1,527 matches
-
s-a întâmplat? Nimic deosebit, câteva tone de bolovani s-au prăbușit peste tine, restul chiar nu merită să mai fie pomenit. Ah, ba da. Calistrat a fost la peștera vâlvei. Se pare că ai reușit să o închizi acolo, bestia nu a mai ieșit afară, nici atunci și nici în noaptea care tocmai a trecut. Îmi amintesc de explozie și de bolovanii căzuți peste mine. Întrebam ce s-a întâmplat de am dormit atât de mult și, mai ales, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
umeri. Dacă nu interveneam rapid, leacurile mele nu ar mai fi fost de nici un ajutor. N-ai făcut bine de loc. De ce? Trebuia să fiu acolo cu bătrânul. Nici nu știi cât de periculos este noaptea pe munte când iese bestia la vânătoare. Știu asta din nopțile celelalte când am fost acolo împreună. Da? Și ce s-ar fi întâmplat? Calistrat nu trebuia decât să-și facă datoria, asta este treaba lui, să țină bestia în frâu. În schimb, cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
este noaptea pe munte când iese bestia la vânătoare. Știu asta din nopțile celelalte când am fost acolo împreună. Da? Și ce s-ar fi întâmplat? Calistrat nu trebuia decât să-și facă datoria, asta este treaba lui, să țină bestia în frâu. În schimb, cu tine era altceva. Tu ești noul paznic, trebuia să te faci bine ca să-ți poți duce misiunea la capăt. Să presupunem că Moș Calistrat murea, îl prindea vâlva, dădea damblaua în el ori pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
te faci bine ca să-ți poți duce misiunea la capăt. Să presupunem că Moș Calistrat murea, îl prindea vâlva, dădea damblaua în el ori pur și simplu se stingea de bătrânețe. Cine îl înlocuia? Până te vindecai tu pe cale naturală, bestia ar fi făcut prăpăd. Nu, crede-mă că aceasta a fost singura alternativă pe care o aveam la dispoziție. În timp ce ea vorbea, Cristian Toma se îndreptă de spate și făcu câteva mișcări ușoare ale torsului. În loc de junghiurile ascuțite de durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
grămadă uriașă de pietre și bolovani se afla în fața lui, dincolo de intrarea în peșteră. Tot materialul cu care obturaseră ei gura bârlogului vâlvei fusese îndepărtat și adunat acolo. Oare, ce Dumnezeu se întâmplase? Ce căutaseră oamenii aceia și de ce dăduseră drumul bestiei din nou? Își amintea eforturile depuse de el și Calistrat ca să o ferece în bârlogul subteran și convingerea bătrânului că acest lucru se petrecuse pentru totdeauna. Cum de ajunseseră aceștia să sape tocmai acolo? Din câte își amintea, pe Muntele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
făcut de aceasta rostogolindu-se pe pardoseala din interior. Însă nu percepu decât un pleoscăit îndepărtat, ca și cum, dincolo de intrare s-ar fi aflat o întindere de apă. Valul intens de ură răbufni din nou odată cu aerul rece din interior. Oare bestia era acolo? Sigur îl pândea din întunericul cavernei, așteptând numai să facă o greșeală. De acum ceața se ridicase de-a binelea, era convins că jos în vale, activitatea era în toi. Oricând puteau să apară muncitorii la lucru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dând târcoale pe acolo. Trebuia să plece, întoarse spatele peșterii și se îndreptă spre podul de lemn. Nu se putea întoarce pe același drum, era prea riscant. Lăsă podul în stânga și porni pe lângă Râpa Dracului. Urma calea pe care mergea bestia când ieșea seara din bârlog. Niciodată nu mai fusese pe acolo. Întotdeauna trecuse prăpastia pe bușteanul prăvălit de paznici peste ravena adâncă. Acum, în locul acestuia se ridica podul. Imediat ce îl depăși, urmele intervenției umane dispărură cu totul. Pădurea era la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se atingeau unele de altele ori curentului de aer ce îi trecea pe la urechi. Dintr-o dată își dădu seama ce se întâmplase, păsările amuțiseră, ciripitul acestora nu se mai auzea. Tresări speriat, oprindu-se pe loc. Știa ce înseamnă asta, bestia era aproape, numai când se afla ea prin preajmă se întâmpla așa ceva. Refuza totuși să creadă, una ca asta. Era încă dimineață și vâlva nu ieșea din bârlog niciodată la lumina zilei. Un fior rece i se strecură pe șira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bârlog, nici nu-mi mai amintesc când a fost