1,499 matches
-
a psalmilor și a Epistolelor, despre filosofia stoicului Cicero, despre istoria filozofiei, despre metafizică și teologie naturală și decide, între altele, să se înscrie la cursuri de anatomie. Timp de opt ani lucrează ca profesor particular în diverse familii din Berna și Frankfurt am Main, până în 1801, când devine docent la Universitatea din Jena și scrie lucrarea "" Diferența între sistemele lui Fichte și Schelling"". Împreună cu Schelling fondează revista ""Kritische Zeitschrift der Philosophie"". În 1807 publică lucrarea sa fundamentală "Fenomenologia spiritului" ("Phänomenologie
Georg Wilhelm Friedrich Hegel () [Corola-website/Science/297906_a_299235]
-
Naționale. În același an devine membru al Consiliului administrativ al Casei compozitorilor, pictorilor și sculptorilor de pe lângă Ministerul Muncii. În 1943, presimțind deteriorarea situației politice românești, ia calea exilului stabilindu-se în Elveția. Între 1943-1946 devine consilier tehnic la Legația română din Berna. Pe 26 iunie 1944 fondează, împreună cu Eugene Pittard, „Archives internationales de musique populaire” (Arhiva internațională de muzică populară) din Geneva, pe care o conduce până în 1958, anul morții. În 1948 devine lector (până în 1950) și mai apoi conferențiar (1951-1958) la
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
înregistrate pe discuri de gramofon. În 1954 fondează cercul internațional de studii etnomuzicologice "Les colloques de Wégimont". Este membru corespondent al Academiei Române din 1946. A susținut conferințe, concerte-lecții, emisiuni radiofonice în țară și în străinătate (Paris, Praga, Bratislava, Geneva, Freiburg, Berna, Lausanne, Softens etc.). A susținut comunicări științifice la diferite simpozioane, conferințe și congrese: Praga (1930, 1936), Paris (1930, 1931, 1937, 1946-1958), Londra (1935), Budapesta (1937), Bratislava (1942), Geneva, Berna, Lausanne (1943-1952), Wegimont (1948, 1954, 1958), Veneția (1949), Palermo (1954) etc.
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
radiofonice în țară și în străinătate (Paris, Praga, Bratislava, Geneva, Freiburg, Berna, Lausanne, Softens etc.). A susținut comunicări științifice la diferite simpozioane, conferințe și congrese: Praga (1930, 1936), Paris (1930, 1931, 1937, 1946-1958), Londra (1935), Budapesta (1937), Bratislava (1942), Geneva, Berna, Lausanne (1943-1952), Wegimont (1948, 1954, 1958), Veneția (1949), Palermo (1954) etc. A colaborat la enciclopedii, dicționare și lexicoane străine printre care "Die musik in Geschichte und Gegenwart", Kassel (1954), "Encyclopedie de la Musique", Paris (1959). A semnat cronici de artă plastică
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
lui Poe, „Corbul”. și a trimis-o spre publicare ziarului „Odesski Listok”. Mai mult decât atât, la recomandarea poetului, ziarul l-a angajat pe Jabotinski și, ținând seama de cunoștintele lui în limbi străine l-a trimis în calitate de corespondent la Berna, în Elveția, precum și în Italia. De asemenea el a mai colaborat și cu ziarul „Odesskie novosti”. Din copilărie Jabotinski a fost bun prieten cu scriitorul, poetul și ziaristul rus Kornei Ciukovski.În 1903 cand Ciukovski a lucrat la Londra, Jabotinski
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
a fost bun prieten cu scriitorul, poetul și ziaristul rus Kornei Ciukovski.În 1903 cand Ciukovski a lucrat la Londra, Jabotinski a luat parte la nunta acestuia cu Maria Goldfeld. În timpul șederii în Occident, Jabotinski a făcut studii juridice la Berna, și apoi la Roma. În primul său drum spre Elveția, Jabotinski a parcurs teritoriile Galiției și Ungariei, unde a intrat pentru prima dată în contact cu lumea și mizeriile târgușoarelor, cartierelor și ghetourilor evreiești. Ajuns la Berna, s-a antrenat
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
studii juridice la Berna, și apoi la Roma. În primul său drum spre Elveția, Jabotinski a parcurs teritoriile Galiției și Ungariei, unde a intrat pentru prima dată în contact cu lumea și mizeriile târgușoarelor, cartierelor și ghetourilor evreiești. Ajuns la Berna, s-a antrenat în viața mișcărilor studențești, în rândul cărora a cunoscut și numeroși studenți evrei. Mulți din colegi erau câștigați de ideile marxismului sau socialismului. O minoritate din rândul studenților evrei se apropiase de ideile sionismului. Jabotinski însuși mărturisise
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
sau socialismului. O minoritate din rândul studenților evrei se apropiase de ideile sionismului. Jabotinski însuși mărturisise că atât în copilărie, cât și în anii de liceu fusese departe de tradiția și religia iudaică și asemenea multora din studenții aflați la Berna nu era foarte preocupat de semnificațiile discriminării evreilor. La un moment dat, într-una din luările de cuvânt la o adunare a studenților s-a declarat sionist și a susținut că problema evreilor trebuie rezolvată în patria istorică,Palestina, înainte de
