români basarabeni. Impreună am plecat către Cimitirul Central din strada Armeană. La mormântul Doinei și a lui Ion Aldea Teodorovici era foarte multă lume adunată, Ion Ungureanu, Nina Culicovschi, Petre Teodorovici, Gheorghe Țopa, d-na și d-l. Marin, (părinții Doinei), fiul
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
trăite în Cernăuți, de unde a fost obligat să fugă din calea ocupanților ruși în 1940, refugiindu-se în țară cu soția și cei doi copii mici, le-a vorbit de tragedia neamului românesc. Discursul a fost emoționant, pe chipul românilor basarabeni curgeau lacrimi. La un moment dat, o româncă basarabeancă din grup scoate din sacoșa cu mâncare, ce o avea pregătită la drum, o bucată de pâine neagră și câteva prune pe care le oferă, să mănânce din roada pământului înstrăinat
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de capul ei! Tata a încercat să o aducă. Venită din Siberia, n-au vrut să-i dea casa înapoi. Atunci tata i-a făcut așa o căsoaie.” Am întrebat-o și eu, dacă a văzut cumva rușii împușcând români basarabeni. “Aveam 14 ani atunci și eram fricoasă. Dar treceau, treceau (ducându-i să-i împuște ). Chiar când s-au împreunat românii. știi, deacuma mergeau, de-acum se dăduse cu rușii, când acei din lagăr, apoi țin minte că noi am
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
acolo, ne făcea semn de salut cu mâinile. Rămânând și de această dată în urma noastră un suflet mare de mamă, un suflet de mamă prea mult chinuit, zdrobit de durere pentru fiul său, dar și pentru nedreapta soartă a românilor basarabeni sub stăpânire străină, abandonați, din păcate, de patria mamă.... Dacă în drumul nostru către Taxobeni tânărul student Manole Mihăilescu era vesel, acum, la întoarcere către Iași, era trist și a făcut următoarea mărturisire pe care am înregistrat-o pe reportofon
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
atunci când în cimitir am văzut pe cruci nume românești scrise cu grafie chirilică, scrise în rusește. M-am chinuit să descifrez prin litere chirilice nume ca: Neculai, Vasile, Gheorghe, Ion... Cred că cimitirul vorbește cel mai bine despre drama românilor basarabeni. Este mare păcat ca să se spună despre românii basarabeni că sunt analfabeți, că nu știu să scrie, că nu știu să citească românește. Românii basarabeni nu sunt proști. Nu sunt analfabeți. Sunt eroi. Dacă și-au păstrat ființa națională după
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
1949, floarea intelectualității naționale rămase după masivul exod în Țară, a fost dus în Siberia. Tot în Siberia au ajuns și gospodarii satelor, marea majoritate ne-mai apucând să și revadă locurile natale. Siberia este împânzită de morminte ale românilor basarabeni. Astăzi Siberia, a venit în Basarabia. Foamete, frig, disperare, întuneric e în casele bunilor români ai Basarabiei. V-ați întrebat câți din bunii români basarabeni și au putut realiza visul de a trece Prutul? Măicuța Natalia Ilașcu, mama lui Ilie
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
la puțină vreme de la sărbătorirea, la Iași, la troița din fața Universității „Al.I. Cuza”, a 87 de ani de când Sfatul Țării a luat, la 27 martie 1918, la Chișinău, hotărârea unirii Basarabiei cu ȚaraMamă, România. Evenimentul a fost organizat de către basarabenii aflați la studii în Iași, copii frumoși la chip și suflet, organizați din proprie inițiativă. Ei au sosit cu coroane, flori, colivă, lumânări,prosoape, colaci de pomenire. Tânărul preot Iurie Ursache, basarabean de origine, care în prezent slujește la Sf.
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cu ȚaraMamă, România. Evenimentul a fost organizat de către basarabenii aflați la studii în Iași, copii frumoși la chip și suflet, organizați din proprie inițiativă. Ei au sosit cu coroane, flori, colivă, lumânări,prosoape, colaci de pomenire. Tânărul preot Iurie Ursache, basarabean de origine, care în prezent slujește la Sf. Biserică Banu din Iași, împreună cu părintele Grigore de la Biserica Sf. Trei Ierarhi, au oficiat pomenirea acelora care au înfăptuit Unirea de la 1918. Au fost invitați să participe și elevi din municipiul Cahul
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]