1,524 matches
-
tragi cu animalul când misterul e în schimbarea rolurilor? Și torera poate pieri de sabie. − Nu ți se pare echitabil? În funcție de răspunsul la provocări, taurul primește necesitatea prin intermediul toreadorului, care la rândul său își primește, razant cu moartea, renașterea din partea bestiei. Vârful estocăi desparte parcursurile lor tot așa cum le și unește; plasat greșit, el ar conduce la o eroare tragică. Ce anume primești depinde de felul în care o faci; surpriza trebuie sa rămână totală până în ultimul moment. − În fine... Sunt
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a deciziilor eroice amenințate de revocare: odată intrat în el, vizitatorul nu mai putea face cale întoarsă, nemaiavând încotro să apuce decât în direcția destinului ales. Apoi, în anii maturității depline, fusese intrigat predilect de efectul soporific al construcției asupra bestiei; meditase îndelung la somnul fatidic indus ei de sinuozitățile monotone ale zidăriei, ce trebuie că îi răpiseră cea mai mare parte din puterea-i terifiantă, iar Labirintul îi păruse atunci indisolubil legat de pierderea vigilenței, ce precede pierzania finală: un
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lungul zidurilor mânjite cu monotonie, el nu mai era nicăieri anume, rămânând de negăsit; devenea un fel de noroi metafizic alunecător - mediul însuși al alunecării și derapajelor incontrolabile. În definitiv, Labirintul fusese construit înainte de ivirea pe lume a Minotaurului; dacă bestia cornută nu era decât un chip alocat tardiv și mai mult în scop euristic monstruozității originare, dar ca atare mai greu sesizabile, a repetitivului? Temporalitatea umană anexată ante-mortem de cea leguminoasă și netezindu-i acesteia calea sub imperativele previzibilului... Hm
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
străpungerea lui banală cu sabia de bronz a eroului, tăișul armei despicând frust pieptul lui pe scurtătura înspre inimă. La fel de bine însă s-ar putea ca Tezeu, de-acum versat într-ale ocolurilor prelungite și indirecției, să fi provocat moartea bestiei dinăuntru - o moarte nu doar tehnică, exterioară, ci profund grecească, în acord cu natura intimă a victimei. Un sfârșit decurgând firește, cu susur molcom de sevă a repausului, din înțelegerea propriei necesități, o metamorfoză de fruct ce se desprinde oportun
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în Creta, adică la el acasă, mitul Labirintului nici nu pomenește de Minotaur, care nu-i decât o bazaconie simplistă, de gust alexandrin, pentru a explica voracitatea intrinsecă a spațiului vital. − He-he! Am vrea noi să apară de undeva o bestie mugind, care să ne justifice teama, dar peste tot numai semeni panicați forfotind frenetic în căutarea ieșirii. Fiecare își zice că neapărat o parte din ceilalți trebuie să fi văzut monstrul pe viu, cu propriii lor ochi, și de-asta
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu atât mai strașnic cu cât ne zbatem mai tare să scăpăm. Îngăduința lui perfidă ne împiedică totodată să sărim zvelt, ca acrobații cretani, peste ceea ce altfel ne-ar viza în galop sub forma unor coarne aprige și distincte. Odată bestia emasculată și resemnată cu băltitul între limite, ni se blegește și nouă saltul. Sfârșim atunci molfăiți de botul ei nici îmblânzit, nici primitor, ci de o dușmănie ce-și amână trecerea finală la act pentru că tocmai amânarea asta se confundă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu ceea ce există În Occident, idei valide și astăzi: socialul influențează emoțiile, personalitatea, conștiința, sentimentul estetic, intelectul și limbajul; mulțimile coboară individul: cazul pictorului descris de Anatole France și care din om delicat și politicos devine un teribil iacobin, o bestie feroce care trimite societatea la eșafod; „stările de mulțime” expropriază individul, desființează viața lui sufletească normală, el primește acum totul din afară fără nici o cenzură, mulțimea simplifică viața sufletească; indivizii eminenți - geniile, eroii, șefii, comandanții - se afirmă În funcție de societățile În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lui Jeanne și rafinamentul cadrului în care are loc această dezvirginare. Jeanne, cuibărită în fundul patului, nu mai simte decât o frică animalică. Se simte ca o fiară încolțită. Lăsându-și ghetele să cadă pe podea, Julien se metamorfozează într-o bestie păroasă, hămesită, gata să-și înșface și să-și sfâșie prada. Și totuși, narațiunea nu descrie o vânătoare cu gonaci, ci o noapte a nunții ai cărei eroi reprezintă spuma aristocrației provinciale. Ca un gentleman desăvârșit, Julien își abordează mireasa
