2,615 matches
-
se evită transformarea acestuia în ideologie, într-o „mare narațiune“ de felul celei caracteristice idealismului german. Foamea de obiecte a colecționarului îl plasează pe acesta în afara oricărei reprezentări ideale, „metafizice“, suprapuse materialității, precum și în afara fascinației fetișului mărfii. El însuși colecționar, Benjamin preia o serie de gesturi descrise mai sus și le asumă din nou ca gesturi teoretice, având o intenție epistemologică. Passagen-Werk este construită ca o colecție de citate, o experiență a lumii urbane din secolul al XIX-lea, cu arhitectura
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
urbană“, textul despre Leskov are mai degrabă o valoare „arheologică“. El descrie premisele unei distanțări, ale unei modificări a percepției care, în urma dispariției gestului arhaic de a povesti, fac să survină personajele paradigmatice ale metropolei. Figura povestitorului este asimilată de Benjamin celei a meșteșugarului. Ambii realizează o continuitate între esența lu crului și propria lor activitate. Înainte de a istorisi, povestitorul relatează circumstanțele în care el însuși a aflat povestea. Într-un fel, ceea ce se povestește nu este un eveniment, ci o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Einsamkeit, das sich über seine wichtigsten Anliegen nicht mehr exemplarisch auszus pre chen ver mag, selbst unberaten ist und keinen Rat geben kann“; a doua este informația jurnalistică, lipsită de istorie și de semnificație și, de asemenea, lipsită de exotism. Benjamin îl citează pe Hyppolite de Villemessant, directorul ziarului Le Figaro, între 1854 și 1875, pentru care „un incendiu în Cartierul Latin este mai important decât o revoluție la Madrid“. Veri ficabilitatea informației este mai importantă decât caracterul ei de adevăr
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
naturală a lucrurilor, care este povestită, reprezintă o formă secularizată a eschatologiei cronicilor medievale. Observația este importantă, din perspectiva rolului mesianic al memoriei în povestirea evenimen telor. Ea depășește istoria „mută“, liniară printr o privire dialec tică. Memoria este, arată Benjamin, muza epicului în general. Diferența este însă radicală între modul în care romanul și povestea i se închină. Tipul de memorie (Erinnerung) care constituie romanul este unul care transformă un eveniment „remar cabil“, singular în eternitate (verewigen). Memoria povestitorului (Gedächtnis
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
laolaltă în ordinea narativă. Memoria este văzută, și în acest context, ca privire mesianică aruncată evenimentului. Experiența construiește trecutul, îl reconfigurează în propria viață a povestitorului și, mai apoi, în cea creată intersubiectiv, împreună cu ascultătorul. Povestitorul este, în textul lui Benjamin, o figură magică. Asemenea colecționarului, este subiectul unei experiențe integrale a lumii (cu „ochiul“ și cu „mâna“, cum afirmă Valéry, citat în finalul textului), pe care o încorporează și o transmite. Dispariția sa echivalează dispariției misticului și stă mărturie pentru
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lumii (cu „ochiul“ și cu „mâna“, cum afirmă Valéry, citat în finalul textului), pe care o încorporează și o transmite. Dispariția sa echivalează dispariției misticului și stă mărturie pentru o „nouă“ ontologie, secularizată. Interesant este faptul pe care îl observă Benjamin: acela că declinul poveștii este marcat de întoarcerea de pe frontul Primului Război Mondial. Cărțile scrise în anii ulteriori războiului sunt grăitoare în această privință: „Denn nie sind Erfahrungen gründlicher Lügen gest raft worden als die strategischen durch den Stellungskrieg, die wirtschaftlichen durch
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mecanizat al istoriei, de o înstăpâ nire a forțelor (Kraftfeld) distructive, impersonale asupra corpului uman. Felul cum povestitorul reușea să „îmblânzească“ lumea în experiență, prin găsirea unui sens, este perturbat de negativitatea pură a războiului. În capitolul patru al textului, Benjamin indică însă o posibilă „sarcină a experienței“ ulte rioară momentului ei auratic. Dominată de forțe seculare (säkularer geschichtlicher Produktivkräfte), lumea devine un spațiu al efemerității, al trecerii dezvrăjite. Aici însă, un nou mod al experienței îi poate „reface“ frumusețea: „eine
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
experienței îi poate „reface“ frumusețea: „eine neue Schönheit in dem Entschwindenden fühlbar macht.“ Metropola, cum voi încerca să arăt, își descrie contururile în această lume fluidă. În experiența urbană se configurează cu noașterea acestei noi lumi. Descrierile urbane ale lui Benjamin, cunoașterea fragmentară a flaneurului survin în urma și pe ruinele înțelepciunii povestitorului. Arhetipurile acestuia din urmă, marinarul și țăranul, suferă o mutație. Gestul povestirii stătea în puterea miracolului: cel al depărtării spațiale, în primul caz, precum și cel al tradițiilor îndepărtate, în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe larg în capitolul următor. După cum am precizat deja, primele paragrafe ale textului despre Leskov indică drept moment al decăderii experienței auratice sfârșitul Primu lui Război. Într-o recenzie din 1930 la cartea editată de Ernst Jünger, Krieg und Krieger, Benjamin denunță aplicarea principiului artă pentru artă în cazul războiului. Nu numai războiul, dar mai ales pierderea lui sunt transformate în gesturi destinale ale poporului german, iar Benjamin găsește de neînțeles modul în care ideea de „război continuu“ poate supraviețui eșecului
