1,298 matches
-
învins în război de goți în Tracia, a murit în același loc și în aceleași condiții, și a fost înmormântat în același mormânt. Grațian, trădat de armata sa și respins pe durata fugii sale de diferite orașe, a fost de batjocura dușmanilor și pereții tăi, Lugdunume, arată amprentele mâinii sale însângerate. Valentinian, tinerel și aproape copil, după fugă, după exiluri, redobândind Imperiul după multe vărsări de sânge, nu departe de orașul care a fost martorul morții fratelui său, a fost ucis
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
reacția violentă a unui om acuzat aparent pe nedrept de un delict infam, care întoarce învinuirea împotriva presupușilor săi acuzatori, făcându-i să plătească una dintre multele acuzații uneltite și răspândite contra sa. Prin celebra sa descriere că le adresa batjocuri celor care piereau, Tacitus, denunță starea sufletească a lui Nero, plină de ură față de creștini. Formularea istoricului roman se explică prin aceea că populația, care îi detesta atât pe creștini cât și pe Nero, nu s-a alăturat împăratului, cum
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
data menționată în decret. Ba mai mult chiar, o altă lege stabilea ca dezertorii să nu se mai poată îmbrăca bărbătește, fiind obligați să apară pentru toată viața în public îmbrăcați asemenea femeilor, pentru a fi de rușinea și de batjocura cetățenilor Constantinopolului. Întrucât obiecția de conștiință, dintr-un fenomen religios, s-a transformat într-o plagă socială, Constantin a voit să vindece răul din rădăcină. După ce a rămas singur la conducerea Imperiului, a depus eforturi considerabile să recâștige sufletul creștinilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
PSIHOLOGIA OMULUI ÎN PROVERBE Cuprins Argument 9 PARTEA ÎNTÂI Aspecte de psihologie umană surprinse În proverbe (Tiberiu Rudică, Daniela Costea) 13 Adevăr, sinceritate - minciună, falsitate 15 Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărie 17 Aroganță, obrăznicie, batjocură - bunsimț, bună creștere, bună-cuviință 20 Bine - rău; bunătate - răutate 21 Bucurie, plăcere - durere, suferință 23 Caracter, cinste, corectitudine - ipocrizie, desfrânare, hoție 25 Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzut 27 Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție 29 Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
veți primi nimic, Iar dacă doar spre a vă umili, nu vă veți Înălța; Sau chiar dacă veți intra spre a implora fericirea pentru semenii voștri, nu veți fi auziți. E destul numai să intrați În acest templu nevăzut”. Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun-simț, bună creștere, bună-cuviințătc "Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun‑simț, bună creștere, bună‑cuviință" Când stai jos, nu vorbi de sus. (Când te știi „cu musca pe căciulă”, trebuie să ai cel puțin bunul-simț de a tăcea.) „Ceea ce nu interzice legea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a vă umili, nu vă veți Înălța; Sau chiar dacă veți intra spre a implora fericirea pentru semenii voștri, nu veți fi auziți. E destul numai să intrați În acest templu nevăzut”. Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun-simț, bună creștere, bună-cuviințătc "Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun‑simț, bună creștere, bună‑cuviință" Când stai jos, nu vorbi de sus. (Când te știi „cu musca pe căciulă”, trebuie să ai cel puțin bunul-simț de a tăcea.) „Ceea ce nu interzice legea interzice pudoarea.” (Seneca) Îi dai degetul, el
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe cel care a făptuit greșeala. Pentru a vă elibera, trebuie să reparați.” (O.M. Aïvanhov) Tot nașu’ are naș. Nu există vicleșug care să nu fie Înfrânt printr-un alt vicleșug: „Orice cal ajunge gloabă”.) „Râsul te râde, și batjocura te batjocorește.” (M. Sadoveanu) Vinovatul totdeauna se teme. (Un alt proverb ne lămurește: „Frica Îl urmărește pe cel care trăiește necinstit”.) „Oamenii sunt cei care vor să te urâțească, sau urâțenia e În tine și Îi iei pe ei ca
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
monothéisme songez-y bien, cher monsieur -, plus elle est inhumaine et cruelle” (p. 261). Aserțiunea citată, gravă, nu suferă de o formulare scandaloasă. Dar Houellebecq știe să treacă fără regrete de la opinii critice la altele cinice și, la urmă, vulgare. De la batjocura de un absurd negru cu care-i acoperă pe artiștii contemporani -swiftianisme mult hiperbolizate cu efect senzitiv imediat (este introdus la un moment dat un artist contemporan celebru prin ingeniozitatea instalațiilor sale, ca exemple fiind date expoziții de carne lăsată
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