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de rezultat, dădu prietenos din coadă: dar noi ne cunoaștem! În timpul acesta, discuția fusese reluată la fel de pasionat. Câinele mai așteptă puțin, apoi veni să-și sprijine laba pe genunchiul șefului de gară. "Trebuie să mergem, zise Constantin Moldoveanu, dacă nu, bestia asta n-o să mă lase în pace." Se ridică: "Haide, veniți amândoi să luați masa la mine, Hector ne-a comunicat că e gata." Locotenentul care, la vederea marelui câine negru, își schimbase hotărârea și chiar se temea că șeful
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
muzică, cu "Pacific 231" a lui Arthui Honegger, în poezie sau în roman (de la "Proza Transsiberianului" de Blaise Cendrars la "Madona vagoanelor de dormit" a lui Maurice Dekobra), sau în prezentările cinematografice ale locomotivei, adevărată imagine simbol a secolului XX ("Bestia umană" de Jean Renoir). Tot emblematice devin și gările pariziene luate cu asalt în vara lui 1936 de primii beneficiari ai "concediilor plătite", ca și sloganul fascist despre "trenurile care sosesc la fix" în Italia mussolinistă. Războiul a favorizat formidabilul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
filme antiarabe, ca Iron Eagle, The Delta Force și Death Before Deshonor, prezintă scene prelungi și detaliate de tortură, cu scopul de a-i înfățișa pe arabi ca pe niște criminali sălbatici și de a instiga publicul împotriva unor asemenea bestii. Toate aceste filme uzează de conflictul istoric real și prezintă lupta între arabi și occidentali ca pe o confruntare între civilizație și barbarie, într-un spațiu mitic și nedeterminat. Prince (1993) aduce documente în sprijinul ideii că filmele de aventuri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
justificată, iar intervenția lui Bush în regiune a apărut ca întemeiată. Editorialele din Washington Post susțineau, în aceeași zi, ideea unei iminente desfășurări a trupelor americane, ca urmare a deciziei luate de administrația Bush. Mary McGrory publica un articol intitulat "Bestia Bagdadului" în care se afirma, de asemenea, că Irakul se pregătea să invadeze Arabia Saudită și în care i se cerea președintelui Bush să bombardeze Bagdad-ul. Aceeași atitudine apărea într-un articol de fond de pe o altă pagină a ziarului, semnat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tentativă de a-și fora gropi în pămînt, "afișînd poza ironică, indolentă a morților"; joggingul atît de îndrăgit de californieni este "ca atîtea alte lucruri... o formă de servitute voluntară"; "ochii zîmbitori" ai vedetelor de la Irvine trădează de fapt o "bestie feroce, crudă, urmărindu-ne într-un fel terifiant"; televizoarele lăsate să funcționeze în camerele goale ale hotelului din Porteville arată televiziunea în adevărata sa lumină: "o fereastră spre o altă lume, care finalmente nu se adresează nimănui, livrîndu-și cu indiferență
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
În ochii săi încețoșați [de păcat], Dumnezeu-Tatăl a devenit un înșelător vulgar Care îi speria cu pedeapsa unei morți inexistente, pentru a-i împiedica pe ceilalți să obțină cunoașterea binelui și a răului, ca să nu-i devină egali; cuvântul unei bestii, al unui șarpe, a avut o valoare mai mare decât cuvântul lui Dumnezeu, iar rebeliunea s-a produs. Luați în mână pagina Sfintei Evanghelii care descrie procesul de la Templu, după vindecarea orbului din naștere. De ce s-a făcut atâta zarvă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
preț. întâlnirea a fost la rondul al 3-lea de la Șosea. Aci Constantin Isvoranu și Alexandru Marghiloman, îmbrăcați cu jachete roșii, șepci negre, trâmbița la spinare și cizme de lac, călări pe cai superbi, așteptau toate echipagiile pe drumul Herăstrăului. Bestia era locotenentul Mihail Laptev, care trecu repede, cu iuțeala fulgerului. Goana a durat 2 ore. După aceea doamnele au scoborât din trăsuri, domnii le-au dat brațul și toată această lume aristocratică a intrat în păduricea Bănesei unde s-a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
momentul Vișinski -, timp de șase luni, pe tot cuprinsul nenorocitei noastre patrii, s-au dezlănțuit sinistrele saturnale roșii. Nu a fost casă care să nu fi fost prădată, mii de români care au încercat să-și apere copilele contra violurilor bestiilor roșii, au fost împușcați. Au fost șase luni de groază, pe care nu le vor uita nici acei care aveau numai cîțiva ani în 1944. Statul român a devenit în primele zile un spațiu de invazie, la discreția trupelor rusești
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