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o recenzie din 1930 la cartea editată de Ernst Jünger, Krieg und Krieger, Benjamin denunță aplicarea principiului artă pentru artă în cazul războiului. Nu numai războiul, dar mai ales pierderea lui sunt transformate în gesturi destinale ale poporului german, iar Benjamin găsește de neînțeles modul în care ideea de „război continuu“ poate supraviețui eșecului său confirmat. În aceste condiții, războiul este scos în afara conceptului de „experiență“, el contrazice chiar gesturile elementare ale acesteia din urmă: înseamnă o ștergere a memoriei, o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Zeitalter seiner technischen Reproduzierbarkeit. Pierderea caracterului auratic al experienței este, în cele două cazuri, similară. Concluzii la excursuri Un prim moment al lecturii pe care o propun vizează, așadar, valențele epistemologice ale conceptului de „experiență“. Două elemente orientează înțelegerea lui Benjamin: pe de o parte, necesitatea reevaluării kantianismului, de la care este re ținută problema trascendentalului; pe de altă parte, „co rectivul“ teologic al kantianismului, de sorginte iudaică, dar „pus în concept“ odată cu prologul epistemo-critic. Experiența obiectului, în urma acestor două surse, este
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în lumea „esențelor“, ambele în vederea eliberării memoriei colective cuprinse în materialitatea acestuia: sumar, astfel ar putea fi formulată miza reevaluării definiției experienței. Mai multe scenarii, dintre care cel al criticii romantice este cel mai important, asumă aceeași sarcină. Ceea ce propune Benjamin, prin contrast cu acestea, este păstrarea obiectului ca atare, în detaliile sale semnificative (mai târziu, acest gest va defini „materialismul“ autorului german). Nu disoluția în absolut, precum disoluția romantică a poeziei în proza „originară“, este miza experienței, ci, în mod
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
riențe, iar Eduard Fuchs, figura sa paradigmatică. Alegoria, respectiv imaginea dialectică sunt modalitățile care înlocuiesc, aici, reprezentarea conceptuală abstractă. Flaneurul, voi încerca să arăt în capitolul al treilea, este el însuși o alegorie a acestui mod de cunoaștere. Prin urmare, Benjamin nu limitează câmpul cunoașterii la fenomenele lingvistice sau la cele religioase, ci le consideră pe acestea paradigmatice pentru orice tip de experiență istorică. Con ceptul de „revelație“, de pildă, sau „gestul“ traducătorului văzut, în universalitatea sa, ca gest al regăsirii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
iar povestea sa este, de asemenea, anonimă. Flaneurul, cel care o mărturisește, este el însuși „povestit“, constituit de traseele labirintice ale orașului. O distincție importantă, atinsă în cadrul capitolului de față, este aceea dintre trăire (Erlebnis) și experiență (Erfahrung). Textele lui Benjamin despre Baudelaire sunt importante în legătură cu acest aspect. Prin această distincție, Benjamin afirmă caracterul mediat, dialectic al experienței, sustras intenționalității subiectului și, deopotrivă, imobilității temporale a conceptului unui obiect. O apropiere nu lipsită de pericole se conturează între conceptul de experiență
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mărturisește, este el însuși „povestit“, constituit de traseele labirintice ale orașului. O distincție importantă, atinsă în cadrul capitolului de față, este aceea dintre trăire (Erlebnis) și experiență (Erfahrung). Textele lui Benjamin despre Baudelaire sunt importante în legătură cu acest aspect. Prin această distincție, Benjamin afirmă caracterul mediat, dialectic al experienței, sustras intenționalității subiectului și, deopotrivă, imobilității temporale a conceptului unui obiect. O apropiere nu lipsită de pericole se conturează între conceptul de experiență la Benjamin și cel, hegelian, de cu noaștere speculativă. Medierea la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Baudelaire sunt importante în legătură cu acest aspect. Prin această distincție, Benjamin afirmă caracterul mediat, dialectic al experienței, sustras intenționalității subiectului și, deopotrivă, imobilității temporale a conceptului unui obiect. O apropiere nu lipsită de pericole se conturează între conceptul de experiență la Benjamin și cel, hegelian, de cu noaștere speculativă. Medierea la Benjamin este însă una finită, ea însăși istorică, o rememorare salvatoare a trecutului petrecută, după cum voi încerca să arăt în capitolul al doilea, „în momentul crizei“. Îi lipsește acestei medieri caracterul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