oficiale și de a crea noi forme de existență. Focalizat pe momente reprezentând "moartea și renașterea, schimbarea și reînnoirea", carnavalul medieval a condus, conform lui Bahtin, la "o percepere festivă a lumii", scopurile sale majore fiind subminarea realității sociale prin batjocură și râs. Spre deosebire de festivitățile oficiale, bazate pe valori ierarhice, care susțineau tot ceea ce era "stabil, neschimbat, peren", carnavalul medieval celebra "eliberarea temporară de adevărul curent și de ordinea prestabilită", suspendând "toate gradele ierarhice, privilegiile, normele și interdicțiile 212". Dacă aplicăm
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ritual (rugăciunea ca gest primordial) și propune o interesantă tipologie a gesturilor: * gesturi de uniune (gesti di aggregazione) materializate de salut, sărut, rugăciune; * gesturi de distanțare, îndepărtare de o ființă malefică de la descîntec și vrajă la gesturile obscene și de batjocură. Van Ginneken (în La reconstruction typologique des langues archaïques de l'humanité) vizează reconstrucția filogenezei limbajului uman pe baza pictogramelor și a supraviețuirii unor fapte arhaice de limbaj gestual. La originea limbajului s-ar afla gesturile premier langage naturel de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
bullying, expresia violenței la fete diferă, în general, de cea a băieților și ar fi mai puțin directă decât la aceștia, care recurg mult mai des la agresiune fizică. Fetele au tendința de a exercita forme indirecte de violență, precum batjocura sau răspândirea zvonurilor. Băieții sunt mult mai des agresați de congeneri, în timp ce fetele sunt susceptibile de a fi victime ale agresorilor de ambele sexe. Băieții sunt mai susceptibili să fie autori ai violențelor, după cum și riscă mai mult decât fetele
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acestora asupra victimelor, agresorilor și corpului social. Cercetarea dovedește că aceste mecanisme sunt cvasi-universale, ca și aprecierea gravității diverselor manifestări ale fenomenului în școli, unde nimeni nu neagă că există o gradație a faptelor de la cele mai banale în special batjocura la cele mai grave cu prezența armelor (Fonzi et al., 1999, p. 147; Benbenisthy și Astor, 2005). Violența în școală poate fi o agresiune excepțională. Dar ea este mai ales acumulare, repetare, uzură și oprimare. Astfel trebuie înțeleasă și combătută
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rugăciunea și sărăcia. Înmulțirea călugărilor cerșetori, 530 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 164. (trad. n.) 531 Lucy Hardy, art. cit., p. 720. 532 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 58. (trad. n.) 533 De altfel atitudinea scriitorului italian nu este una singulară, „batjocura și injuriile la adresa călugărilor cerșetori mișună în toată literatura”, Jakob Burckhardt, op. cit., p. 225. 145 deplasările frecvente din spațiul mânăstirilor în cel profan al orașelor, a dus la pervertirea unei trăiri religioase autentice și la frecvente abateri de la conduita morală
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă, sintagma gestuală (gestul în sine) nu apare ca un cuvânt morfem, ci ca o silabă fără sens sau ca un fonem inert. În acest caz, sensul gestului este dat de contextul în care se manifestă și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că stratagema despre care vorbea Xenofan este folosită, astăzi, frecvent de către medici, atunci cînd recurg la procedeul „placebo”. * „Merit fără reușită există, dar nu și reușită fără merit.” (La Rochefoucauld) Înțelepciunea populară sancționează Însă această inechitate: „RÎsul te rîde, și batjocura te batjocorește”. „Bună parte din vorbirea meșteșugită constă În a ști cum să minți.” (Erasmus) Un punct de vedere similar susține și Lao Zi: „Cuvintele sincere nu sînt totdeauna elegante; cuvintele elegante nu sînt totdeauna sincere”. * „Cuvîntul adevărului e pîinea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
însă, atunci când ești hotărât să faci ceva, găsești și soluția cu orice preț. Zaheu s-a urcat într-un dud de pe marginea drumului pe care avea să treacă Iisus. Nu se gândește ce zic oamenii, nu-i pasă de batjocura lor, căci vrea să-l vadă pe Iisus. Dar mai înainte de a-l vedea Zaheu pe Iisus, l- a văzut Iisus pe Zaheu. Hristos cunoștea starea sufletească a lui Zaheu și îl întâmpină spunând: „Zaheu, grăbește-te de te pogoară
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cinstea de a-i înălța rugăciuni, după ce ne-a făcut chip după asemănarea Sa, fii ai Tatălui ceresc, făgăduind și trimițându-ne Mântuitor pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos, care s-a întrupat ca om și a pătimit chinuri, batjocură și moarte pentru mântuirea noastră. El, Mântuitorul, ne-a luminat asupra drepturilor și datoriilor noastre de fii ai Lui Dumnezeu. Fiul lui Dumnezeu ne-a descoperit pe Dumnezeu ca Tată mult milostiv, îndelung răbdător, iubitor și îndrumător, care ne învrednicește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