asta, mi-a spus o poveste. Era vorba despre un neamț, un prospector care venise aici să caute aur. Se pare că l-a și găsit, acolo, în peștera unde sălășluiește bestia. Mi-a dat de înțeles că, nu se știe cum, a pierit. Ucis de ea, fără îndoială. Urcase la peșteră împreună cu taică-său, care îl luase cu el pe Muntele Rău, fără să-i spună ce au de făcut acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și nu l-ar fi oprit nimic să mă înlăture. Putea s-o facă de nenumărate ori, atunci când am dat piept cu vâlva. Nici n-avea mare lucru de făcut, pur și simplu mă lăsa singur, mai departe era treaba bestiei. Nimeni nu l-ar fi putut acuza de nimic. Aș fi fost o altă persoană dispărută din Baia de Sus. Nu-i așa, îl contrazise Ileana. Despre Calistrat se pot spune multe, dar nu era un ucigaș și nici prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de la Pinforest se mai ocupau și cu altceva în afară de exploatarea lemnului. Probabil că da, din moment ce Pop intrase la bănuieli. În orice caz, deocamdată, eventualele infracțiuni econo mice săvârșite de către cei de la firmă treceau pe planul doi. Primejdia o reprezenta acum bestia. Trebuia să înțeleagă ce se întâmplase și, înainte de orice, să o închidă la loc. N-avea nici un sens să-l implice și pe socrul său în asta. Dimpotrivă, chiar era indicat să-l țină cât mai departe de acțiunile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Voia să afle însă ce pun la cale basarabenii sus, la peșteră. Cu ani în urmă, Calistrat îl oprise să intre înăuntru, chiar și cu toiagul în mână. Oare nebunii aceia tocmai asta puneau la cale? Voiau să intre peste bestie? Fără îndoială că habar n-aveau cu cine se pun și ce îi așteaptă. Trebuia să urce și el după ei, ca să vadă cu ochii lui ce au de gând. Din păcate, acum, acest lucru nu mai era atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
inițieze nu reușise să-l stăpânească din prima zi. Ardea de nerăbdare să verifice și celelalte însușiri ale toiagului. Ceva îi spunea că de acum se putea baza pe el. Nu își dorea deloc să dea nas în nas cu bestia dar știa că nu mai e mult până atunci. Am uitat cât de greu e să mergi pe aici. Știu drumul ăsta de când eram copil, rosti Pop, la un moment dat. Respira greu, gâfâind și se oprise puțin ca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pe platou? Dacă îl zăreau cei de la Pinforest și nu reușea să revină la socrul său? Ce se va întâmpla cu el? Odată cu căderea nopții, vâlva urma să iasă și acesta ar fi devenit o victimă sigură. E drept că bestia nu putea trece peste râpă, dar putea ajunge la el de jos, din vale, pe același drum pe care veniseră ei. Trebuia să facă ceva ca acest lucru să nu se întâmple. Se întoarse și îi puse din nou mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
el. Un fior rece i se scurse pe șira spinării. Oare Ileana era factorul lipsă? Scutură cu putere din cap, nu voia s-o amestece și pe ea. Nu și de data aceasta, acum era mai periculos decât atunci. În afara bestiei, acum apăruseră și basarabenii aceștia despre care încă nu știa ce vor. No, ce faci, nu vii? întrebă Simion, care deja pornise înapoi. Se oprise lângă un bolovan mare, lipit de marginea din stânga a canionului. Chiar deasupra acestuia, crescut dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ce crezi tu vor să facă? No, de unde să știu? Tocmai de aia spuneam să mai rămânem. Cristian pricepuse foarte bine ce făcea Boris acolo. Cumva, nu știa cum, se părea că basarabeanul își dăduse seama cum stăteau lucrurile cu bestia și pusese la cale un mod foarte ingenios de a o captura. Trebuia să recunoască că omul știa ce face. Cilindrul metalic era foarte bine gândit, iar modul în care plănuise să o prindă, cu acel capac care se închidea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
omul știa ce face. Cilindrul metalic era foarte bine gândit, iar modul în care plănuise să o prindă, cu acel capac care se închidea acționat de la distanță, reprezenta o idee excelentă. Era convins că Godunov își luase toate măsurile ca bestia, odată intrată înăuntru să nu mai poată scăpa. Însuși locul unde așezase cilindrul arăta că totul fusese bine pus la cale. Singurul lucru pe care încă nu-l înțelegea era felul în care basarabeanul intenționa să determine vâlva să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