afirmă caracterul mediat, dialectic al experienței, sustras intenționalității subiectului și, deopotrivă, imobilității temporale a conceptului unui obiect. O apropiere nu lipsită de pericole se conturează între conceptul de experiență la Benjamin și cel, hegelian, de cu noaștere speculativă. Medierea la Benjamin este însă una finită, ea însăși istorică, o rememorare salvatoare a trecutului petrecută, după cum voi încerca să arăt în capitolul al doilea, „în momentul crizei“. Îi lipsește acestei medieri caracterul anticipativ al speculativului, precum și încercarea, denunțată deja de mulți comentatori
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
însăși istorică, o rememorare salvatoare a trecutului petrecută, după cum voi încerca să arăt în capitolul al doilea, „în momentul crizei“. Îi lipsește acestei medieri caracterul anticipativ al speculativului, precum și încercarea, denunțată deja de mulți comentatori, de „imanentizare“ a trancendenței. Pentru Benjamin, negativitatea experienței dialectice este infinită, tocmai pentru că această transcendență, care „pune în discuție“ limitele lumii, nu este decât fragmentar sesizată în lume. Melancolia alegoristului, nu siguranța filozofului speculativ este sentimentul care descrie situarea în acest univers al revelației persistente, dar
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
rienței“: cea teologico politică. Odată cu aceasta, experiența devine o formă de acțiune, purtând mărcile intersubiectivității. Capitolul 2 TEOLOGIE POLITICĂ ȘI EXPERIENȚĂ Determinația epistemologică a experienței nu este suficientă pentru a înțelege sensul pe care conceptul îl are în scrierile lui Benjamin. O serie de enunțuri trimit, în plus, spre o dimensiune autentic istorică (echte historische Erfahrung) a acesteia. De exemplu, în textul timpuriu Erfahrung (1913), publicat de Benjamin în ziarul Anfang, experiența este văzută ca determinație a unei vârste spirituale: fie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
suficientă pentru a înțelege sensul pe care conceptul îl are în scrierile lui Benjamin. O serie de enunțuri trimit, în plus, spre o dimensiune autentic istorică (echte historische Erfahrung) a acesteia. De exemplu, în textul timpuriu Erfahrung (1913), publicat de Benjamin în ziarul Anfang, experiența este văzută ca determinație a unei vârste spirituale: fie un nume dat vieții goale de conținut autentic a generației secolului care trecuse, fie, într-o reinvestire semantică, un nume al asumării existențiale a spiri tului autentic
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
muncii“ (Ertrag der Arbeit) și astfel ajunge să definească, în maniera specifică teoriei critice, o si tuare istorică, socială în raport cu lumea. Mai jos voi discuta ambele determinări enumerate; pentru moment însă, este de-ajuns observația că, dacă în experiență, arată Benjamin, ia naș tere obiectul istoric, cu atât mai mult experiența este ea însăși o formă a subiectivității istorice. Ea se opune, cum am mai amintit deja, conceptului de „experiență adevărată“ al filozofiei vieții de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Conceptul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
experiență adevărată“ al filozofiei vieții de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Conceptul lui Benja min este unul care se construiește plecând de la ideea bergsoniană a relației dintre experiență și memorie, iar memoria, mai departe, capătă, într-un corectiv specific lui Benjamin, un sens istoric, nu unul metafizic: „In der Tat ist die Erfahrung eine Sache der Tradition, im kollektiven wie im privaten Leben.“ Despre experiență în acest înțeles va fi vorba mai jos. Forma experienței urbane, a epocii industriale sau a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
timpul istoric. Fenomenologia acestui mesianism va fi, în paginile următoare, avută în vedere. 2.1. Teologie politică și iudaism O serie de precizări preliminare au ca scop să discute sensul în care poate fi vorba de o teologie politică la Benjamin. În primul rând, este vorba de o delimitare sub aspectul intenției scenariului teologico-politic. E.W. Böckenförde poate fi, aici, luat ca punct de pornire. Este vorba de o trihotomie a discursului teologico-politic: juridic, instituțional, militant (appelative). În primul caz, specific
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
face referire la o autoritate care s-o legitimeze și s-o identifice. Ea rămâne orientată spre momentul care, în lume, va aduce sfârșitul acesteia. „Teologia politică negativă“, despre care este vorba la Taubes, trimite direct la nihi lismul lui Benjamin, despre care va fi vorba mai jos. Teza lui Taubes este că iudaismul teologico-politic păstrează, astfel, sensul logicii mesianice pauline, în ciuda reorientării creștine moderne către legitimarea unei autorități și a unei forme persistente de „kratofanie“ mundană. Într-un alt text
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
excelență, devine în acest context nu o formă interioară a continuității, ci, cum voi încerca să arăt în continuare, răspunsul chemării de dincolo de lume, semn al „nerăbdării“ timpului și formă a clipei iluminării (Jetzt der Erkennbarkeit). Teologia politică a lui Benjamin poate fi văzută ca o rescriere a scenariului eschatonului iudaic, având însă o importantă aplicație în orizontul criticii culturale. În acest punct se poate insera și intenția încercării de față: aceea de a identifica, între personajele lumii urbane, anumite exemple
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]