supunere agresivă. Acest tip de atitudine se caracterizează prin repliere și prin renunțare la ideea de a obține ceva de la celălalt ("dacă aș vrea, aș putea"). Subiectul crede că a înțeles totul și poate da dovadă de o atitudine de batjocură, de cinism. El caută să fie în siguranță și rămâne retras. El își definește propria frontieră relațională prin retragere, îi propune celuilalt să atingă această frontieră pentru a-l agresa. Convingerile celui/celei care adoptă o astfel de atitudine sunt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
familială și în cea socială, ,,eram o familie unită... cu o stare materială de mijloc... am fost crescuți să ne temem de Dumnezeu, tata și mama mergeau regulat la biserică... să ascultăm, să fim cuminți... să nu-i facem de batjocură, să ne discute satul...”. Nu a crescut într-un mediu violent și nici nu a fost abuzată în copilărie. În jurul vârstei de doisprezece ani are un accident de mașină soldat cu două coaste rupte și cu unele traumatisme în zona
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Șapte: Ridicarea relativismului și scepticismului la rang de doctrină. "Practic, toate valorile sînt puse sub semnul întrebării" (V.N.). Centrul axiologic nu mai funcționează. Opt: "Conștiința de sine și autoscopia, fie pe plan cultural, fie pe plan personal, devin acum ținta batjocurii producției culturale. Inocența și spontaneitatea înclină să se disipeze ori sînt supuse unor atacuri nemiloase" (V.N.). Naturii umane i se refuză dreptul de cetate. Nouă: relativizarea și punerea la îndoială a trecutului și memoriei în principal cu ajutorul ironiei și parodiei
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
autostrăzile și hotelurile de care avem nevoie. Nu poate, de asemenea, schimba peste noapte mentalitatea hoțomanilor lui Mazăre, obișnuiți să te fure pe față pentru a putea trăi un an din ce câștigă în trei luni. Nu poate pentru că, în ciuda batjocurii, an de an, mocârțanii se duc la mare ca să se dea "mari", să-și arate mașinile, țoalele și...țoapele astfel încât de ce s-ar schimba năravurile cât timp, slavă domnului "are balta pește" și nu li se întâmplă să dea faliment
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
întâmplă asta și cum de scapă nepedepsiți acești vampiri obraznici ai buzunarelor noastre? Pentru că, după 1990, porceala celor care administrau monopolurile de stat (energia, gazul, resursele subsolului, băncile, tutunul etc.) nu a mai avut margini. Vă mai aduceți aminte de batjocura vezicantă a Romtelecomului asupra cetățeanului obișnuit? Ani de așteptare, taxe discreționare, măriri de abonamente, plăți în avans și, peste toate, servicii de joasă factură. Intrată sub laba unui acționariat de stat grecesc care ne-a stors până la ultima lescaie, compania
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ieșit niciodată. Nevoit a se juca numai cu beizadele de zmei roșii, Nicușor Aluceașcă, Serghei Mezel, Medelin Scripcaru, cărora li se mai alăturau și alte pușlamale din cartier, de-alde Gornel Dilu, bietul Muc era mereu ciuca bătăilor și a batjocurii găștii, deși - se bagă din nou naratorul - nu era vina lui că era scund, tolomac și împiedicat. Dar știți doară cât de cruzi pot fi copiii între ei. Cu chiu, cu vai, Muc cel Mare reușește însă să-și împingă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de la Guvern și de la UE). Bineînțeles, toată această mutare de accent de la o conducere centralizată către o structură mai puternică la nivelul regiunilor este imposibil de făcut fără o creștere a ponderii banilor din impozite în favoarea regiunilor; altfel e o batjocură, nu o reformă. Ce a propus președintele (abuziv, pentru că asta era în sarcina Guvernului, tot așa cum modificarea Constituției este un prerogativ al Parlamentului, nu al Președinției!) e un ghiveci construit în grabă, amatoristic și nefezabil. Praf în ochi! Și mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
împărătesc / Cât aș fi vrut să știu / S-o citesc!" (Ana Blandiana, Fluturele în oglindă) (g) " Cine nu știe că iepurele e cel mai fricos animal? De când s-a pomenit lumea se zice: "Fricos ca un iepure". Numele ăsta de batjocură s-a legat de el și nu-l mai poate lepăda! Și totuși i se face o mare nedreptate, domnule doctor, vorbi mai departe pădurarul Nicodim. Din câte am văzut aș putea să zic că iepurele nu e mai fricos
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]