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
o adunare a studenților s-a declarat sionist și a susținut că problema evreilor trebuie rezolvată în patria istorică,Palestina, înainte de a sfârși într-un măcel general în Exil (Galut). La mai puțin de 18 ani, el a scris la Berna în limba rusă prima sa poezie sionistă „Orașul Păcii” care a apărut ulterior la Odessa în gazeta „Voshod”. În perioada șederii la Berna, totuși nu s-a lăsat antrenat Jabotinski în polemici cu studenții socialiști. Deoarece îi displăcea atmosfera orașului
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
într-un măcel general în Exil (Galut). La mai puțin de 18 ani, el a scris la Berna în limba rusă prima sa poezie sionistă „Orașul Păcii” care a apărut ulterior la Odessa în gazeta „Voshod”. În perioada șederii la Berna, totuși nu s-a lăsat antrenat Jabotinski în polemici cu studenții socialiști. Deoarece îi displăcea atmosfera orașului și nici nu s-a concentrat in studiu, a primit cu bucurie propunerea gazetei sale de a fi corespondentul ei la Roma, având
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
obținut și prima medalie de aur din istoria gimnasticii românești, evident, la inele. Victoriile au continuat, dar marele regret al lui Dan Grecu rămâne faptul că nu a reușit să câștige o medalie de aur la Olimpiada. La "Europenele" de la Berna din 1975 a câștigat din nou aurul la inele și a sperat că va fi învingător la "Olimpiada" de la Montreal, din 1976. Acolo a luat locul 6 cu echipa și s-a calificat în trei finale, paralele, sărituri și inele
Dan Grecu () [Corola-website/Science/308123_a_309452]
-
13-21 se ocupau expres și exhaustiv de protocolul steagului, descriind: locurile de arborare permanentă și temporară (art. 13), regimul de arborare în afara granițelor țării (art. 14) și în cazul unor manifestări ale organizațiilor socialiste (art. 15), condițiile de coborâre în bernă (art. 16, 17 și 18, iar la art. 20 excepțiile de la regulă), condițiile și modalitatea de înfășurare a sicrielor în drapel (art. 19), precum și locul drapelului românesc în cazul în care este afișat alături de unul sau mai multe drapele străine
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Drapelul României poate fi arborat, fără constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reședința lor, sau de persoane juridice la sediile acestora. Guvernul este singurul organism oficial care stabilește zilele de doliu național, în care drapelul României se arborează în bernă. Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, pe clădiri oficiale și în locuri publice stabilite cu respectarea Legii
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Kunstmuseum este un muzeu de artă antică, modernă și contemporană din Berna (Elveția). Acest muzeu a fost creat în 1879. În primii 50 de ani administrația muzeului a mers pe colecționarea operelor cu precădere a artiștilor cernesi și elvețieni. Abia prin anii 1930 și-au făcut apariția și primele opere ale marilor
Kunstmuseum din Berna () [Corola-website/Science/306900_a_308229]
-
de camp ("Podarcis taurica"), gușterul ("Lacerta viridis"), balaurul ("Dolychophis jugularis") și vipera cu corn ("Vipera ammodytes"). De asemenea au fost identificate 205 specii de păsări, din care 133 au statutul de specii strict protejate (Anexa nr. II a Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa), 37 au statutul de specii protejate (Anexa nr. III a Convenției de la Berna), iar 3 specii - rața roșie ("Aythya nyroca"), acvila țipătoare ("Aquila clanga") și vânturelul mic ("Falco naumanni") sunt
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
de păsări, din care 133 au statutul de specii strict protejate (Anexa nr. II a Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa), 37 au statutul de specii protejate (Anexa nr. III a Convenției de la Berna), iar 3 specii - rața roșie ("Aythya nyroca"), acvila țipătoare ("Aquila clanga") și vânturelul mic ("Falco naumanni") sunt incluse în Anexa nr. I a Convenției de la Bonn asupra Conservării Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice. Crearea barajului de la Porțile de Fier I
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
putea să investească două milioane de euro pe sezon. Ilie Badea Stănescu a încetat din viață la data de 24 decembrie 2007, în orașul Costești (județul Argeș), în urma unui infarct. La poarta Palatului de Aramă de la Costești au fost arborate în bernă drapele României, al Uniunii Europene și cel al Casei regale a romilor, cu deviza "Nihil Sine Deo". În cele trei zile de priveghi, conform obiceiului între momentul decesului și cel al scoaterii din casă al sicriului, un foc mare a