taie mâinile și-i vor scoate ochii, apoi o vor arunca la câini... Din vorbele slugilor a Înțeles c-ar mai fi o fată În castel, dar mai mult n-a putut afla. — Era Bertha, slujitoarea domniței, spuse Conrad Încruntat. Bestiile, nu mi-am Închipuit că vor merge atât de departe! și Adalbrecht, vasalul nostru! Fratele meu i-a dăruit toată valea, până la mânăstirea Sfântul Trudpert. Deci la el o ascunde Eglord pe nepoata mea? și el e un trădător! Oh
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
frânse inima. — Domniță Adelheid, nu-ți fie frică! Sunt eu, Simeon, pietrarul! Nu mă recunoști? Am venit să te eliberăm! Tăiară frânghiile care-i Însângerau pielea albă și Johannes Își dădu jos mantaua, acoperind trupul aproape gol al nefericitei. — Eglord, bestie blestemată, de data asta ai Întrecut măsura scrâșni el. Nu ți-au ajuns atâtea fecioare nevinovate? Ai avut trebuință și de această fărădelege? — Cine mi-a pronunțat numele? Cine sunteți voi? Ce căutați aici? În ușă stătea Eglord, cu spada
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
formând o moviliță cu respirație unică și agitată. La momentul pe care vi-l relatez acum, tata era deja arestat de trei ani de zile, fiind "oaspetele" unei celule de maximă siguranță, tratat cu cel mai draconic regim inventat de bestiile comuniste: exterminarea rapidă. Un polițist cinstit, conștiincios și nevinovat, care manifestase corectitudine și abnegație în privința obligațiilor strict profesionale, îndura acum, cu îndârjire și bărbăție, mizeriile unei detenții îngrozitor de dure și inumane, având ca puncte de sprijin doi piloni de rezistență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
uitat niciodată că sunt urmașii celor pe care Cuza i-a împroprietărit și cărora le-a redat demnitatea de oameni liberi. După masa de seară, ne-am spus rugăciunea și ne-am culcat fiecare acolo unde ne repartizase mama. Atacul bestiilor țopăitoare s-a declanșat în timpul nopții. Simțeam că pe trupul meu se plimbă niște gângănii care mă pișcă, mă înțeapă, și care îmi provoacă un disconfort insuportabil. Mă întorceam când pe o parte, când pe cealaltă, mă scărpinam acolo unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în fața noastră, cu capul între bănci și cu mâinile întinse asemenea unui liliac într-un zbor nocturn, vânând molii. Noi, de asemenea, fuseserăm trântiți jos și acum încercam să ne ridicăm și să ne aranjăm uniformele, galbeni de frică. Diavolilor! Bestii nenorocite! Am să vă arăt eu vouă! Am să vă ucid pe toți, nemernicilor!!! S-a ridicat de pe dușumea și s-a repezit la dulapul cu material didactic, unde își ținea "ajutorul" lui nedespărțit. A început să ne lovească orbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
peste umeri, peste mâini, peste spate. Lovea fără milă și fără alegere: băiat sau fată. La un moment dat, s-a oprit și a urlat, împroșcând cu salivă băloasă din botul strâmbat de furie: Cine a fost?! Cine a fost, bestiilor, că vă omor pe toți! Spuneți! Și lovea demențial, în neștire. Credeți că s-a nimerit printre noi vreun Iuda Iscarioteanul? Nicidecum. M-am ridicat în picioare și am spus clar: Eu i-am îndemnat, domnule învățător, să ținem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
peste peștii mării, peste păsările cerului și peste orice viețuitoare care se mișcă pe pământ. (Facerea 28) "S-au înmulțit" și au umplut pământul otova: și buni și răi. Vezi? Cum de-au putut ieși din incubatorul Tău acești monștri, bestii și avortoni precum Marx, Engels, Lenin, Hitler și Stalin?? Cum de-a fost posibil, cum de-ai permis să acționeze atât de crud, de inuman? Cum?? Căci ei tocmai asta voiau: "să pună stăpânire peste orice viețuitoare ce mișcă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
acesta, eu voi fi Dumnezeul vostru! Uitați-vă bine la mine! De mine o să vă rugați să nu vă belesc și să nu vă bag de vii în mormânt! Clar, băi?! 'mnezeii mamelor voastre de trădători de patrie și de bestii periculoase! Creatura se înfierbântase și-l apucaseră iar pandaliile, alimentate fiind de un profund elan patriotic antiburghez și antireacționar, iar acum își ambala motorul la turație maximă. Legionari scârboși! Vă împușc pe toți! Ați înțeles?! Acum! Pe toți! Vă arăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
găsesc mâine pe șantier, că dracu' te-a luat! Clar?! La șapte fix să fii acolo! Se aude?! Gunoaiele dracului ce sunteți! Stârpiturile pământului! Cine întârzie, primește douăzeci de bastoane în cap ca să se scoale mai devreme. S-a înțeles?!! Bestii reacționare ce sunteți! Romantismul s-a destrămat în vânt ca puful de păpădie... Cine ar fi avut curajul să absenteze de la "muncă voluntară" după ce semnase convocatorul în fața delegatului primăriei și a domnului milițian? Cine?? Gura!!... Și vâjâia fioros cu bastonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]