totul fusese bine pus la cale. Singurul lucru pe care încă nu-l înțelegea era felul în care basarabeanul intenționa să determine vâlva să intre în capcană. Cunoștea foarte bine felul în care se comporta aceasta. Odată ieșită din peșteră, bestia flămândă se îndrepta de îndată spre vale, acolo unde erau zonele locuite, în căutarea sufletelor pe care să le mistuie. În nici un caz n-ar fi pierdut vremea cercetând cilindrul, decât dacă ceva ar fi atras-o acolo. Asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care o aruncă apoi cu putere în peșteră. Cu urechile ciulite, ascultă sunetul provocat de aceasta în timp ce se rostogolea pe pardoseala grotei. Trecuseră deja câteva minute și nu se întâmpla nimic. Mai aruncase câteva pietre, în speranța că va stârni bestia, dar fără rezultat. Ce se petrecuse acolo cât timp fusese plecat, ieșise arătarea din peșteră și plecase? Oare Vlad avusese dreptate și nu era decât un animal? Dacă da, atunci unde se afla acesta acum, îl pândea de undeva din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pe această ipoteză, înainte de a o și verifica. Trebuia să se convingă că în subteran nu mai pândea nici o primejdie, iar pentru asta era necesar să intre acolo. Nu-i surâdea deloc acest gând. Șansele de nereușită erau enorme. Ori bestia era tot în galerie și, știa foarte bine ce e în stare să facă, ori ieșise afară și nimic n-ar fi putut-o opri să intre iarăși, caz în care s-ar fi trezit încolțit în galeria strâmtă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de ecou. Sub tălpi, simți un tremur ușor, pe care la început nici nu-l băgă în seamă. Pământul pe care călca prinsese să vibreze slab. Se pregătea să plece când muntele gemu sinistru. Înțelese pe loc ce se întâmplă, bestia nu plecase nicăieri, era tot acolo. Părul de pe ceafă i se zbârli pe loc, în timp ce un tremur nervos îl cuprinse. Se răsuci pe călcâie și o zbughi spre mașină. Se aruncă în spatele volanului, pregătit să fugă în trombă. Ceva îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că animalul sau orice altceva era acolo, nu putea ieși afară, ceva îl împiedica s-o facă. Foarte bine, asta nu putea decât să îl bucure. Era în avantajul său. Se dădu jos din mașină, apropiindu-se de peretele mișcător. Bestia era acolo, la numai câțiva pași de el, exact așa cum își dorise. Nici că se putea o situație mai bună pentru el. Ridică țeava armei și începu să tragă. La început o serie scurtă, mai apoi în rafale, foc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Nu păreau însă să aibă vreun efect, peretele lichid era tot acolo. Aruncă sectorul consumat și îl atașă pe următorul. De data aceasta trăgea în serii scurte, sistematic, în diferite părți, sperând să nimerească un organ vital. Zadarnic, nici un rezultat, bestia rămânea în același loc, străduindu-se să se arunce spre el și, oprindu-se de fiecare dată, imediat ce o atingeau razele de lumină. Pistolul mitralieră scoase un sunet sec atunci când și al doilea încărcător se goli. Țeava încinsă scotea fum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
împiedica arătarea să se năpustească afară. Astrul zilei coborâse dincolo de orizont. Doar o geană de lumină roșiatică mai cădea asupra intrării în peșteră. Simțea cum groaza îl cuprinde din cap până-n vârful dege telor de la picioare. Era singur acolo, cu bestia descătușată. Cu ochii pe gura grotei, căută pe pipăite cheia de contact pe care nu reușea să o răsucească. În sfârșit, motorul tuși scurt și se puse în mișcare. Ușurat, băgă în viteză și eliberă ambreiajul. Mașina porni brusc, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
peșterii. Sfera clocotitoare pulsa rar, mărindu-și și micșorându-și volumul. După o clipă, prinse a se rostogoli și se pierdu în viteză dincolo de pintenul de stâncă, spre podul de lemn. Răsuflă ușurat dar continuă să privească locul unde dispăruse bestia, ca și cum s-ar fi așteptat s-o vadă apărând din nou. Și dacă era acolo, pândindu-l, așteptând numai să iasă din mașină? După momente lungi de așteptare, mai încercă o dată să dea la automat. Motorul porni la sfert, torcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]