Ilie Badea Stănescu () [Corola-website/Science/307943_a_309272]
-
Elveția. Din 1965 a fost membru al Comitetului Central al PCR (până în 1974), apoi membru al Comisiei Centrale de Revizie a partidului (până în 1979). Stoffel a deținut funcții diplomatice, a fost între 1951-1955 însărcinat cu afaceri al consulatului României din Berna. În timp ce lucra la Berna, la 28 februarie 1955, s-a numărat printre membrii personalului consulatului RPR care a fost ținta unui atac înfăptuit de patru tineri anticomuniști români (cel mai tînăr avea 19 ani). Altă sursă specifică faptul că atacul
Emmerich Stoffel () [Corola-website/Science/308348_a_309677]
-
fost membru al Comitetului Central al PCR (până în 1974), apoi membru al Comisiei Centrale de Revizie a partidului (până în 1979). Stoffel a deținut funcții diplomatice, a fost între 1951-1955 însărcinat cu afaceri al consulatului României din Berna. În timp ce lucra la Berna, la 28 februarie 1955, s-a numărat printre membrii personalului consulatului RPR care a fost ținta unui atac înfăptuit de patru tineri anticomuniști români (cel mai tînăr avea 19 ani). Altă sursă specifică faptul că atacul asupra Legației României în
Emmerich Stoffel () [Corola-website/Science/308348_a_309677]
-
români, condus de Oliviu Beldeanu. Se sugerează că scopul principal al atacului a fost capturarea unor documente care conțineau numele unor agenți din rețelele organizate de serviciul românesc de informații în colaborare cu KGB, dat fiind că Legația României din Berna era, de fapt, "un centru de spionaj". Stoffel fost de asemeni redactor-șef al revistei Neue Literatur, din 1959, când sediul redacției a fost mutat la București, până la pensionarea sa, în 1984. Are un fiu, Pavel (Paul) Stoffel, stabilit în
Emmerich Stoffel () [Corola-website/Science/308348_a_309677]
-
A apelat la prietenul său, Ioan Nădejde, pe care l-a trimis în Germania, Franța și Elveția pentru a studia modul de organizare a serviciului de odihnă și cazare a muncitorilor din calea ferată (la Dresda) și a aduce de la Berna legiuirile ce s-au făcut în toată lumea pentru asigurarea muncitorilor. În calitate de liberal, el a făcut începând din 1912 demersuri pentru a aduce în rândurile Partidului Liberal muncitorii industriali, initiațivă ce a dat bune roade. În anul 1913, omul politic V.G.
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]
-
m, cu zece centrimetri mai puțin. Pe lângă recorduri mondiale și olimpice, în palmaresul ei mai intră și două medalii de aur la campionatele europene de atletism de la Stockholm în 1958 și Belgrad în 1962, precum și o medalie de argint la Berna în 1954. După retragerea din competiții, Iolanda Balaș a rămas activă în atletism ca arbitru. Din 1988 pînă în 2005 a fost președintele Federației Române de Atletism (FRA). În anul 2010 Iolanda Balaș a primit din partea regelui Mihai, în cadrul ceremoniei
Iolanda Balaș () [Corola-website/Science/302182_a_303511]
-
germano-belgiană. În zonă au mai fost indentificate și alte unități motorizate. Serviciile specializate franceze au fost informate de către piloții avioanelor de recuoaștere cu privire la lucrările de construire a podurilor de pontoane peste râul Our, la frontiera germano-luxemburgheză. Atașatul militar francez din Berna a transmis în țară informații cu privire la atacul german care avea să aibă loc la Sedan în perioada 8 - 10 mai. Raportul său era datat 30 aprilie. Toate aceste informații nu au avut vreun efect asupra lui Gamelin. Nici rapoartele primite
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
tineri spre a-și completa studiile într-o școală franceză, civilă sau militară. La anunțarea decesului generalului Berthelot, Gheorghe Mironescu, prim-ministru al României, a trimis o telegramă către Președintele Consiliului de Miniștri din Franța: Drapelele au fost coborâte în bernă și, în prezența Regelui și a cavalerilor Ordinului militar „Mihai Viteazul”, s-a ținut o slujbă de pomenire. Ministrul Instrucției Publice a hotărât ca în toate școlile din România să se țină o oră de curs consacrată memoriei defunctului general
Henri Mathias Berthelot () [Corola-website/Science/302714_a_304043]
-
de exemplu convenția vamală privind containerele, încheiată la Geneva la 18 mai 1956, convenția vamală privind transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR, încheiată la Geneva la 15 ianuarie 1959, l'unité technique des chemins de fer, încheiată la Berna în mai 1886, în redactarea din 1960, și regulamentul Comisiei Centrale a Rinului (în versiunea din 21 noiembrie 1963) cu privire la sigilarea vamală a navelor de pe Rin. Ele pot fi agreate prin aplicarea unor acorduri care ar putea înlocui textele enumerate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85516_a_86303]